Concesionarea bunurilor proprietate publica
Concesionarea bunurilor proprietate publică este reglementată de art. 871-873 COD CIVIL și OUG NR. 54/2006.
Prevederea art. 871 Cod civil dispune că un concesionar al bunurilor proprietate publică are dreptul și obligația:
- exploatare a bunului concesionat,
- în schimbul unei redevențe și
- pentru o durata determinata,
- cu respectarea condițiilor prevăzute de lege și a clauzelor din contractul de concesiune.
Dreptul de concesiune are un domeniu de aplicare mai amplu decât ce este reglementat de Codul civil, el putând să fie constituit atât cu privire:
- la lucrările publice și servicii (O.U.G. nr. 54/2006 privind atribuirea de contracte de achiziție publică, a contractelor de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii) cât și
- la bunurile proprietate publică (art 871-873 Cod civil)
Dreptul de concesiunarea bunurilor proprietate publică:
- reglementat de art. 871-873 Cod civil și OUG nr. 54/2006,
- este un drept real principal, inalienabil, imprescriptibil și insesizabil
Calitatea de concedent o au:
- ministerele sau alte organe de specialitate ale administrației publice centrale pentru bunurile proprietate publică a statului
- consiliile județene respectiv consiliile locale când obiectul îl constituie bunurile proprietate publică a județului, a orașului sau a comunei
CONTRACTUL DE CONCESIONAREA
Contractul de concesiune:
- este actul juridic bilateral
- este un contract cu titlu oneros
- este încheiat pe o perioadă determinată
- încheiat în forma scrisă
- între proprietarul bunului, numit concedent și o persoană fizică sau juridică, denumită concesionar
- concesionarul are dreptul și obligația de exploatare a unui bun proprietate publică, în schimbul unei sume de bani numită redevența (1 alin. 2 din OUG nr. 54/2006)
- dreptul conferă concesionarului aptitudinea de a poseda, folosi și dispune de bunul dat în concesiune, în condițiile stabilite de lege și de contract
- concesionarul acționează pe riscul și răspunderea sa
Art.1 alin.2 OUG nr. 54/2006
Contractul de concesiune de bunuri proprietate publică, denumit în continuare contract de concesiune, este acel contract încheiat în formă scrisă prin care o autoritate publică, denumită concedent, transmite, pe o perioadă determinată, unei persoane, denumite concesionar, care acţionează pe riscul şi răspunderea sa, dreptul şi obligaţia de exploatare a unui bun proprietate publică în schimbul unei redevenţe.
Redevența:
- este stabilită de către ministerele de resort sau organele de specialitate ale administrației publice centrale ori de autoritatea publică locală,
- se face venit la bugetul de stat sau bugetele locale
Concesionarul poate fi:
- orice persoană fizică sau juridică,
- persoană română sau străină
- are dreptul, și în același timp obligația de a exploata bunul
Obligațiile concesionarului
- obligația de a exploata bunul
- exercitarea dreptului constituie o adevărată obligație pentru concesionar,
- este cauza (scopul) contractului de concesiune,
Această obligație poate fi supusă controlului celui care a concesionat bunul (art. 872 alin. 3 Cod civil). Dacă nu este executată în mod corespunzător, poate să ducă la rezilierea contractului de către concedent (art.57 alin.1 lit.c din OUG nr.54/2006).
Prin art. 871 alin. 3 Cod civil se dispune că procedura de concesionare, încheierea, executarea și încetarea contractului de concesiune sunt supuse condițiilor prevăzute de lege. Prin OUG nr. 54/2006 și Normele metodologice de aplicare a legii este reglementată procedura administrativă de atribuire a contractului de concesionarea în urma unei licitații sau prin atribuire directă.
ART. 872 Cod civil Exercitarea dreptului de concesionarea
- Concesionarul poate efectua orice acte materiale sau juridice necesare pentru a asigura exploatarea bunului. Cu toate acestea, sub sancţiunea nulităţii absolute, concesionarul nu poate înstrăina şi nici greva bunul dat în concesiune sau, după caz, bunurile destinate ori rezultate din realizarea concesiunii şi care trebuie, potrivit legii sau actului constitutiv, să fie predate concedentului la încetarea, din orice motive, a concesiunii.
- Fructele, precum şi, în limitele prevăzute de lege şi în actul de constituire, productele bunului concesionat revin concesionarului.
- În toate cazurile, exercitarea dreptului de concesiune este supusă controlului din partea concedentului, în condiţiile legii şi ale contractului de concesiune.
Conform prevederilor art. 872 alin. 1 Cod civil exercitarea dreptului de concesiune dispune că titularul poate exercita orice acte materiale sau juridice necesare asigurării exploatării bunului concesionat.
Sub sancțiunea nulității absolute, concesionarul:
- nu poate înstrăina sau greva cu sarcini bunul dat în concesiune sau,
- nu poate înstrăina sau greva cu sarcini bunurile destinate sau rezultate din realizarea concesiunii
Prin prevederile alin. 2 al art. 872 Cod civil se permite concesionarului:
- să dobândească în proprietatea sa fructele și productele bunului concesionat,
- să dobândească fructele și productele bunului concesionat în limitele prevăzute de lege și de actul de constituire,
- să aibă posesia, folosința și dispoziția asupra bunului concesionat
Concesionarul poate efectua orice acte materiale sau juridice necesare pentru a asigura exploatarea bunului.
Posesia presupune:
- convingerea titularului că dreptul îi aparține,
- stăpânirea materială a bunului, atunci când acesta se afla în detenția altuia,
- ca urmare a încheierii unor acte juridice precum contractul de închiriere.
Folosința – este atributul dreptului care îi permite utilizarea bunului prin efectuarea de act materiale, juridice, precum și culegerea fructelor (naturale sau industriale).
La închirierea bunului concesionat – se poate prevedea în contractul de concesionarea obligația concesionarului de a închiria numai printr-o procedură de licitație publică.
Dispoziția – în cazul dreptului de concesiune, dispoziția este doar materială și nu juridică. Art. 872 alin. 2 Cod civil dispune ca productele pot fi însușite de concesionar, în limitele prevăzute de lege și de contractul de concesiune.
Nu este exclusă nici posibilitatea efectuării unor lucrări asupra bunului concesionat care sunt necesare și utile pentru bun.
Sub sancțiunea nulității absolute:
- concesionarul nu poate înstrăina și nici greva bunul dat în concesiune, conform art. 872 alin. 2 teza a II-a Cod civil.
- este interzisă înstrăinarea sau grevarea bunurilor destinate ori rezultate din realizarea concesiunii
- aceste bunuri rezultate trebuie, potrivit legii sau contractului, să fie predate concedentului la încetarea, din orice motive a concesiunii.
În contractul de concesiune trebuie precizate în mod distinct categoriile de bunuri ce vor fi utilizate de concesionar în derularea concesiunii, respectiv:
- bunurile de retur ce revin de drept, gratuit și libere de orice sarcini concedentului la încetarea contractului de concesiune (bunurile de retur sunt bunurile care au făcut obiectul concesiunii)
- bunurile proprii care la încetarea contractului de concesiune rămân în proprietatea concesionarului (sunt bunurile ce au aparținut concesionarului și au fost utilizate de către acesta pe durata concesiunii)
Conform prevederilor art. 872 alin. 3 Cod civil exercitarea dreptului de concesiune este supusă controlului din partea concedentului în condițiile legii și ale contractului.
DREPTUL DE CONCESIONAREA ȘI DREPTUL DE ADMINISTRAREA -ASEMĂNĂRI ȘI DEOSEBIRI
Între dreptul de concesionarea unor bunuri proprietate publică și dreptul de administrare corespunzător proprietății publice sunt:
a) Asemănări:
- ambele sunt drepturi reale și constituie modalități de exercitare a dreptului de proprietate publică
- nici unul dintre cele două drepturi nu constituie o dezmembrare a dreptului de proprietate publică
b) Deosebiri:
- dreptul de administrare poate aparține numai unor subiecte de drept public (regii autonome, prefecturi, autorități publice centrale și locale) iar
- dreptul de concesiune poate aparține numai unor subiecte de drept privat (persoane fizice sau juridice române sau străine) – art 868 alin.1 Cod civil
- dreptul de administrare se naște numai pe calea unui act administrativ de autoritate emis de organul de stat competent (guvernul, consiliul județean, consiliul local) iar
- dreptul de concesiune se naște exclusiv pe baza unui contract încheiat între concedent, titular al dreptului de proprietate publică, și concesionar, beneficiarul concesiunii
Dreptul de administrare conferă concesionarului poate să posede, să folosească și, în anumite limite, chiar să dispună de bunul primit.
Dreptul de concesiune conferă concesionarului numai dreptul de a poseda bunul, de a-l folosi în scopul stabilit de părți prin contract și de a-i culege fructele și, în limitele legii, productele.
Încetarea contractului de concesionarea este supusă condițiilor prevăzute de lege (art. 871 alin.3 Cod civil) adică:
- prin ajungere la termen – când contractul de concesiune încetează de drept dacă nu se prelungește prin acordul părților
- prin denunțarea unilaterală de către concedent – când va despăgubi pe concesionar
- prin reziliere unilaterală din partea concedentului – când concesionarul nu-și îndeplinește obligațiile contractual
- prin dispariția obiectului concesiunii dintr-o cauza de forță majoră
- prin renunțare în cazul imposibilității obiective de exploatare a bunului de către concesionar
Încetarea contractului de concesionarea este reglementată prin art. 57 alin. a, b, c, d, e din OUG nr. 54/2006. Dreptul de concesiune este apărat prin acțiune confesorie – art 873 Cod civil.
Soluționarea litigiilor referitoare la atribuirea, încheierea, executarea, modificarea și încetarea contractului de concesiune se face în baza art.66 din OUG nr. 54/2006.
În art. 66 din OUG nr. 54/2006 există prevederi speciale privind soluționarea litigiilor referitoare la atribuirea, încheierea, executarea, modificarea și încetarea contractului de concesiune. În cadrul acestor tipuri de litigii se pune problema apărării indirecte a dreptului de concesiune raportându-se la cel care l-a constituit, la concedent.
Buna ziua. Ma numesc Petru si sunt angajat la UAT din judetul Botosani. Avem un spatiu de 25mp si trebuie sa il concesionam. Avem efectuat studiu de oportunitate, caiet de sarcini. As dori sa stiu care sunt urmatorii pasi ce trebuie facuti. HCL, planificarea concesiunii, documentele suport ce trebuie efectuate… Ne puteti da niste referiri in acest sens? Va multumesc. Stima.
Vă adresaţi instituţiei, care are în administrare respectivul teren, cu o cerere şi veţi primi informaţii privind actele necesare şi procedura pentru concesionare.
https://projurista-plus.com/contract-de-concesiune-de-bunuri-proprietate-publica/
Un teren concesionat pe o perioada de 5 ani poate fi prelungit cu 2,5 ani de mai multe ori?
Conform art.7 din OUG nr.54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică Contractul de concesiune poate fi prelungit pentru o perioadă egală cu cel mult jumătate din durata sa iniţială, prin simplul acord de voinţă al părţilor.
Nu poate fi prelungit de mai multe ori cu jumătate din perioada inițială, chiar dacă primul termen de concesionare este mai mic de 49 de ani.
Conform HG nr.168/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OUG nr.54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, Anexa 6 – Contractul de concesiune, termenul contractului de concesiune este reglementat prin 2 puncte:
(1) Durata concesiunii este de …… ani, începând de la data de ………
(2) Contractul de concesiune poate fi prelungit pentru o perioadă egală cu cel mult jumătate din durata sa iniţială.
https://projurista-plus.com/asistenta-judiciara-in-materie-civila-forme-conditii-stingere/
https://projurista-plus.com/contract-de-cesiune-promisiune-de-vanzare/
Chemați în garanție primăria/consiliul local/comisia de aplicare a legii 18/1991 să puteți recupera valoarea investiției dacă trebuie să o demolați.
https://projurista-plus.com/concesionarea-bunurilor-proprietate-publica/
Un teren concesionat pe o perioada de 5 ani poate fi prelungit cu 2,5 ani de mai multe ori?
Bună ziua! Dacă “dețin” un teren concesionat,îl pot închiria?S-ar putea face un contract între cele 3 părți?Mulțumesc anticipat!
ART. 872 Cod civil
(1) Concesionarul poate efectua orice acte materiale sau juridice necesare pentru a asigura exploatarea bunului. Cu toate acestea, sub sancţiunea nulităţii absolute, concesionarul nu poate înstrăina şi nici greva bunul dat în concesiune sau, după caz, bunurile destinate ori rezultate din realizarea concesiunii şi care trebuie, potrivit legii sau actului constitutiv, să fie predate concedentului la încetarea, din orice motive, a concesiunii.
Puteți închiria respectivul imobil.
NU puteți să-l vindeți, ipoteca, ….
https://projurista-plus.com/contractul-privind-inchiriere-locuinta/
Buna ziua, situatia de fapt este urmatoarea: teren pasune, aflat sub contract de inchiriere cu crescator de animale.
Se doreste concesionarea terenului de catre un investitor, pentru parc fotovoltaic.
Intrebare: exista prevedere legala pentru a da in concesione un teren care e deja inchiriat crescatorului de animale?
Stiu ca L 18/1991 permite exploatarea duala. e suficient?
Multumesc, cu stima.
Se pot folosi în sistem dual doar terenurile agricole de clasa a III-a, a IV-a şi a V-a de calitate, având categoria de folosinţă arabil, păşune, vii şi livezi, precum şi pe cele amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri funciare, situate în extravilan, în baza autorizaţiei de construire şi a aprobării scoaterii definitive sau temporare din circuitul agricol, pot fi amplasate capacităţi de producţie a energiei solare, energiei eoliene, energiei din biomasă, biolichide şi biogaz, unităţi de stocare a electricităţii, staţii de transformare sau alte sisteme similare care se pot amplasa pe terenurile agricole situate în extravilan, în suprafaţă de maximum 50 ha.
Doar suprafaţa de teren agricol situată în extravilan, cu excepţia terenurilor având categoria de folosinţă arabil, se poate utiliza în sistem dual atât pentru producţia agricolă, cât şi pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile.
Dacă terenul este închiriat unui crescător de animale, terenul NU este agricol, este pășune.
Puteți concesiona și aceste teren pentru investitor doar dacă reziliați contractul de închiriere, sau să îl modificați prin act adițional, prin reducerea suprafeței (dacă este o suprafață mai mare decât are nevoie investitorul)
https://projurista-plus.com/procedura-de-inscriere-in-cartea-funciara/
Buna ziua. Am aceeasi situatie. Se doreste concesionarea terenului in sistem dual pentru construirea unui parc fotovoltaic si crescatorii de animale nu vor rezilierea contractului de inchiriere. Ma gandesc sa invoc articolul din contract care permite denuntarea unilaterala in baza interesului local cu documente justificative.
Intrebarea este daca se aplica si cand se reziliaza contractul? in momentul incheierii contractului de concesiune sau cand incepe procedura? Momentan am dezmembrat terenurile ca sa avem suprafata de 50 ha. Mentionez ca am specificat in rapoartul de specialitate si HCL motivul concesionarii. Sunt de ajuns acest raposr si HCL ca document justificativ?
Multumesc!
Art. 1276 Cod civil – Denunţarea unilaterală
(2) În contractele cu executare succesivă sau continuă, acest drept poate fi exercitat cu respectarea unui termen rezonabil de preaviz, chiar şi după începerea executării contractului, însă denunţarea nu produce efecte în privinţa prestaţiilor executate sau care se află în curs de executare.
(3) Dacă s-a stipulat o prestaţie în schimbul denunţării, aceasta produce efecte numai atunci când prestaţia este executată.
Contractul cu executare succesivă sau continuă poate fi denunţat unilateral şi după începerea executării. Şi în acest caz însă, partea care denunţă contractul trebuie să facă aceasta cu bună-credinţă şi să respecte un termen rezonabil de preaviz, termen prevăzut prin clauza de dezicere sau prin dispoziţii legale aplicabile.
Denunţarea contractului cu executare succesivă sau continuă produce efecte doar pentru viitor, prestaţiile deja executate rămânând valabile.
Documentele justificative pe care le-ați menționat, cum ar fi raportul de specialitate și Hotărârea Consiliului Local (HCL) care motivează concesionarea, sunt de obicei esențiale pentru a susține cererea de reziliere a contractului. Aceste documente ar trebui să demonstreze clar necesitatea concesionării terenului pentru proiectele propuse și interesul local pe care le servesc.
În mod specific, raportul de specialitate ar trebui să detalieze beneficiile proiectelor propuse pentru comunitatea locală, inclusiv impactul pozitiv asupra mediului, generarea de energie regenerabilă și crearea de locuri de muncă, în timp ce HCL ar trebui să adopte o hotărâre care să confirme aceste motive și să autorizeze rezilierea contractului în conformitate cu aceste justificări.
https://projurista-plus.com/efectele-inscrierilor-in-cartea-funciara/
Buna ziua. Va adresez o intrebare : se poate concesiona in vederea construirii unei ferme piscicole, un teren aparținând fondului forestier proprietate publica a unei localitati? Ferma nu este de uz sau interes public. Mulțumesc
În general, concesionarea unui teren aparținând fondului forestier (proprietate publică a unei localități) în vederea construirii unei ferme piscicole este posibilă.
Contactați autoritățile locale responsabile de administrarea terenurilor forestiere sau de urbanism pentru a obține informații specifice despre procedurile și cerințele pentru concesionarea terenului.
https://projurista-plus.com/dreptul-de-proprietate-publica/
Va multumesc pentru raspuns. Totusi , nu cred ca se pot concesiona .
Codul silvic –
Articolul 3
(1) Fondul forestier național este, după caz, proprietate publică sau privată și constituie bun de interes național.
(2) Dreptul de proprietate asupra terenurilor care constituie fondul forestier național se exercită în conformitate cu dispozițiile prezentului cod.
Coroborat cu art. 4 din legea 18/1991
(2) Domeniul public poate fi de interes național, caz în care proprietatea asupra sa, în regim de drept public, aparține statului, sau de interes local, caz în care proprietatea, de asemenea, în regim de drept public, aparține comunelor, orașelor, municipiilor sau județelor.
(3) Administrarea domeniului de interes public național se face de către organele prevăzute de lege, iar administrarea domeniului public de interes local se face de către primarii sau, după caz, de către prefecturi.
Coroborat cu art. 7 Cod Silvic
Art. 7
(3) Este interzisă trecerea terenurilor forestiere din domeniul public al unităților administrativ-teritoriale în domeniul privat al acestora prin hotărâre a consiliului local, a consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București.
Coroborat cu art. 10 Cod Silvic
Articolul 10
(1) Este obligatorie administrarea sau, după caz, asigurarea serviciilor silvice pentru întregul fond forestier național, indiferent de forma de proprietate, prin ocoale silvice.
(2) Administrarea, precum și serviciile silvice, după caz, se asigură prin ocoale silvice autorizate, denumite în continuare ocoale silvice, care sunt de două tipuri:
b) ocoale silvice de regim, care sunt înființate, în condițiile legii, de unitățile administrativ-teritoriale, de persoanele fizice ori de persoanele juridice care au în proprietate fond forestier ori de asociații constituite de către acestea.
(3) Ocoalele silvice prevăzute la alin. (2) sunt de interes public și pot administra sau asigura servicii silvice, după caz, și pentru alte proprietăți forestiere, pe bază de contracte, care constituie titlu executoriu cu privire la sumele datorate de către proprietar pentru administrarea sau asigurarea serviciilor silvice, după caz, cu excepția ocolului silvic propriu al Regiei Autonome “Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”, care poate asigura administrarea sau serviciile silvice numai pentru fondul forestier pe care îl are în administrare proprie.
Coroborat cu art. 12 Cod Silvic
Articolul 12
(1) Fondul forestier proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale se administrează prin ocoale silvice de regim, care funcționează ca regii autonome de interes local, sau pe bază de contracte cu ocoale silvice de stat, așa cum este reglementat la art. 10 alin. (2) și (3).
(2) Ocoalele silvice de regim care nu funcționează ca regii autonome de interes local pot asigura servicii silvice pentru fondul forestier proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale.
(3) Prin derogare de la prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 111/2016, cu modificările ulterioare, ocoalele silvice de regim funcționează ca regii autonome de interes local.
Coroborat cu art. 108 din Codul Administrativ
Articolul 108
Administrarea domeniului public și privat al unităților administrativ-teritoriale
Consiliile locale și consiliile județene hotărăsc, în condițiile prevăzute în partea a V-a a prezentului cod, ca bunurile ce aparțin domeniului public sau privat, local sau județean, după caz, să fie:
a) date în administrarea instituțiilor publice și regiilor autonome din subordinea unității administrativ-teritoriale care le are în proprietate;
Coroborat cu Cod Civil
Articolul 866
Drepturile reale corespunzătoare proprietății publice
Drepturile reale corespunzătoare proprietății publice sunt dreptul de administrare, dreptul de concesiune și dreptul de folosință cu titlu gratuit.
Secţiunea a 2-a
Dreptul de administrare
Articolul 867
Constituirea dreptului de administrare
(1) Dreptul de administrare se constituie prin hotărâre a Guvernului, a consiliului județean sau, după caz, a consiliului local.
Articolul 868
Exercitarea dreptului de administrare
(1) Dreptul de administrare aparține regiilor autonome sau, după caz, autorităților administrației publice centrale sau locale și altor instituții publice de interes național, județean ori local.
(2) Titularul dreptului de administrare poate folosi și dispune de bunul dat în administrare în condițiile stabilite de lege și, dacă este cazul, de actul de constituire.
Articolul 869
Stingerea dreptului de administrare
Dreptul de administrare încetează odată cu încetarea dreptului de proprietate publică sau prin actul de revocare emis, în condițiile legii, dacă interesul public o impune, de organul care l-a constituit.
Prin urmare din intrerpretarea articolelor evidentiate mai sus retinem urmatoarele:
– Fondul forestier proprietatea publica a UAT-urilor este un bun public de interes national.
– Exercitarea dreptului de proprietate, in regim de drept public ii apartine statului , deci Consiliul Local nu poate concesiona fondul forestier.
– Dreptul de proprietate asupra terenurilor care constituie fondul forestier național se exercită în conformitate cu dispozițiile Codului Silvic .
– Fondul forestier proprietatea publica a UAT-urilor se da in administrare Ocoalelor Silvice care functioineaza ca regii autonome de interes local
– Ocoalele Silvice RA administreaza bunul public .
– Prin darea in administrare , Ocoalele Silvice devin titularele dreptului de administrare .
– Dreptul de administrare si dreptul de concesiune sunt doua drepturi reale derivate din dreptul de proprietate publica ( dreptul de administrare este un drept real principal ) , ele neputand coexista , neexistand raporturi de subordonare iar dreptul de administrare revoca dreptul de concesiune
Mai mult , concesiunea terenurilor in vederea construirii intra sub incidenta art. 13 legea 50/1991
Buna ziua ! va rog mult ,o lamurire daca se poate . Locuiesc la curte , familia mea si a vecinului meu ( fiecare din noi avem casa noastra cu contract de vanzare cumparare ) la aceeasi adresa postala , curtea este comuna . Ulterior am concesionat de la primarie o parte de teren pe care am o constructie de locuinta , platesc taxe si impozite pe partea concesioanata , am contract de concesionare pe numele meu si este intabulat cu drept de concesiune pe o periada de 49 ani in cartea funciara . Aceasta parte concesionata este considerata bun comun intre mine si vecinul meu ? Sau este doar bunul meu si al primariei sigur , in baza dreptului de concesiune ? Mentionez ca este vorba de cotele indivize care ne revin la fiecare pentru curtea – terenul liber ( parti comune ) unde fiecare plateste chirie primariei pentru terenul aferent Va multumesc mult , va rog sa ma ajutati .
Terenul concesionat de la primărie și construcția de pe acesta sunt bunuri individuale de care beneficiați în baza contractului de concesiune. Acestea nu sunt considerate bunuri comune între dumneavoastră și vecinul dumneavoastră. În schimb, restul curții, pentru care plătiți chirie primăriei, este considerată parte comună și este în indiviziune.
https://projurista-plus.com/dreptul-de-superficie/