Conventia matrimoniala sau Contractul prenuptial

Convenția matrimoniala sau Contractul prenuptial

Conform art. 329 Cod civil “Alegerea unui alt regim matrimonial decât cel al comunității legale se face prin încheierea convenția matrimoniale”.

Stabilirea principiului libertății convențiilor matrimoniale aliniază legislația română la reglementările din dreptul comparat. S-a reconsiderat concepția privind regimul comunităţii legale prin instituirea unei reglementări ce permite viitorilor soți să decidă liber în privinţa aspectelor patrimoniale vieții conjugale.

Regimul matrimonial al comunității de bunuri, cu unele modificări, rămâne regimul legal. Acesta este aplicabil doar în cazurile în care viitorii soți nu au optat, prin convenție matrimonială, pentru unul din cele două regimuri matrimoniale alternative.

Acestea sunt:

• regimul separației de bunuri sau
• regimul comunității convenționale.

Convenția matrimonială cunoscută drept “contractul prenupţial” este un acord încheiat între viitorii soţi înainte de căsătorie sau pe parcursul desfăşurării mariajului.

 CONŢINUTUL  JURIDIC

Conținutul convenției matrimonială este reglementată în art. 329-338, 366-369 Cod civil. Este definită ca un act juridic bilateral, sinalagmatic, solemn, accesoriu căsătoriei, intuituu personae, public, supus formelor de publicitate, de natură convențională prin care:

• viitorii soţi reglementează, înainte de încheierea căsătoriei, raporturile patrimoniale esenţiale care vor exista între aceştia pe parcursul căsătoriei sau
• soţii hotărăsc să schimbe regimul matrimonial actual cu un alt tip de regim matrimonial recunoscut de lege, fiind încheiată pe parcursul desfăşurării mariajului

Fundamentul regimului matrimonial îl constituie căsătoria. Principiul esențial care guvernează această materie este acela al subordonării regimului patrimonial scopului  căsătoriei și intereselor familiei. Înainte de încheierea căsătoriei nu există un regim matrimonial aplicabil. Efectele se produc de la momentul încheierii căsătoriei.

Art 330 alin. 2 Cod civil – Convenția matrimonială încheiată înainte de căsătorie produce efecte numai de la data încheierii căsătoriei

Dacă viitorii soți nu au încheiat o convenție matrimonială sau este ineficace, efectele regimului comunității legale se vor produce de la data încheierii căsătoriei.

Art 313 alin 1 Cod civil – Între soţi, regimul matrimonial produce efecte numai din ziua încheierii căsătoriei

 ÎNCHEIEREA CONVENȚIEI MATRIMONIALE

 Principiul libertății convențiilor matrimoniale permite viitorilor soți sau, după caz, soților, pe cale voluntară, să opteze pentru unul din cele două regimuri matrimoniale alternative:

• regimul separației de bunuri
• regimul comunității convenționale

 Art 330 alin.1 Cod civil  – Sub sancțiunea nulității absolute, convenția matrimonială se încheie:

• prin înscris autentificat de notarul public,
• cu consimțământul tuturor părților,
• exprimat personal sau prin mandatar cu procură autentică, specială și
• având conținut predeterminat. 

 Forma autentică notarială

Este condiție ad validitatem pentru convenția matrimonială. Este un  act solemn pentru protecția juridică a părților care sunt consiliate de un profesionist în drept. Aceasta datorită consecinţelor, tehnicității și complexității acestui act juridic atât între soți cât și în raporturile cu terții. Nerespectarea cerinței este sancționată cu nulitatea absolută.

Consimțământul

Ca și în cazul actului juridic al căsătoriei, este personal şi simultan al viitorilor soți. Datorită specificului său patrimonial, legiuitorul a prevăzut că poate fi încheiată și prin mandatar. În acest caz este necesară procură autentică, specială care să aibă conținut predeterminat, cuprinzând în detaliu ansamblul clauzelor proiectului de convenție matrimonială.

Situații speciale privind consimțământul

Când legea impune intervenția altor persoane în cadrul încheierii convenției matrimoniale, consimțământ trebuie să îndeplinească condițiile generale de validitate pentru încheierea actelor juridice:

• când un terț face o donație unuia sau ambilor soți, în vederea căsătoriei
• când unul dintre soți este minor

Art. 337 alin 1 Cod civil – Minorul care a împlinit vârsta matrimonială poate încheia sau modifica o convenție matrimonială numai:

• cu încuviințarea ocrotitorului său legal și
• cu autorizarea instanței de tutelă.

Ca regulă, convenția matrimonială se încheie înainte de celebrarea căsătoriei, putând fi încheiată chiar în ziua căsătoriei.  Conform prevederilor art. 330 alin. 3 Cod civil convenția matrimonială poate fi încheiată și în timpul căsătoriei. În acest caz are efectul unei convenții prin care se modifică regimul matrimonial.

Datorită caracterului accesoriu al convenției matrimoniale, efectele acesteia se produc începând cu data încheierii căsătoriei. În ipoteza în care după încheierea convenției matrimoniale căsătoria:

• nu se mai celebrează sau, deși se oficiază,
• căsătoria este desființată cu efect retroactiv, fiind afectată de o cauza de nulitate absolută ori relativă, sancțiunea care intervine este caducitatea.

Soții, prin convenție:

• nu pot alege decât un singur regim matrimonial, și
• nu pot deroga de la regulile privind:

1. egalitatea între soți,
2. autoritatea părintească sau
3. devoluțiunea succesorală legală, precum și
4. normele privind regimul matrimonial în general sub sancțiunea nulității absolute (art 332 cod civil).

În cazul aplicării regimului comunității legale soții pot solicita notarului să efectueze un inventar al bunurilor mobile proprii dobândite anterior încheierii căsătoriei.

Regimul matrimonial iniţial stabilit de către soţi prin încheierea unei convenţii matrimoniale poate fi modificat ulterior (art. 369 Cod civil). Modificarea trebuie să respecte principiul simetriei juridice şi a condițiilor impuse de lege prin încheierea unei alte convenții matrimoniale.

OBIECTUL CONVENȚIA MATRIMONIALĂ

 Obiectul esențial al convenției matrimoniale îl constituie regimul matrimonial voluntar și concret pe care viitorii soți îl aleg ca alternativă la regimul matrimonial legal. Libertatea viitorilor soți de a stabili regimul matrimonial aplicabil în timpul căsătoriei nu este absolută. Există atât limite generale cât și limite speciale care îngrădesc această libertate.

Art 332 alin (2) Cod civil – De asemenea, conventia matrimonială nu poate aduce atingere egalitătii dintre soti, autoritătii părintesti sau devolutiunii succesorale legale

Limite generale

• principiului egalității dintre soți– este inaplicabil un regim matrimonial ce ar încalcă acest principiu
• drepturile părintești– părinții exercită împreună și în mod egal autoritatea părintească
• regulile devoluțiunii succesorale legale– nu intra în perimetrul de autonomie de voință a soților, fiind consacrate prin norma de ordine publică

Limite speciale

• libertatea de a alege sau de a crea un regim matrimonial– care nu este una absolută. Se oferă doar posibilitatea pentru viitorii soţi sau pentru soţi de a opta între unul din regimurile reglementate expres de Codul civil. Aceste regimuri sunt: comunitatea legală, separaţia de bunuri sau comunitatea convenţională
• liberatatea de a aduce modificări conținutului regimului matrimonial – cu respectarea celor două categorii de limite: 

1.absolute – reguli ce nu pot fi înlocuite prin convenția matrimonială a viitorilor soți și

• de la care nu sunt admise derogări sub sancțiunea nulității absolute

2.intrinseci regimului matrimonial

 În cazul comunității convenționale, soții pot stabili anticipat, la data încheierii convenției matrimoniale:

• cota-parte ce le revine din bunurile achiziționate în comun în timpul căsătoriei. Includerea în comunitate, în tot ori în parte, a bunurilor dobândite sau a datoriilor proprii născute înainte ori după încheierea căsătoriei. Aceasta cu excepția bunurilor de uz personal şi bunurilor destinate exercitării profesiei unuia dintre soți. Este condiționat dacă nu sunt elemente ale unui fond de comerț care face parte din comunitatea de bunuri
• cota-parte care este obligatorie pentru toate achizițiile din timpul căsătoriei. Restrângerea comunității la bunurile sau datoriile anume determinate în convenția matrimonială, indiferent dacă sunt dobândite ori născute înainte sau în timpul căsătoriei.
• orice modificare a acestei clauze urmând a fi precedată de lichidarea regimului matrimonial și încheierea unei alte convenții matrimoniale.

Alegerea locuinței familiei

Conform dispozițiilor art 321 Cod civil

1. Locuința familiei este locuinţa comună a soților sau, în lipsă, locuința soțului la care se află copiii.
2. Oricare dintre soți poate cere notarea în cartea funciară, în condițiile legii, a unui imobil ca locuință a familiei, chiar dacă nu este proprietarul imobilului

Dacă prin convenția matrimonială soții au ales o locuință cu destinația de locuință de familie, notarul public, este obligat după comunicarea actului de căsătorie:

• să noteze în Cartea Funciară, dacă este deschisă, sarcina de locuință de familie și
• să atragă atenția soților asupra prevederilor art 322 Cod civil.

 Clauza de preciput

Soții pot conveni ca, în cazul decesului unuia dintre ei, soțul supraviețuitor să preia fără plată, înainte de partajul moștenirii, unul sau mai multe dintre bunurile comune, deținute în devălmășie sau în coproprietate. Clauza se poate stipula în favoarea fiecăruia dintre soţi sau numai a unuia, neputând afecta drepturile creditorilor comuni. Se poate executa în natură sau prin echivalent în caz de imposibilitate.

PUBLICITATEA CONVENȚIEI MATRIMONIALE

Pentru a fi opozabile terților, convențiile matrimoniale se înscriu în Registrul național notarial al regimurilor matrimoniale, organizat potrivit legii. În cazul regimurilor matrimoniale convenționale formele de publicitate prescrise de lege trebuie respectate:

• atât pentru convenția matrimonială inițială
• cât și pentru eventualele modificări ulterioare ale convenției.

Formalitățile de publicitate se clasifică în două categorii: formalități generale (care sunt direct legate de căsătorie) și formalități speciale (pentru anumite categorii de persoane).

Formalități generale

Potrivit Codului civil este presupusă o dubla publicitate a regimului matrimonial care se realizează atât:

• prin menționare pe actul de căsătorie – se face în cazul în care regimul matrimonial ales este cel al comunității legale. În această ipoteză ofițerul de stare civilă comunică la RNNRM o copie de pe actul de căsătorie
• prin înscriere în Registrul național notarial al regimurilor matrimoniale RNNRM. Dacă regimul ales este unul convențional, ofițerul de stare civilă comunică notarului public care a autentificat convenția o copie de pe actul de căsătorie. Notarul public, la rândul lui, comunică un exemplar al convenției pentru a se efectua publicitatea convenției matrimoniale prin înscriere în RNNRM. În RNNRM se înscriu atât convenția matrimonială cât și orice act prin care se modifica, se revoca sau se anulează asigurându-se opozabilitatea față de terți.

Formalități speciale

Aceste formalități sunt pentru profesioniști, prin mențiune în registrul comerțului cu privire la regimul matrimonial adoptat. Publicitatea convenției matrimoniale nu exclude respectarea și a celorlalte formalități de publicitate imobiliară sau mobiliară cum ar fi:

• notarea în cartea funciară,
• notarea în registrul comerţului  precum şi
• notarea în alte registre de publicitate prevăzute de lege în funcţie de natura bunurilor.

LICHIDAREA REGIMULUI MATRIMONIAL

Regimul matrimonial se lichidează:

• la desfacerea prin divorț,
• la schimbarea regimului matrimonial existent
• la decesul unuia dintre soți

Lichidarea se efectuează prin act de lichidare încheiat în formă autentică sau, în caz de neînțelegere, prin hotărâre judecătorească.  Art. 355 Cod civil – La încetarea comunității, aceasta se lichidează prin hotărâre judecătorească sau act autentic notarial

Etapele efectuării lichidării:

1. determinarea cotei-părți ce îi revine fiecărui soț/fost soț pe baza contribuțiilor sale atât la dobândirea bunurilor comune, cât și la îndeplinirea obligațiilor.
2. partajul bunurilor și
3. regularizarea

În cazul decesului unuia dintre soți, lichidarea regimului matrimonial se face de către soțul supraviețuitor și moștenitorii soțului decedat. În cazul soților codecedați sau comorienți se face de către moștenitorii celor doi, prin același înscris.

Este admisibil partajul bunurilor comune în timpul comunității, fără ca prin aceasta să se lichideze regimul comunității sau să se modifice regimul matrimonial ales. Creditorii comuni ai soților nu pot solicita decât partajul bunurilor comune, fără a putea modifica sau lichida regimul matrimonial ales. În cazul partajului bunurilor comune, atât la cererea creditorilor cât și a oricăruia dintre soți, regimul matrimonial ales prin convenția matrimonială continuă să producă efecte până la modificarea acesteia, potrivit legii.

Efectele încetării regimului comunității

• prin desfacerea căsătoriei – foștii soţi rămân coproprietari în devălmășie asupra bunurilor comune până la stabilirea cotei-părți ce revine fiecăruia.
• prin lichidarea comunității – fiecare dintre soți preia bunurile sale proprii. După aceea se va proceda la partajul bunurilor comune și la regularizarea datoriilor, stabilindu-se întâi cota-parte ce revine fiecărui sot. Aceasta se face pe baza contribuției sale atât la dobândirea bunurilor comune cât și la îndeplinirea obligațiilor comune, prezumându-se că au avut o contribuție egală.

NULITATEA CONVENȚIA MATRIMONIALĂ

Conform prevederilor art. 338 – În cazul în care convenția matrimonială este nulă sau anulată, între soți se aplică regimul comunității legale, fără a fi afectate drepturile dobândite de terții de bună-credinţă. 

Cazuri de nulitate absolută a convenției matrimoniale

• lipsa consimțământului precum și nerespectarea condițiilor privind exprimarea simultană și personală a consimțământului
• lipsa formei autentice notariale precum și lipsa procurii autentice și speciale, atunci când convenția se încheie prin mandatar
• nerespectarea condițiilor privind limitele de ordine publică ale încheierii convenției matrimonial

Cazuri de nulitate relativă la convenția matrimonială

• existența viciilor de consimțământ – eroare, dol, violență
• cazul minorului care încheie convenția matrimonială fără respectarea formelor de abilitate prevăzute de lege, respectiv încuviințarea ocrotitorului legal și autorizarea instanței de tutelă

 Efectele nulității

Convenția matrimonială lovită de nulitate, atât absolută cât și relativă, este considerată ca și inexistentă și este desființată ex tunc, soții vor fi considerați căsătoriți sub imperiul comunității legale.

Dacă este lovit de nulitate doar un act ulterior de modificare a convenției, efectele nulității vor fi de la momentul încheierii respectivului act modificator. Convenția matrimonială va fi valabilă în forma anterioară încheierii actului nul.

Întinderea nulității poate fi:

1. parțială – când lovește doar o anumită clauză a convenției matrimoniale, sau
2. totală – când întreaga convenție este afectată

Anularea convenției matrimoniale atrage și anularea altor acte subsecvente pe care autorul le-a săvârșit în considerarea regimului matrimonial ales, și care sunt legate de convenția matrimonială prin cauza lor. Anularea convenției nu atrage însă anularea actelor juridice care ar fi putut fi valabil încheiate și separat. Acestea pot fi: contract de locațiune, recunoaștere de filiație, depinzând de îndeplinirea condițiilor proprii de validitate.

MODIFICAREA REGIMULUI MATRIMONIAL

Se poate realiza prin convenția părţilor sau pe cale judiciară. Modificarea convențională – se realizează prin acordul soților cu respectarea cerințelor legale de formă şi publicitate. Este posibil după un termen de cel puțin un an de la încheierea căsătoriei, putând:

• să înlocuiască regimul matrimonial existent cu un alt regim matrimonial
• să modifice regimul matrimonial ales cu altul

Creditorii prejudiciați prin schimbarea sau lichidarea regimului matrimonial pot formula acțiunea revocatorie. Se poate face în termen de un an de la data îndeplinirii formalităților de publicitate sau de când au luat cunoștință de aceste împrejurări pe altă cale (art 369 Cod civil).

 Modificarea judiciară – se realizează pe cale judiciară. Instanţa va pronunţa separaţia de bunuri la cererea unuia dintre soți atunci când celălalt soț încheie acte care pun în pericol interesele patrimoniale ale familiei. În cadrul lichidării comunității, fiecare dintre soți preia bunurile sale proprii şi cele ce-i revin în urma partajului bunurilor comune, regularizându-se datoriile.

Efectul separației bunurilor se aplică de la data formulării cererii. Este și excepția cazului în care instanța, la cererea oricăruia dintre soți, dispune ca aceste efecte să li se aplice de la data despărțirii în fapt și sunt:

• încetarea regimului matrimonial anterior
• aplicarea regimului separației bunurilor

DEOSEBIRI FAŢĂ DE ALTE INSTITUŢII JURIDICE

Convenția matrimonială şi Căsătoria

Potrivit art. 271 Cod civil – Căsătoria se încheie între bărbat şi femeie prin consimțământul personal şi liber al acestora.

• 1) căsătoria privește persoana și starea civilă a soţilor, pe când convenţia matrimonială se referă numai la bunurile soţilor;
• 2) căsătoria se încheie în fața ofițerului de stare civilă, pe când convenţia matrimonială se autentifică în fața notarului
• 3) căsătoria este strict organizată și reglementată de lege în privinţa condițiilor și efectelor sale, pe care părțile nu le pot modifica (este un act condiţie). Convenţia matrimonială fiind o convenţie, părţile pot determina clauzele sale.
• 4) căsătoria este manifestarea de voinţă a viitorilor soţi în vederea întemeierii unei familii. Convenţia matrimonială reglementează aspectele patrimoniale ale familiei, fiind subordinate căsătoriei nu pot fi concepute în afara acesteia.

Convenţia matrimonială şi Logodna 

Conform art. 266 alin.1 Cod civil – Logodna este promisiunea reciprocă de a încheia căsătoria .

• 1) logodna este acordul de voinţă prenupţial prin care două persoane de sex diferit îşi promit să se căsătorească în viitor ca şi convenţia matrimonială care precede căsătoria
• 2) logodna constă în promisiuni reciproce de căsătorie iar convenţia matrimonială se încheie înainte de căsătorie în vederea căsătoriei.
• 3) logodna – este un proiect care premerge căsătoriei, fără efecte patrimoniale proprii și convenţia matrimonială urmărește să stabilească raporturile patrimoniale între soți
• 4) logodna ţine de tradiţie (darurile oferite de logodnici unul altuia) și de planificarea căsătoriei, iar convenţia matrimonială ține de efectele patrimoniale ale unei căsătorii oficiate
• 5) între logodnă şi convenţia matrimonială nu poate fi angajată nici o condiționare juridică

Art. 269 Cod civil  Răspunderea pentru ruperea logodnei

1.  Partea care rupe logodna în mod abuziv poate fi obligată la despăgubiri pentru cheltuielile făcute sau contractate în vederea căsătoriei, în măsura în care au fost potrivite cu împrejurările, precum si pentru orice alte prejudicii cauzate.
2. Partea care, în mod culpabil, l-a determinat pe celălalt să rupă logodna poate fi obligată la despăgubiri în condițiile alin. (1).