Convenția matrimonială, cunoscută și sub denumirea de contract prenupțial, este actul prin care viitorii soți sau soții aleg regulile privind bunurile dobândite de fiecare dintre ei, înainte sau în timpul căsătoriei, şi al actelor juridice încheiate cu privire la aceste bunuri.

Prin această convenție se poate opta pentru separația de bunuri, comunitatea convențională sau se pot stabili anumite reguli privind administrarea patrimoniului. Conținutul convenției matrimonială este reglementată în art. 329-338, 366-369 Cod civil.

Ce este convenția matrimonială?

Convenția matrimonială este definită ca un act juridic bilateral, sinalagmatic, solemn, accesoriu căsătoriei, intuituu personae, public, supus formelor de publicitate, de natură convențională prin care:

• viitorii soţi reglementează, înainte de încheierea căsătoriei, raporturile patrimoniale esenţiale care vor exista între aceştia pe parcursul căsătoriei sau
• soţii hotărăsc să schimbe regimul matrimonial actual cu un alt tip de regim matrimonial recunoscut de lege, fiind încheiată pe parcursul desfăşurării mariajului

• Act juridic solemn: este un contract încheiat în formă scrisă și autentificat de un notar public, în fața căruia se face consimțământul părților, fie personal, fie prin mandatar cu procură autentică. 
• Stabilește regimul matrimonial: prin convenția matrimonială, soții aleg un regim matrimonial diferit de cel al comunității legale, cum ar fi regimul separației de bunuri. 
• Intrare în vigoare: produce efecte între soți începând cu data încheierii căsătoriei și față de terți după înscrierea în registru și îndeplinirea formalităților de publicitate. 

Conform art. 329 Cod civil “Alegerea unui alt regim matrimonial decât cel al comunității legale se face prin încheierea convenția matrimoniale”.

Cât costă? Se poate face după căsătorie? Ce bunuri protejează? Care sunt avantajele și dezavantajele? Se poate anula?

Ce regim matrimonial poate fi ales prin convenția matrimonială?

1. Regimul comunității legale prin care bunurile dobândite în timpul căsătoriei devin proprietate comună.
2. Regimul separației de bunuri conform căruia fiecare soț își păstrează proprietatea exclusivă asupra bunurilor dobândite, indiferent de momentul dobândirii.
3. Regimul comunității convenționale este o variantă personalizată, care poate include prevederi suplimentare față de regimul legal standard.

Regimul matrimonial al comunității de bunuri, cu unele modificări, rămâne regimul legal. Acesta este aplicabil doar în cazurile în care viitorii soți nu au optat, prin convenție matrimonială, pentru unul din cele două regimuri matrimoniale alternative.

Principii generale care guvernează convenţia matrimonială

Principiul libertăţii convenţiei matrimoniale: prin convenţia matrimonială nu se poate aduce atingere egalităţii dintre soţi, responsabilităţii părinteşti sau devoluţiunii succesorale legale. O convenţie matrimonială valabilă numai în formă autentică.
Principiul imutabilităţii convenţiei matrimoniale, adică poate fi modificată înainte sau după încheierea căsătoriei.
Principiul accesorialităţii sale la căsătorie.

Convenția matrimonială	Contractul prenupțial

Este noțiunea juridică reglementată de Codul civil român

Este o expresie uzuală, nu denumirea juridică principală din Codul civil

Se încheie în forma autentică prevăzută de lege

În sensul uzual, desemnează un acord premarital privind patrimoniul

Poate alege separația de bunuri sau comunitatea convențională

În limbajul curent, este asociat cu alegerea regulilor patrimoniale înainte de căsătorie

Poate produce efecte în condițiile Codului civil

Efectele juridice în România depind de respectarea regulilor privind convenția matrimonială

Când se poate încheia

• Înainte de căsătorie: acesta este contextul cel mai frecvent menționat pentru un „contract prenupțial”. 
• În timpul căsătoriei: convenția matrimonială poate fi încheiată și de soții aflați deja în căsătorie pentru a modifica regimul matrimonial existent, dar numai după cel puțin un an de căsnicie și respectând aceleași formalități ca la încheierea inițială. 

Fundamentul regimului matrimonial îl constituie căsătoria. Principiul esențial care guvernează această materie este acela al subordonării regimului patrimonial scopului  căsătoriei și intereselor familiei. Înainte de încheierea căsătoriei nu există un regim matrimonial aplicabil. Efectele se produc de la momentul încheierii căsătoriei.

Art 330 alin. 2 Cod civil – Convenția matrimonială încheiată înainte de căsătorie produce efecte numai de la data încheierii căsătoriei

Se poate încheia după căsătorie?

Se poate încheia și după încheierea căsătoriei cu respectarea condițiilor prevăzute de Codul civil. Dacă viitorii soți nu au încheiat o convenție matrimonială sau este ineficace, efectele regimului comunității legale se vor produce de la data încheierii căsătoriei.

Art 313 alin 1 Cod civil – Între soţi, regimul matrimonial produce efecte numai din ziua încheierii căsătoriei

Ce bunuri protejează?

• Bunuri: partajarea bunurilor dobândite înainte și în timpul căsătoriei, inclusiv cele viitoare, venituri, moșteniri sau daruri. 
• Clauze specifice: se pot include clauze speciale, cum ar fi dreptul de a lua anumite bunuri comune înainte de partaj (clauza de preciput), în cazul unui deces sau divorț, cu condiția ca aceste clauze să nu fie contrare legii sau bunelor moravuri. 

Etapele încheierii convenției matrimoniale

Principiul libertății convențiilor matrimoniale permite viitorilor soți sau, după caz, soților, pe cale voluntară, să opteze pentru unul din cele două regimuri matrimoniale alternative: regimul separației de bunuri sau regimul comunității convenționale.

•  Art 330 alin.1 Cod civil  – Sub sancțiunea nulității absolute, convenția matrimonială se încheie:
  • prin înscris autentificat de notarul public,
  • cu consimțământul tuturor părților,
    • exprimat personal sau prin mandatar cu procură autentică, specială și
    • având conținut predeterminat. 

1) Prin înscris autentificat de notarul public

Convenția matrimonială trebuie încheiată în fața unui notar public, cu consimțământul ambelor părți, și devine valabilă doar după ce este înscrisă în Registrul Național Notarial al Regimurilor Matrimoniale. Astfel, acest document oferă claritate și protecție juridică ambilor soți în gestionarea bunurilor și obligațiilor financiare.

Este condiție ad validitatem pentru convenția matrimonială. Este un  act solemn pentru protecția juridică a părților care sunt consiliate de un profesionist în drept. Aceasta datorită consecinţelor, tehnicității și complexității acestui act juridic atât între soți cât și în raporturile cu terții. Nerespectarea cerinței este sancționată cu nulitatea absolută.

2) Cu consimțământul tuturor părților

Ca și în cazul actului juridic al căsătoriei, este personal şi simultan al viitorilor soți. Datorită specificului său patrimonial, legiuitorul a prevăzut că poate fi încheiată și prin mandatar. În acest caz este necesară procură autentică, specială care să aibă conținut predeterminat, cuprinzând în detaliu ansamblul clauzelor proiectului de convenție matrimonială.

Situații speciale privind consimțământul

Când legea impune intervenția altor persoane în cadrul încheierii convenției matrimoniale, consimțământ trebuie să îndeplinească condițiile generale de validitate pentru încheierea actelor juridice:

• când un terț face o donație unuia sau ambilor soți, în vederea căsătoriei
• când unul dintre soți este minor

• Art. 337 alin 1 Cod civil – Minorul care a împlinit vârsta matrimonială poate încheia sau modifica o convenție matrimonială numai:
  • cu încuviințarea ocrotitorului său legal și
  • cu autorizarea instanței de tutelă.

Ca regulă, convenția matrimonială se încheie înainte de celebrarea căsătoriei, putând fi încheiată chiar în ziua căsătoriei.  Conform prevederilor art. 330 alin. 3 Cod civil convenția matrimonială poate fi încheiată și în timpul căsătoriei. În acest caz are efectul unei convenții prin care se modifică regimul matrimonial.

Datorită caracterului accesoriu al convenției matrimoniale, efectele acesteia se produc începând cu data încheierii căsătoriei. În ipoteza în care după încheierea convenției matrimoniale căsătoria:

• nu se mai celebrează sau, deși se oficiază,
• căsătoria este desființată cu efect retroactiv, fiind afectată de o cauza de nulitate absolută ori relativă, sancțiunea care intervine este caducitatea.

Soții, prin convenție:

• nu pot alege decât un singur regim matrimonial, și
• nu pot deroga de la regulile privind:
  • egalitatea între soți,
  • autoritatea părintească sau
  • devoluțiunea succesorală legală, precum și
  • normele privind regimul matrimonial în general sub sancțiunea nulității absolute (art 332 cod civil).

În cazul aplicării regimului comunității legale soții pot solicita notarului să efectueze un inventar al bunurilor mobile proprii dobândite anterior încheierii căsătoriei.

Regimul matrimonial iniţial stabilit de către soţi prin încheierea unei convenţii matrimoniale poate fi modificat ulterior (art. 369 Cod civil). Modificarea trebuie să respecte principiul simetriei juridice şi a condițiilor impuse de lege prin încheierea unei alte convenții matrimoniale.

Avantajele convenției matrimoniale

Scopul încheierii unui astfel de act juridic este comun ambelor părţi şi constă în stabilirea unor raporturi patrimoniale în vederea susţinerii sarcinilor căsniciei. Pentru a fi valabilă, cauza trebuie să fie reală. Încheierea convenţiei matrimoniale în alt scop decât acela al realizării unui cadru patrimonial relaţiilor de familie atrage nulitatea acesteia.

• Convenția matrimonială dă soților ocazie de a-și organiza raporturile patrimoniale:
  • posibilitatea alegerii regimului matrimonial potrivit situației familiale și financiare;
  • protejarea bunurilor dobândite înainte de căsătorie;
  • delimitarea clară a patrimoniului fiecărui soț;
  • reducerea riscului unor litigii patrimoniale în cazul divorțului;
  • o mai bună gestionare a investițiilor și afacerilor personale;
  • protejarea patrimoniului unui soț împotriva anumitor riscuri financiare asumate de celălalt.

• Conform dispozițiilor art 321 Cod civil
  • Locuința familiei este locuinţa comună a soților sau, în lipsă, locuința soțului la care se află copiii.
  • Oricare dintre soți poate cere notarea în cartea funciară, în condițiile legii, a unui imobil ca locuință a familiei, chiar dacă nu este proprietarul imobilului

Dacă prin convenția matrimonială soții au ales o locuință cu destinația de locuință de familie, notarul public, este obligat după comunicarea actului de căsătorie:

• să noteze în Cartea Funciară, dacă este deschisă, sarcina de locuință de familie și
• să atragă atenția soților asupra prevederilor art 322 Cod civil.

Dezavantajele convenției matrimoniale

• Convenția matrimonială poate avea și dezavantaje:
  • necesită încheierea în formă autentică la notar;
  • presupune costuri suplimentare;
  • poate genera discuții sau tensiuni între viitorii soți;
  • anumite clauze pot fi declarate nule dacă încalcă dispozițiile legale imperative;
  • modificarea ulterioară presupune respectarea unor formalități legale.

Efectele convenţiei matrimoniale

Efectele acesteia depind de soarta actului principal, şi anume căsătoria. Convenţia matrimonială începe să îşi producă efectele din momentul celebrării căsătoriei.

Efectul principal constă în adoptarea unui regim matrimonial, care poate fi cel al comunităţii sau al separaţiei de bunuri. Efectele convenţiei vor fi opozabile terţilor numai după îndeplinirea formelor de publicitate legale.

• Convenţia matrimonială este nulă, regimul matrimonial care va guverna raporturile patrimoniale dintre soţi va fi cel al comunităţii legale.
• Convenţia matrimonială devine caducă în situaţia în care căsătoria nu va mai fi încheiată sau va fi lovită de nulitate.
• Convenţia matrimonială va înceta să mai producă efecte în momentul desfacerii căsătoriei prin divorţ sau a încetării căsătoriei prin moartea sau declararea judecătorească a morţii unuia dintre soţi. Lichidarea regimului matrimonial ales de soţi se va face potrivit regulilor înscrise în convenţia matrimonială. Dacă nu sunt stipulate astfel de clauze, se vor aplica dispoziţiile din materia lichidării regimului comunităţii convenţionale.

Clauza de preciput

Soții pot conveni ca, în cazul decesului unuia dintre ei, soțul supraviețuitor să preia fără plată, înainte de partajul moștenirii, unul sau mai multe dintre bunurile comune, deținute în devălmășie sau în coproprietate. Clauza se poate stipula în favoarea fiecăruia dintre soţi sau numai a unuia, neputând afecta drepturile creditorilor comuni. Se poate executa în natură sau prin echivalent în caz de imposibilitate.

Publicitatea

Pentru a fi opozabile terților, convențiile matrimoniale se înscriu în Registrul național notarial al regimurilor matrimoniale, organizat potrivit legii. În cazul regimurilor matrimoniale convenționale formele de publicitate prescrise de lege trebuie respectate:

• atât pentru convenția matrimonială inițială
• cât și pentru eventualele modificări ulterioare ale convenției.

Formalitățile de publicitate se clasifică în două categorii: formalități generale (care sunt direct legate de căsătorie) și formalități speciale (pentru anumite categorii de persoane).

Formalități generale

Potrivit Codului civil este presupusă o dubla publicitate a regimului matrimonial care se realizează atât:

• prin menționare pe actul de căsătorie care se face în cazul în care regimul matrimonial ales este cel al comunității legale. În această ipoteză ofițerul de stare civilă comunică la RNNRM o copie de pe actul de căsătorie
• prin înscriere în Registrul național notarial al regimurilor matrimoniale RNNRM. Dacă regimul ales este unul convențional, ofițerul de stare civilă comunică notarului public care a autentificat convenția o copie de pe actul de căsătorie. Notarul public, la rândul lui, comunică un exemplar al convenției pentru a se efectua publicitatea convenției matrimoniale prin înscriere în RNNRM. În RNNRM se înscriu atât convenția matrimonială cât și orice act prin care se modifica, se revoca sau se anulează asigurându-se opozabilitatea față de terți.

Formalități speciale

Aceste formalități sunt pentru profesioniști, prin mențiune în registrul comerțului cu privire la regimul matrimonial adoptat. Publicitatea convenției matrimoniale nu exclude respectarea și a celorlalte formalități de publicitate imobiliară sau mobiliară cum ar fi:

• notarea în cartea funciară,
• notarea în registrul comerţului  precum şi
• notarea în alte registre de publicitate prevăzute de lege în funcţie de natura bunurilor.

Lichidarea regimului matrimonial

• Regimul matrimonial se lichidează:
  • la desfacerea prin divorț,
  • la schimbarea regimului matrimonial existent
  • la decesul unuia dintre soți

Lichidarea se efectuează prin act de lichidare încheiat în formă autentică sau, în caz de neînțelegere, prin hotărâre judecătorească.  Art. 355 Cod civil ”La încetarea comunității, aceasta se lichidează prin hotărâre judecătorească sau act autentic notarial”.

Etapele efectuării lichidării:

1. determinarea cotei-părți ce îi revine fiecărui soț/fost soț pe baza contribuțiilor sale atât la dobândirea bunurilor comune, cât și la îndeplinirea obligațiilor.
2. partajul bunurilor și
3. regularizarea

În cazul decesului unuia dintre soți, lichidarea regimului matrimonial se face de către soțul supraviețuitor și moștenitorii soțului decedat. În cazul soților codecedați sau comorienți se face de către moștenitorii celor doi, prin același înscris.

Este admisibil partajul bunurilor comune în timpul comunității, fără ca prin aceasta să se lichideze regimul comunității sau să se modifice regimul matrimonial ales. Creditorii comuni ai soților nu pot solicita decât partajul bunurilor comune, fără a putea modifica sau lichida regimul matrimonial ales. În cazul partajului bunurilor comune, atât la cererea creditorilor cât și a oricăruia dintre soți, regimul matrimonial ales prin convenția matrimonială continuă să producă efecte până la modificarea acesteia, potrivit legii.

Efectele încetării regimului comunității

• prin desfacerea căsătoriei – foștii soţi rămân coproprietari în devălmășie asupra bunurilor comune până la stabilirea cotei-părți ce revine fiecăruia.
• prin lichidarea comunității – fiecare dintre soți preia bunurile sale proprii. După aceea se va proceda la partajul bunurilor comune și la regularizarea datoriilor, stabilindu-se întâi cota-parte ce revine fiecărui sot. Aceasta se face pe baza contribuției sale atât la dobândirea bunurilor comune cât și la îndeplinirea obligațiilor comune, prezumându-se că au avut o contribuție egală.

Nulitatea convenției matrimoniale

Conform prevederilor art. 338 – În cazul în care convenția matrimonială este nulă sau anulată, între soți se aplică regimul comunității legale, fără a fi afectate drepturile dobândite de terții de bună-credinţă. 

Cazuri de nulitate absolută a convenției matrimoniale

• lipsa consimțământului precum și nerespectarea condițiilor privind exprimarea simultană și personală a consimțământului
• lipsa formei autentice notariale precum și lipsa procurii autentice și speciale, atunci când convenția se încheie prin mandatar
• nerespectarea condițiilor privind limitele de ordine publică ale încheierii convenției matrimonial

Cazuri de nulitate relativă la convenția matrimonială

• existența viciilor de consimțământ – eroare, dol, violență
• cazul minorului care încheie convenția matrimonială fără respectarea formelor de abilitate prevăzute de lege, respectiv încuviințarea ocrotitorului legal și autorizarea instanței de tutelă

Efectele nulității

Convenția matrimonială lovită de nulitate, atât absolută cât și relativă, este considerată ca și inexistentă și este desființată ex tunc, soții vor fi considerați căsătoriți sub imperiul comunității legale.

Dacă este lovit de nulitate doar un act ulterior de modificare a convenției, efectele nulității vor fi de la momentul încheierii respectivului act modificator. Convenția matrimonială va fi valabilă în forma anterioară încheierii actului nul.

Întinderea nulității poate fi:

1. parțială – când lovește doar o anumită clauză a convenției matrimoniale, sau
2. totală – când întreaga convenție este afectată

Anularea convenției matrimoniale atrage și anularea altor acte subsecvente pe care autorul le-a săvârșit în considerarea regimului matrimonial ales, și care sunt legate de convenția matrimonială prin cauza lor. Anularea convenției nu atrage însă anularea actelor juridice care ar fi putut fi valabil încheiate și separat. Acestea pot fi: contract de locațiune, recunoaștere de filiație, depinzând de îndeplinirea condițiilor proprii de validitate.

Cum se modifică regimul matrimonial?

Se poate realiza prin convenția părţilor sau pe cale judiciară. Modificarea convențională se realizează prin acordul soților cu respectarea cerințelor legale de formă şi publicitate. Este posibil după un termen de cel puțin un an de la încheierea căsătoriei, putând:

• să înlocuiască regimul matrimonial existent cu un alt regim matrimonial
• să modifice regimul matrimonial ales cu altul

Creditorii prejudiciați prin schimbarea sau lichidarea regimului matrimonial pot formula acțiunea revocatorie. Se poate face în termen de un an de la data îndeplinirii formalităților de publicitate sau de când au luat cunoștință de aceste împrejurări pe altă cale (art 369 Cod civil).

 Modificarea judiciară se realizează pe cale judiciară. Instanţa va pronunţa separaţia de bunuri la cererea unuia dintre soți atunci când celălalt soț încheie acte care pun în pericol interesele patrimoniale ale familiei. În cadrul lichidării comunității, fiecare dintre soți preia bunurile sale proprii şi cele ce-i revin în urma partajului bunurilor comune, regularizându-se datoriile.

Efectul separației bunurilor se aplică de la data formulării cererii. Este și excepția cazului în care instanța, la cererea oricăruia dintre soți, dispune ca aceste efecte să li se aplice de la data despărțirii în fapt și sunt:

• încetarea regimului matrimonial anterior
• aplicarea regimului separației bunurilor

Deosebiri față de alte instituții juridice

Delimitarea convenţiei matrimoniale de instituţia căsătoriei

Potrivit art. 271 Cod civil – Căsătoria se încheie între bărbat şi femeie prin consimțământul personal şi liber al acestora.

• căsătoria privește persoana și starea civilă a soţilor, pe când convenţia matrimonială se referă numai la bunurile soţilor;
• căsătoria se încheie în fața ofițerului de stare civilă, pe când convenţia matrimonială se autentifică în fața notarului
• căsătoria este strict organizată și reglementată de lege în privinţa condițiilor și efectelor sale, pe care părțile nu le pot modifica (este un act condiţie). Convenţia matrimonială fiind o convenţie, părţile pot determina clauzele sale.
• căsătoria este manifestarea de voinţă a viitorilor soţi în vederea întemeierii unei familii. Convenţia matrimonială reglementează aspectele patrimoniale ale familiei, fiind subordinate căsătoriei nu pot fi concepute în afara acesteia.
• căsătoria este considerată drept un contract principal, iar convenţia matrimonială este un contract accesoriu căsătoriei, ca existenţă şi durată.

Actul juridic al căsătoriei se deosebeşte de convenţia matrimonială prin:

• căsătoria dă naştere atât la relaţii patrimoniale, cât şi personale, în timp ce convenţia matrimonială regle-mentează numai relaţiile patrimoniale dintre soţi;
• căsătorie se încheie în faţa delegatului de stare civilă, în timp ce încheierea convenţiei matrimoniale este de competenţa notarului public;
• principiul libertăţii de voinţă care conferă părţilor posibilitatea de a determina conţinutul şi efectele convenţiei matrimoniale, este lipsit de eficienţă în materia căsătoriei. Prin consimţământul liber exprimat la încheierea căsătorie, soţii sunt de acord cu drepturile şi obligaţiile personale şi patrimoniale prestabilite de legiuitor.
• convenţia matrimonială a fost asemănată cu pactul civil de solidaritate, definit ca un contract încheiat între două persoane fizice, majore, de sex diferit sau de acelaşi sex, pentru a-şi organiza viaţa lor comună.
  • Pactul civil de solidaritate nu poate fi încheiat de către o persoana, simultan, cu mai mulţi contractanţi. De asemenea, nu poate fi încheiat de către o persoană căsătorită.

Delimitarea convenţiei matrimoniale de instituţia logodnei 

Conform art. 266 alin.1 Cod civil – Logodna este promisiunea reciprocă de a încheia căsătoria .

• logodna este acordul de voinţă prenupţial prin care două persoane de sex diferit îşi promit să se căsătorească în viitor ca şi convenţia matrimonială care precede căsătoria
• logodna constă în promisiuni reciproce de căsătorie iar convenţia matrimonială se încheie înainte de căsătorie în vederea căsătoriei.
• logodna – este un proiect care premerge căsătoriei, fără efecte patrimoniale proprii și convenţia matrimonială urmărește să stabilească raporturile patrimoniale între soți
• logodna ţine de tradiţie (darurile oferite de logodnici unul altuia) și de planificarea căsătoriei, iar convenţia matrimonială ține de efectele patrimoniale ale unei căsătorii oficiate
• între logodnă şi convenţia matrimonială nu poate fi angajată nici o condiționare juridică

Art. 269 Cod civil  Răspunderea pentru ruperea logodnei

1.  Partea care rupe logodna în mod abuziv poate fi obligată la despăgubiri pentru cheltuielile făcute sau contractate în vederea căsătoriei, în măsura în care au fost potrivite cu împrejurările, precum si pentru orice alte prejudicii cauzate.
2. Partea care, în mod culpabil, l-a determinat pe celălalt să rupă logodna poate fi obligată la despăgubiri în condițiile alin. (1).