Asistenta judiciara in materie civila, forme, conditii, stingere

Condiţii de acordare asistenta judiciara în materie civilă, forme, condiții, stingere

Cel care nu este în stare să facă faţă cheltuielilor pe care le presupune declanşarea şi susţinerea unui proces civil, fără a primejdui propria sa întreţinere sau a familiei sale, poate beneficia de asistenta judiciara, în condiţiile legii speciale privind ajutorul public judiciar.

Asistenta judiciara cuprinde:

1. acordarea de scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare prevăzute de lege;
2. apărarea şi asistenţa gratuită printr-un avocat desemnat de barou;
3. orice alte modalităţi prevăzute de lege

Asistenta judiciara poate fi acordată oricând în cursul procesului, în tot sau numai în parte.

Persoanele juridice pot beneficia de facilităţi sub formă de reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru acţiuni şi cereri introduse la instanţele judecătoreşti, în condiţiile legii speciale

Legile speciale în domeniu precum OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă şi Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru completează dispoziţiile legale ale codului de procedură civilă și dispun:

• persoana fizică beneficiază de ajutor public judiciar în condiţiile OUG 51/2008
• persoanelor juridice li se aplică dispoziţiile art.21 alin.2, 3 şi art.21¹ din Legea nr. 146/1997

Prevederile art.1 din OUG nr. 51/2008 ajutorul public judiciar în materie civilă reprezintă acea formă de asistenţă acordată de stat care are ca scop:

• asigurarea dreptului la un proces echitabil şi
• garantarea accesului egal la actul de justiţie pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciară, inclusiv prin executare silită a hotărârilor judecătoreşti sau a altor titluri executorii.

Ajutorul public judiciar poate fi acordat oricărei persoane fizice:

• care are domiciliul sau reşedinţa în România sau într-un stat membru al UE
• care nu au domiciliul sau reşedinţa obişnuită pe teritoriul României sau al altui stat membru al UE. Acordarea este condiţionată de existenţa unei legături convenţionale care conţine dispoziţii referitoare la accesul internaţional la justiţie între România şi statul al cărui cetăţean este solicitantul sau pe al cărui teritoriu îşi are domiciliul.

Pentru a determina dacă solicitantul are domiciliul pe teritoriul României se aplică legea română. În cazul în care solicitantul nu are domiciliul pe teritoriul României pentru a stabili dacă acesta are domiciliul pe teritoriul unui alt stat membru, se aplică legea statului membru în cauză.

Stabilirea domiciliului sau a reşedinţei obişnuite se determină în funcţie de data depunerii cererii de ajutor public judiciar. Schimbarea ulterioară a acestora nu mai prezintă relevanţă sub aspectul acordării ajutorului public judiciar.

Pentru statele cu care România nu are legături convenţionale, accesul internaţional la justiţie poate fi acordat în baza curtoaziei internaţionale, sub rezerva reciprocităţii.

Cauzele în care se poate acorda ajutorul public judiciar:

• civil – indiferent de calitatea părţilor, profesionişti sau neprofesionişti
• administrativ
• de muncă
• asigurări sociale
• alte cauze cu excepţia celor penale

Formele ajutorului public judiciar

Plata onorariului unui avocat numit sau ales denumită asistenta judiciara prin avocat pentru:

• asigurarea reprezentării, asistenta judiciara, a apărării,
• realizarea sau ocrotirea unui drept ori unui interes legitim în justiţie sau
• prevenirea unui litigiu

Conform art.72 alin.1 din Legea nr.51/1995 dacă a fost încuviinţată cererea de ajutor public judiciar sub forma asistenţei prin avocat:

• se trimit de îndată decanului baroului din circumscripţia instanţei cererea împreună cu încheierea de încuviinţare
• se cere desemnarea unui avocat pentru asistenţă judiciară a părţii solicitante
• se menţionează şi cuantumul onorariului avocatului numit în încheierea de încuviinţare
• se extinde de drept pentru redactarea cererii şi a motivelor de recurs, precum şi pentru exercitarea şi susţinerea sa

Prin Legea nr.76/2012 în contextul art.83 alin.3 cod procedură civilă, la redactarea cererii şi a motivelor de recurs, exercitarea şi susţinerea recursului, persoanele fizice vor fi asistate sau reprezentate, sub sancţiunea nulităţii, numai de către un avocat. Conform art 13¹ alin 1 din OUG nr.51/2008, având caracter de excepţie, nu se aplică în ipoteza apelului sau a altor căi de atac extraordinare diferite de recurs.

Plata expertului, traducătorului sau interpretului folosit în cursul procesului

Se încuviinţează de instanţa sau autoritatea cu atribuţii jurisdictionale, dacă aceasta plată incumbă, potrivit legii, celui care solicit ajutorul public judiciar. Prin încheierea de încuviinţare se stabileşte şi onorariul provizoriu cuvenit acestora. După prestarea serviciului pentru care a fost plătit onorariul provizoriu, instanţa va stabili onorariul definitiv (art.24 din OUG nr.51/2008).

Plata onorariului executorului judecătoresc

încheierea de încuviinţare se stabileşte şi onorariul provizoriu cuvenit executorului judecătoresc în funcţie de plafoanele legale şi de complexitatea dosarului la acea dată.

Cererea împreună cu încheierea de încuviinţare se trimit de îndată camerei teritoriale a executorilor judecătoreşti din circumscripţia teritorială a acelei instanţe. Colegiul director al camerei teritoriale a executorilor judecătoreşti are obligaţia de a desemna, în termen de 3 zile un executor judecătoresc căruia îi transmite odată cu înştiinţarea desemnării, încheierea menţionată anterior.

Preşedintele are obligaţia de a comunica şi beneficiarului ajutorului public judiciar numele executorului judecătoresc desemnat. Beneficiarul poate solicita el însuşi desemnarea unui anumit executor judecătoresc, competent teritorial (art.26 din OUG nr. 51/2008).

Scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, inclusiv prin încheiere se va stabili:

• fie scutirea de plată,
• fie cota de reducere,
• termenele de plată
• cuantumul ratelor

După încuviinţarea cererii, chiar dacă reclamantul nu achită tranşele stabilite de instanţă la termenele fixate prin dispozitivul încheierii:

• instanţa este în mod legal învestită,
• nu este incidentă sancţiunea anulării cererii ca netimbrată sau ca insuficient timbrată.

Instanţa trimite hotărârea de încuviinţare, ce constituie titlu executoriu, Ministerului Finanţelor Publice sau organelor competente pentru:

• urmărirea executării obligaţiei de plăţi ori,
• punerea în executare a hotărârii pentru plata taxei ori
• punerea în executare a hotărârii privind plata taxei ori a părţii din taxă datorată, la termenele stabilite (art.21² 3 din Legea nr.146/1997).

Conform art.27 alin.3 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr.146/1997 aprobarea eşalonării sau a amânării plăţii se face concomitent cu transmiterea adresei de debitare a taxelor judiciare de timbre organului fiscal în evidenţa căruia se află debitorul şi care răspunde de încasarea acesteia.

Dacă debitorul tranşelor de rate nu le achită:

• se va începe procedura de executare silită în caz de neplată voluntară
• se exclude soluţia anulării cererii ca netimbrată sau ca insuficient timbrată

Dacă nu a fost achitată integral până la momentul închiderii dezbaterilor asupra fondului pricinii, instanţa poate proceda la soluţionarea acesteia.

Când taxele judiciare datorate sunt mai mari decât dublul venitului net lunar pe familie al solicitantului din luna anterioară formulării cererii de ajutor public judiciar:

• eşalonarea plăţii se va face astfel încât rata lunară datorată să nu depăşească jumatate din venitul net pe familie,
• dacă instanţa nu apreciază necesar a se acorda o altă formă de ajutor, mai favorabilă, eşalonarea putându-se face în cel mult 48 rate lunare

Condiţiile acordării ajutorului public judiciar

Asistenta judiciara se acordă persoanelor fizice care nu pot face faţă cheltuielilor unui proces fără a pune în pericol întreţinerea sa ori a familiei sale.

Prin familie se înţelege:

• soţul sau soţia,
• copiii sau alţi descendenţi în linie dreaptă în vârstă de până la 18 ani aflaţi în întreţinerea solicitantului,
• copiii sau alţi descendenţi în linie dreaptă în vârstă de peste 18 ani, dar nu mai mult de 26 de ani, dacă se află în continuarea studiilor şi în întreţinerea solicitantului
• persoana care are domiciliul ori reşedinţa comună şi gospodăreşte împreună cu solicitantul,
• copiii sau alţi descendenţi în linie dreaptă ai acestei persoane în vârstă de până la 18 ani aflaţi în întreţinerea solicitantului,
• copiii sau alţi descendenţi în linie dreaptă în vârstă de peste 18 ani, dar nu mai mult de 26 de ani, dacă se află în continuarea studiilor şi în întreţinerea solicitantului.

Valoarea ajutorului public judiciar acordat, separat sau cumulat, în oricare dintre formele prevăzute:

• nu poate depăşi suma maximă echivalentă cu 10 salarii minime brute pe ţară la nivelul anului în care a fost formulată cererea de acordare
• în cursul unei perioade de un an

Beneficiază de ajutor public judiciar:

• persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 300 lei, sumele se avansează în întregime de către stat
• persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 600 lei, sumele se avansează de către stat în proporţie de 50%
• persoanele ale căror costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiţie. Limitarea este inclusiv din cauza diferenţelor de cost al vieţii dintre statul membru în care acesta îşi are domiciliul sau reşedinţa obişnuită şi cel din România. Ajutorul este proporţional cu nevoile solicitantului.

Conform art.8¹ din OUG nr.51/2008 ajutorul public se acordă şi în anumite situaţii speciale,  independent de starea materială a solicitantului, dacă prin lege specială se prevede:

• dreptul la asistenţă judiciară sau
• dreptul la asistenţă juridică gratuită,
• ca măsură de protecţie, în considerarea unor situaţii speciale, precum minoritatea, handicapul, un anumit statut, etc

La stabilirea venitului se iau în calcul orice venituri periodice, precum:

• salariile,
• indemnizatiile
• onorarii,
• rente,
• chirii,
• profit din activităţi comerciale sau dintr-o activitate independentă
• obligaţiile de întreţinere

La aprecierea cererii de acordare a ajutorului public judiciar sunt avute în vedere orice venituri cu caracter periodic nu doar veniturile impozabile.

OUG nr.51/2008 transpune Directiva nr.2003/8/CE de îmbunătăţire a accesului la justiţie în litigiile transfrontaliere prin:

• stabilirea unor norme minime comune privind asistenţa judiciară acordată în astfel de litigii,
• stabileşte că situaţia economică a unei persoane este evaluată de autoritatea competentă, ţinând cont de diferiţi factori obiectivi, precum veniturile.

Ajutorul public judiciar poate fi refuzat:

• când este solicitat abuziv,
• când costul său estimat este disproporţionat faţă de valoarea obiectului cauzei,
• când acordarea ajutorului public judiciar nu se solicită pentru apărarea unui interes legitim
• când se solicită pentru o acţiune care contravine ordinii publice sau celei constituţionale

Dacă cererea pentru a cărei soluţionare se solicită asistenta judiciara face parte din categoria celor care pot fi supuse medierii sau altor proceduri alternative de soluţionare, poate fi respinsă:

• dacă se dovedeşte că solicitantul ajutorului public judiciar a refuzat anterior începerii procesului să urmeze o asemenea procedură
• când solicitantul pretinde despăgubiri pentru atingeri aduse imaginii, onoarei sau reputaţiei sale, în condiţiile în care acesta nu a suferit vreun prejudiciu material,
• când cererea decurge din activitatea comercială sau dintr-o activitate independentă desfăşurată de solicitant

Stingerea ajutorului public judiciar

Dreptul la ajutor public judiciar se stinge prin:

• moartea părții
• îmbunătăţirea stării sale materiale până la un nivel care să îi permit să facă faţă costurilor procesului
• prin transmiterea prin acte inter vivos a calităţii procesuale a solicitantului (solicitantul obţinerii scutirii de plata taxei judiciare de timbru, ulterior, în cursul procesului, transmite drepturile sale cu caracter litigios către un terţ, acesta din urmă va fi obligat să achite taxa judiciară de timbru aferentă cererii. Şi el poate formula la rândul său cerere de ajutor public judiciar, ce va fi soluţionată prin prisma situaţiei financiare sale concrete.

Dreptul la ajutor public judiciar are caracter strict personal nu poate fi exercitat de creditorii solicitantului pe calea acţiunii oblice şi nu se poate transmite succesorilor solicitantului, chiar dacă se transmite acestora calitatea procesuală a antecesorului lor.

Taxa se datorează în solidar:

• când cererile sau acţiunile introduse în comun de mai multe persoane pentru acelaşi obiect ori
• când obiectul este un drept sau o obligaţie comună

Efectele admiterii cererii de ajutor public judiciar sub forma scutirii de plată taxei judiciare de timbru în persoana unuia dintre reclamanţi nu se poate produce şi asupra celorlalţi coparticipanţi. Remiterea de datorie făcută unui debitor să nu profite şi celorlalţi codebitori.

Orice persoană interesată:

• va putea sesiza oricând instanţa care a încuviinţat ajutorul public judiciar,
• va prezenta dovezi cu privire la situaţia reală a celui căruia i s-a încuviinţat cererea
• ajutorul public judiciar nu se suspendă în cursul noilor cercetări

Dacă instanţa constată că cererea de ajutor public judiciar a fost făcută cu rea-credinţă, prin ascunderea adevărului, va obliga:

• prin încheiere,
• pe cel care a beneficiat nejustificat de ajutor public judiciar
• la restituirea cu titlu de despăgubire a sumelor de care a fost scutit,
• la o amendă în cuantum de până la 5 ori suma pentru care a obţinut nejustificat scutirea.

Împotriva încheierii se poate face:

• numai cerere de reexaminare,
• se poate solicita motivat să se revină asupra despăgubirii sau a amenzii ori
• să se dispună reducerea acestora
• cererea se face în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii
• se soluţionează de un alt complet,
• prin încheiere irevocabilă.