Drepturi si obligatii ale partilor executarii silite

Cele două părți în faza executării silite sunt creditorul urmăritor și debitorul urmărit, putând exista o pluralitate activă sau pasivă.

Creditorul

Este subiectul activ al executării silite. Are calitatea de titular al unui drept susceptibil de a fi valorificat prin executare silită și constatat printr-un titlu executoriu, în condițiile legii.

Debitorul

Este subiectul pasiv al executării silite. În baza titlului de execute, debitorul este ținut la obligația de a da, de a face, de a nu face.

Caracterele executării silite

a) caracterul unipersonal al executării silite adică

• toate formele de urmărire trebuie îndeplinite față de fiecare debitor separate
• silită a unui bun anume determinat priveşte doar o singură persoană, deținătorul bunului, față de care trebuie folosită procedura de executare de la început până la sfârșit

b) caracterul unipatrimonial al executării silite

•   trebuie supusă în mod separat formelor de urmărire prevăzute de lege

1. fiecare patrimoniu pe latura sa activă sau
2. fiecare valoare patrimonială în parte,

• este exclusă posibilitatea contopirii într-o singură procedură a urmăririi contra mai multor patrimonii distincte

În același titlu executoriu pot sta în calitate de creditor sau debitor mai multe persoane, ce trebuie să aibă capacitatea de folosință și capacitatea de exercițiu.

Pot avea calitatea de părți în executarea silită atât persoane fizice cât și persoane juridice (de drept public sau privat) condiționat de deținerea calității de parte și în titlul executoriu.

Calitatea de creditor sau de debitor se pot transmite oricând în cursul executării silite:

• prin lege
• prin convenție
• prin succesiune
• prin fuziune
• prin divizare
• alte moduri admise de lege

Actele de executare îndeplinite până la data transmiterii calității produc efecte față de succesorii în drepturi ai creditorului sau debitorului.

Este necesar ca transmiterea sau înstrăinarea calității să le fie adusă la cunoștință:

• pentru opozabilitate față de terți (ceilalți participanți la executarea silită) și
• pentru a-și produce efectele față de aceștia

Transmiterea calității de creditor sau debitor nu afectează:

• obiectul obligației sau
• garanțiile constituite pentru asigurarea realizării acesteia

Vânzarea drepturilor de executate silită nu este o vânzare de drepturi litigioase:

• în faza executării existența dreptului este deja stabilită prin titlul executoriu,
• întinderea este fie determinată fie determinabilă.

Vânzarea are ca obiect drepturi litigioase

• dacă există o contestație la executare,
• în cadrul contestaţiei se pot aduce critici pe fondul titlului executoriu

DREPTURILE PĂRȚILOR

Drepturile de care dispun părțile în executarea silită sunt :

• posibilitatea părților de a participa la executare,
• să fie înștiințate despre începerea executării și despre actele procedurale ce marchează desfășurarea ei

 Creditorul și debitorul au dreptul:

• să fie asistați și/sau reprezentați prin mandatar, pe parcursul executării silite
• de a formula cereri și excepții în legătură cu executarea silită care se desfășoară
• de a participa nemijlocit, personal sau/și prin reprezentant, la efectuarea tuturor actelor de executare
• să ia cunoștință de actele dosarului de executare

1. persoanele care nu vorbesc sau nu înțeleg limba română au dreptul să ia cunoștință de cuprinsul actelor prin intermediul unui interpret sau traducător

• să obțină adeverințe și copii:

1. certificate de executorul judecătoresc,
2. pe cheltuiala părții interesate,
3. de pe actele aflate la dosarul de executare,
4. la cererea părții de a i se elibera duplicatul în cel mult 5 zile

• de a contesta actele de executare silită ori chiar executarea silită
• de a face acte de dispoziție în formele și condițiile prevăzute de lege

Părțile trebuie să-și exercite drepturile cu bună-credință, în scopul în care acestea sunt recunoscute de lege.

În baza principiului disponibilității procesuale:

• creditorul este liber:

1. să renunțe la executarea începută sau
2. să aștepte a cere executarea silită până începe dreptul de a cere în limitele prescripției

• creditorul și debitorul se pot înțelege pe calea tranzacției
• creditorul și debitorul pot conveni ca executarea să se efectueze în total sau în parte numai asupra veniturilor bănești ale debitorului:

1. în tot cursul executării silite,
2. sub supravegherea organului de executare

• creditorul și debitorul pot stabili:

1. ca vânzarea bunurilor supuse urmăririi să se facă prin bună învoială sau
2. ca plata obligației să se facă în alt mod admis de lege

• creditorul poate acorda unele înlesniri debitorului
• creditorul, în limita creanței sale, poate:

1. să urmărească orice parte componentă activă a patrimoniului debitorului său (bunuri mobile, imobile, sume de bani)
2. să aleagă implicit și metoda de urmărire specifică fiecărei categorii de bunuri, cu respectarea restricțiilor prevăzute de lege

• creditorul poate urmări pe oricare dintre codebitorii săi solidari pentru întreaga datorie (art 1042 Cod civil)
• executorul judecătoresc poate:

1. să-i încuviințeze debitorului să procedeze el însuși la valorificarea bunurilor sechestrate
2. cu acordul creditorului, în cadrul vânzării bunurilor mobile urmărite
3. debitorul este obligat să-l informeze în scris pe executor despre ofertele primite:

• a) indicând numele sau denumirea și adresa potențialului cumpărător,
• b) indicând termenul în care acesta din urmă se angajează să consemneze prețul propus
• executorul judecătoresc poate:

1. scurta sau prelungi termenul pentru vânzarea la licitaţie a bunurilor urmărite
2. la cererea atât a creditorului cât și a debitorului

OBLIGAȚIILE PĂRȚILOR

Părțile au obligația comună:

• de a îndeplini actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător,
• să-și probeze, când este cazul, pretențiile și apărările
• să-ți exercite drepturile cu bună-credință și în conformitate cu scopul pentru care acele drepturi le-au fost recunoscute în această fază a procesului civil

Săvârșirea abuzului de drept, în orice fază procesuală, atrage sancționarea părții:

• cu plata de despăgubiri față de cel prejudiciat și
• cu plata unei amenzi civile în măsura în care legea o prevede în mod expres

Un abuz de drept, în faza executării silite, din partea creditorului urmăritor poate consta:

• în exagerarea măsurilor de indisponibilizare a bunurilor urmărite, în scopul exercitării de presiuni asupra debitorului ori,
• în omiterea unor înștiințări, cu concursul executorului judecătoresc, ceea ce îl poate pune pe debitor în imposibilitatea de a participa la îndeplinirea actelor de executare și de a-și apăra drepturile.

Un abuz de drept, în faza executării silite, din partea debitorului este atunci când:

• nejustificat încearcă să împiedice efectuarea executării,
• recurge, cu rea-credință, la contestația la executare
• este sancționată prin obligația contestatorului la despăgubiri pentru pagube cauzate prin întârzierea executării, dacă este cerere în acest sens
• când contestația a fost exercitată cu rea-credință, contestatorul va fi obligat la plata unei amenzi.

OBLIGAȚIILE CREDITORULUI

• să acorde sprijin efectiv executorului judecătoresc, la cererea acestuia, pentru aducerea la îndeplinire, în bune condiții, a executării silite
• să avanseze cheltuielile necesare efectuării actelor de executare silită, potrivit dispozițiilor luate de către executor

OBLIGAȚIILE DEBITORULUI

•  să declare, la cererea executorului:

1. toate bunurile sale, mobile sau imobile, inclusiv cele aflate în proprietate comună, pe cote-părți sau în devălmășie, cu arătarea locului în care acestea se află,
2. precum și toate veniturile sale, curente și periodice

• să înștiințeze executorul despre:

1. existența unor bunuri sechestrate anterior,
2. să indice organul de executare care a aplicat sechestrul și
3. să predea executorului o copie a procesului-verbal de sechestru

COMPENSAȚIA

În faza executării silite, compensația legală poate fi aplicată de executorul judecătoresc:

• la cererea debitorului și
• dacă creanței i se opune o creanță rezultată dintr-un alt titlu executoriu
• în titlul executoriu care constată creanța opusă trebuie să figureze:
  1. aceleași părți,
  2. cu calitățile inversate (de creditor si debitor)

Nu poate face obiectul compensării aplicate de executor:

• o creanță certă, lichidă și exigibilă, constatată printr-un contract sub semnătură privată, deoarece respectivul contract nu este titlu executoriu
• o creanță ce are ca obiect bunuri fungibile
• obligații al căror obiect nu este un drept de creanță

Părțile pot conveni ca cele două creanțe să fie compensate, potrivit dreptului comun, în virtutea dreptului de a face acte de dispoziție.

Executorul judecătoresc va întocmi o încheiere pentru situațiile în care executarea silită încetează ca urmare a stingerii întregii datorii sau doar o parte din datoriei (art 645 Cod procedură civilă).

 Executarea silită:

• va înceta– dacă, urmare a aplicării compensației, datoria executată silit se stinge în totalitate (inclusiv dobânzile, penalitățile, cheltuielile de executare)
• va continua– dacă datoria executată silit este stinsă numai în parte