Drepturi si obligatii ale partilor executarii silite
Cele două părți în faza executării silite sunt creditorul urmăritor și debitorul urmărit, putând exista o pluralitate activă sau pasivă.
Creditorul
Este subiectul activ al executării silite. Are calitatea de titular al unui drept susceptibil de a fi valorificat prin executare silită și constatat printr-un titlu executoriu, în condițiile legii.
Debitorul
Este subiectul pasiv al executării silite. În baza titlului de execute, debitorul este ținut la obligația de a da, de a face, de a nu face.
Caracterele executării silite
a) caracterul unipersonal al executării silite adică
- toate formele de urmărire trebuie îndeplinite față de fiecare debitor separate
- silită a unui bun anume determinat priveşte doar o singură persoană, deținătorul bunului, față de care trebuie folosită procedura de executare de la început până la sfârșit
b) caracterul unipatrimonial al executării silite
- trebuie supusă în mod separat formelor de urmărire prevăzute de lege
- fiecare patrimoniu pe latura sa activă sau
- fiecare valoare patrimonială în parte,
- este exclusă posibilitatea contopirii într-o singură procedură a urmăririi contra mai multor patrimonii distincte
În același titlu executoriu pot sta în calitate de creditor sau debitor mai multe persoane, ce trebuie să aibă capacitatea de folosință și capacitatea de exercițiu.
Pot avea calitatea de părți în executarea silită atât persoane fizice cât și persoane juridice (de drept public sau privat) condiționat de deținerea calității de parte și în titlul executoriu.
Calitatea de creditor sau de debitor se pot transmite oricând în cursul executării silite:
- prin lege
- prin convenție
- prin succesiune
- prin fuziune
- prin divizare
- alte moduri admise de lege
Actele de executare îndeplinite până la data transmiterii calității produc efecte față de succesorii în drepturi ai creditorului sau debitorului.
Este necesar ca transmiterea sau înstrăinarea calității să le fie adusă la cunoștință:
- pentru opozabilitate față de terți (ceilalți participanți la executarea silită) și
- pentru a-și produce efectele față de aceștia
Transmiterea calității de creditor sau debitor nu afectează:
- obiectul obligației sau
- garanțiile constituite pentru asigurarea realizării acesteia
Vânzarea drepturilor de executate silită nu este o vânzare de drepturi litigioase:
- în faza executării existența dreptului este deja stabilită prin titlul executoriu,
- întinderea este fie determinată fie determinabilă.
Vânzarea are ca obiect drepturi litigioase
- dacă există o contestație la executare,
- în cadrul contestaţiei se pot aduce critici pe fondul titlului executoriu
DREPTURILE PĂRȚILOR
Drepturile de care dispun părțile în executarea silită sunt :
- posibilitatea părților de a participa la executare,
- să fie înștiințate despre începerea executării și despre actele procedurale ce marchează desfășurarea ei
Creditorul și debitorul au dreptul:
- să fie asistați și/sau reprezentați prin mandatar, pe parcursul executării silite
- de a formula cereri și excepții în legătură cu executarea silită care se desfășoară
- de a participa nemijlocit, personal sau/și prin reprezentant, la efectuarea tuturor actelor de executare
- să ia cunoștință de actele dosarului de executare
- persoanele care nu vorbesc sau nu înțeleg limba română au dreptul să ia cunoștință de cuprinsul actelor prin intermediul unui interpret sau traducător
- să obțină adeverințe și copii:
- certificate de executorul judecătoresc,
- pe cheltuiala părții interesate,
- de pe actele aflate la dosarul de executare,
- la cererea părții de a i se elibera duplicatul în cel mult 5 zile
- de a contesta actele de executare silită ori chiar executarea silită
- de a face acte de dispoziție în formele și condițiile prevăzute de lege
Părțile trebuie să-și exercite drepturile cu bună-credință, în scopul în care acestea sunt recunoscute de lege.
În baza principiului disponibilității procesuale:
- creditorul este liber:
- să renunțe la executarea începută sau
- să aștepte a cere executarea silită până începe dreptul de a cere în limitele prescripției
- creditorul și debitorul se pot înțelege pe calea tranzacției
- creditorul și debitorul pot conveni ca executarea să se efectueze în total sau în parte numai asupra veniturilor bănești ale debitorului:
- în tot cursul executării silite,
- sub supravegherea organului de executare
- creditorul și debitorul pot stabili:
- ca vânzarea bunurilor supuse urmăririi să se facă prin bună învoială sau
- ca plata obligației să se facă în alt mod admis de lege
- creditorul poate acorda unele înlesniri debitorului
- creditorul, în limita creanței sale, poate:
- să urmărească orice parte componentă activă a patrimoniului debitorului său (bunuri mobile, imobile, sume de bani)
- să aleagă implicit și metoda de urmărire specifică fiecărei categorii de bunuri, cu respectarea restricțiilor prevăzute de lege
- creditorul poate urmări pe oricare dintre codebitorii săi solidari pentru întreaga datorie (art 1042 Cod civil)
- executorul judecătoresc poate:
- să-i încuviințeze debitorului să procedeze el însuși la valorificarea bunurilor sechestrate
- cu acordul creditorului, în cadrul vânzării bunurilor mobile urmărite
- debitorul este obligat să-l informeze în scris pe executor despre ofertele primite:
- a) indicând numele sau denumirea și adresa potențialului cumpărător,
- b) indicând termenul în care acesta din urmă se angajează să consemneze prețul propus
- executorul judecătoresc poate:
- scurta sau prelungi termenul pentru vânzarea la licitaţie a bunurilor urmărite
- la cererea atât a creditorului cât și a debitorului
OBLIGAȚIILE PĂRȚILOR
Părțile au obligația comună:
- de a îndeplini actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător,
- să-și probeze, când este cazul, pretențiile și apărările
- să-ți exercite drepturile cu bună-credință și în conformitate cu scopul pentru care acele drepturi le-au fost recunoscute în această fază a procesului civil
Săvârșirea abuzului de drept, în orice fază procesuală, atrage sancționarea părții:
- cu plata de despăgubiri față de cel prejudiciat și
- cu plata unei amenzi civile în măsura în care legea o prevede în mod expres
Un abuz de drept, în faza executării silite, din partea creditorului urmăritor poate consta:
- în exagerarea măsurilor de indisponibilizare a bunurilor urmărite, în scopul exercitării de presiuni asupra debitorului ori,
- în omiterea unor înștiințări, cu concursul executorului judecătoresc, ceea ce îl poate pune pe debitor în imposibilitatea de a participa la îndeplinirea actelor de executare și de a-și apăra drepturile.
Un abuz de drept, în faza executării silite, din partea debitorului este atunci când:
- nejustificat încearcă să împiedice efectuarea executării,
- recurge, cu rea-credință, la contestația la executare
- este sancționată prin obligația contestatorului la despăgubiri pentru pagube cauzate prin întârzierea executării, dacă este cerere în acest sens
- când contestația a fost exercitată cu rea-credință, contestatorul va fi obligat la plata unei amenzi.
OBLIGAȚIILE CREDITORULUI
- să acorde sprijin efectiv executorului judecătoresc, la cererea acestuia, pentru aducerea la îndeplinire, în bune condiții, a executării silite
- să avanseze cheltuielile necesare efectuării actelor de executare silită, potrivit dispozițiilor luate de către executor
OBLIGAȚIILE DEBITORULUI
- să declare, la cererea executorului:
- toate bunurile sale, mobile sau imobile, inclusiv cele aflate în proprietate comună, pe cote-părți sau în devălmășie, cu arătarea locului în care acestea se află,
- precum și toate veniturile sale, curente și periodice
- să înștiințeze executorul despre:
- existența unor bunuri sechestrate anterior,
- să indice organul de executare care a aplicat sechestrul și
- să predea executorului o copie a procesului-verbal de sechestru
COMPENSAȚIA
În faza executării silite, compensația legală poate fi aplicată de executorul judecătoresc:
- la cererea debitorului și
- dacă creanței i se opune o creanță rezultată dintr-un alt titlu executoriu
- în titlul executoriu care constată creanța opusă trebuie să figureze:
- aceleași părți,
- cu calitățile inversate (de creditor si debitor)
Nu poate face obiectul compensării aplicate de executor:
- o creanță certă, lichidă și exigibilă, constatată printr-un contract sub semnătură privată, deoarece respectivul contract nu este titlu executoriu
- o creanță ce are ca obiect bunuri fungibile
- obligații al căror obiect nu este un drept de creanță
Părțile pot conveni ca cele două creanțe să fie compensate, potrivit dreptului comun, în virtutea dreptului de a face acte de dispoziție.
Executorul judecătoresc va întocmi o încheiere pentru situațiile în care executarea silită încetează ca urmare a stingerii întregii datorii sau doar o parte din datoriei (art 645 Cod procedură civilă).
Executarea silită:
- va înceta– dacă, urmare a aplicării compensației, datoria executată silit se stinge în totalitate (inclusiv dobânzile, penalitățile, cheltuielile de executare)
- va continua– dacă datoria executată silit este stinsă numai în parte
Bună ziua, va rog sa -mi explicați dacă este posibil ca un executor sa îmi execute o parte din proprietate 200mp teren din CF 80525,pe un traseu indicat de o expertiza fara coordonate
numai niște cote pe un desen ,cu metiunea ca deși litigiu a fost consemnat în Cf în urma hotărâri judecătorești a fost ridicat ,pentru faptul ca in hotărâre judecătorul reiterează ca ,:terenu-l de 200mp nu face parte din Cf și TP și deci acesta nu se modifica.I CF .In trucit nu am coordonate de statie si radiere deci creanta nu este lichida ,executorul dispune de art.904 cu cheltuieli de executare și art 659 .fără a mi pune la dispoziție, coordonate pe care sa le verific dacă încadrează aria de 200mp din proprietatea mea.
Situația prezentată este interpretabilă.
Executorul judecătoresc poate executa și o parte din imobil, cu condiția să fie delimitat prin act de dezlipire și înscris în CF.
Dacă în CF era înscrisă o suprafață mai mare și nu realizat dezlipirea mai întâi, nu a făcut decât să creeze o situație de coproprietate a unui imobil: fiecare persoană cîte o suprafață fără a fi delimitată.
Dacă nu este titlu de proprietate pe respectivul teren, a vândut un imobil fără proprietar, și atunci pe cine a executat silit?
https://projurista-plus.com/efectele-licitatiei-de-vanzare-silita-imobil/
Buna ziua,
Sunt executata silit pentru plata cheltuielilor de judecata dintr-un proces in care am fost parata impreuna cu o alta persoana.Sentinta civila a procesului nu precizeaza modalitatea in care urmeaza a fi suportate cheluielile..spune doar ca obliga paratele la plata catre reclamanta a sumei de 1381 lei cheltuieli de judecata, Executorul judecatoresc imi trimite acte de poprire ptr. plata intregii sume( plus cele ptr. executarea silita ) spunandu-mi ca cealalta persoana este trecuta si ea in dosarul de executare si ca am fost obligata in solidar la plata. Ma puteti lamuri…?? este corect asa.. nu trebuia sa platim fiecare jumatate din suma. ? Multumesc
Este corect cum s-a procedat de executor.
Ați fost înștiințată de executarea silită pentru o sumă de bani ce o datorați în solidar. La fel a primit și cealaltă persoană.
Care dintre dvs. achită suma integral, are dreptul să solicite celeilalte persoane restituirea părții sale.
https://projurista-plus.com/executarea-silita-directa/
Bunaziua,
sunt obligat la plata cheltuieli de judecata de 3000lei,impreuna cu o alta persona. A.m achitat o transa de 1000lei apoi alta de400lei(total1400) dar creditorul a facut Cerere de executare pe2000lei,eu fiind somat sa achit 2320lei.executorul a admis cererea farà a verifica realitatea achitarii .intre timp a.m mai achitat600lei.
cu stima va multumesc. ILIE S.
Dacă într-un proces sunt mai mulţi reclamanţi sau pârâţi, ei vor fi obligaţi la cheltuieli de judecată în mod egal, proporţional sau solidar, potrivit cu interesul ce îl are fiecare şi după felul raportului de drept dintre ei.
Însă solidaritatea obligaţiilor nu se prezumă, aceasta trebuie stipulată în mod expres.
Astfel că, în situaţia în care dispozitivul hotărârii nu cuprinde nicio menţiune privind modalitatea în care cheltuielile de judecată urmează a fi suportate de coparticipanţi, în lipsa existenţei vreunei convenţii privind solidaritatea obligaţiilor, precum şi a vreunei solidarităţi care să provină din lege, obligaţia de plată a cheltuielilor de judecată este una divizibilă.
Dacă nu este prevăzut expres în hotărârea judecătorească cum se achită cheltuielile de judecată, acestea pot fi recuperate de la o singură persoană parte în dosar, iar această trebuie să recupereze de la ceilalți diferența ce le revine lor.
https://projurista-plus.com/participantii-la-executarea-silita/
Bună ziua
Încep prin a vă spune că am făcut partajul unei case a soție cu fostul soț.
Sa terminat judecata, sau făcut trei evaluări la casă până să ajuns la o sumă dorită de fostul soț un preț cel puțin dublu de cât valorează de fapt în jur de 130000 lei.
Soția trebuie să plătească sumă de 66000 lei.
I să propus o rată cu care nu a fost de acord spunând că va vinde casa.
Acum a mers la un executor judecătoresc și am primit somație că vom fi executați silit pe două terenuri cumpărate de soție după divorțul de fostul soț, un teren este livadă și celalalt teren avem construită casă noastră după căsătorie.
Vă întreb de ce nu se scoate la vânzare casa care a fost în partaj dacă casă respectivă a fost evaluată la valoarea făcută de un evaluator trimis de instanță.
Este posibil așa ceva?
Mulțumesc mult!
Se putea face contestație la raportul de evaluare și să se ceară compararea cu valorile din registrul de evaluare al notarilor (există limite minime și maxime ale imobilelor în funcție de zonă, materiale de construcție, utilități,…).
Nu se poate face urmărirea unor imobile proprietate comună fără partaj în prealabil (art.818 Cod procedură civilă). Dacă imobilele au fost cumpărate împreună sunt bunuri comune (ale dvs și soției).
Urmărirea imobilelor proprietate comună
(1) Creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevălmaş nu vor putea să urmărească partea acestuia din imobilele aflate în proprietate comună, ci vor trebui să ceară mai întâi partajul acestora. La cererea creditorului, acţiunea în împărţeală poate fi notată în cartea funciară.
(2) Până la soluţionarea partajului, prin hotărâre rămasă definitivă, urmărirea imobilului este de drept suspendată. Dacă nu s-a făcut decât cerere de partaj, până la soluţionarea acesteia, prin hotărâre rămasă definitivă, se suspendă prescripţia dreptului la acţiune contra debitorului coproprietar sau devălmaş.
(3) Creditorii personali pot urmări însă cota-parte determinată a debitorului lor din dreptul de proprietate asupra imobilului, fără a mai fi necesar să ceară partajul, dacă ea este neîndoielnic stabilită şi lămurită şi este înscrisă, prin arătarea unei fracţiuni, în cartea funciară. În acest caz, coproprietarii vor putea cere punerea în vânzare a întregului imobil aflat în coproprietate în condiţiile prevăzute la art. 823.
Faceți o contestație la executare silită, la judecătoria unde este deschis dosarul de executare, și solicitați vânzarea casei ce a făcut obiectul partajului
https://projurista-plus.com/efectele-patrimoniale-si-nepatrimoniale-ale-divortului/