Executarea silita directa

Executarea silita directa este reglementată în art. 888 – 893 Cod procedură civilă.

Are la bază principiul executării voluntare a obligațiilor constatate prin titlul executoriu, realizându-se prin trei modalități:

• predarea bunurilor mobile
• predarea bunurilor imobile
• executarea silită a altor obligații de a face sau de a nu face   

PREZENTARE GENERALĂ

 Executarea silita directa este utilizată de creditor când urmărește să obțină realizarea efectivă, în natură a prestației ce este în sarcina debitorului.

Creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă și la timp a obligației (art.1516 alin 1 cod civil).  Apelarea la executarea silita este justificată dacă debitorul nu execută de bună voie obligațiile din titlul executoriu și nici chiar ulterior primirii somației.

Situațiile în care creditorul este îndreptățit să solicite executarea silită sau să sesizeze instanța pentru aplicării unei penalități, sunt referitoare la:

• lăsarea posesiei unui bun,
• predarea unui bun sau a folosinţei acestuia
• evacuarea debitorului dintr-o locuinţă sau dintr-o altă incintă
• desfiinţarea unei construcţii, plantaţii sau a altei lucrări
• îndeplinirea oricărei alte activităţi stabilite pentru realizarea drepturilor creditorului

Art. 888 alin. 2 Cod procedură civilă reglementează situația existenței unei hotărâri judecătorești prin care se dispune:

• atribuirea unui imobil,
• obligaţia de a-l preda, a-l lăsa în posesie ori în folosinţă,
• obligaţia de evacuare a imobilului

Constituie simultan și titlu executoriu privind obligația de evacuare a imobilului, dacă prin lege nu se prevede altfel:

• hotărârea judecătorească definitivă de admiterea unei acțiuni în revendicare a unui imobil sau
• un act de adjudecare cu privire la un imobil

Creditorul obligației de predare nu mai trebuie să exercite și o acțiune în evacuare:

• nici împotriva persoanei care a pierdut procesul
• nici împotriva oricărei alte persoane care s-ar mai găsi în respectivul imobil, alături de cel obligat, ocupând imobilul în fapt
• nici împotriva alte persoane care nu are nici un titlu opozabil creditorului

La cererea creditorului ori a altei persoane interesate se va putea face o nouă executare silită în baza aceluiaşi titlu executoriu:

• fără somaţie şi fără nici o altă formalitate prealabilă
• debitorul sau orice altă persoană pătrunde sau se reinstalează în imobil
• după încheierea procesului-verbal de predare silită
• în lipsa consimţământului expres prealabil ori a unei hotărâri judecătoreşti

Dacă debitorul nu își execută obligațiile cuprinse în titlul executoriu în termenul cuprins în somație se poate trece la executarea silita.

În această situație se recunoaște creditorului,care deține titlul executoriu două posibilități:

• executarea silita a debitorului
• sesizarea instanței de executare în vederea aplicării unei penalități

Instanța de executare dispune, prin încheierea de încuviinţare a executării silite, ca executarea silită să se facă de îndată şi fără somaţie:

• când există pericolul ca debitorul să se sustragă de la urmărire, și
• dacă există o nevoie urgentă

 EXECUTAREA SILITA FĂRĂ SOMAȚIE

 Se poate realiza executarea silita fără somație, dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile:

• să existe o cerere a creditorului
• să se justifice o nevoie urgentă a creditorului pentru a se proceda la executare sau
• să existe pericolul ca debitorul:

1. să se sustragă de la urmărire
2. să ascundă
3. să distrugă
4. să deterioreze bunurile ce trebuie predate

Executarea silita fără somație este aplicabilă obligațiilor:

• de a preda un bun mobil sau imobil și
• de a face precum:

1. lăsarea posesiei unui bun,
2. predarea unui bun sau a folosinţei acestuia
3. evacuarea debitorului dintr-o locuinţă sau dintr-o altă incintă,
4. desfiinţarea unei construcţii, plantaţii sau a altei lucrări,
5. îndeplinirea oricărei alte activităţi pentru realizarea drepturilor creditorului

Dispunerea executării fără somație se va face de către instanța judecătorească de executare competentă, trebuind să motiveze temeinic împrejurările care au determinat executarea fără somație. Împotriva acestei încheieri de încuviințare a executării silite debitorul va putea formula contestație la executare.

În etapa procedurală a executării silite fără somație se încheie, de către executorul judecătoresc, un proces-verbal de îndeplinire a executării ce trebuie să cuprindă:

1. denumirea şi sediul organului de executare;
2. numele şi calitatea celui care încheie procesul-verbal;
3. data întocmirii procesului-verbal şi numărul dosarului de executare;
4. titlul executoriu în temeiul căruia se efectuează actul de executare;
5. numele şi domiciliul ori, după caz, denumirea şi sediul debitorului şi creditorului;
6. locul, data şi ora efectuării actului de executare;
7. măsurile luate de executor sau constatările acestuia;
8. consemnarea explicaţiilor, opoziţiilor şi obiecţiunilor participanţilor la executare;
9. alte menţiuni cerute de lege sau considerate de executor ca fiind necesare;
10. menţionarea, când este cazul, a lipsei creditorului sau debitorului ori a refuzului sau a împiedicării de a semna procesul-verbal;
11. menţionarea numărului de exemplare în care s-a întocmit procesul-verbal, precum şi a persoanelor cărora li s-a înmânat acesta;
12. semnătura executorului, precum şi, când este cazul, a altor persoane interesate în executare sau care asistă la efectuarea actului de executare;
13. ştampila executorului judecătoresc.

Omiterea trecerii în procesul-verbal a menţiunile de la lit. a-g, l şi m se sancţionează cu  nulitatea. Această situație îndreptățește partea, care invocă lipsa vreunui element, să se considere vătămată, fără a demonstra vreo vătămare.

IMPOSIBILITATEA PREDĂRII SILITE A BUNULUI

 Executarea silită încetează când predarea silită a bunurilor urmăribile a devenit imposibilă din cauza:

• distrugerii,
• ascunderii
• deteriorării bunurilor urmăribile
• altor împrejurări (art 891 cod procedură civilă)

 Executorul judecătoresc:

• va întocmi un proces-verbal
• va întocmi o încheiere motivată în fapt și în drept, prin care va dispune încetarea executării silite, menționând cauza de încetare
• va comunica încheierea atât creditorului cât și debitorului
• va remite personal creditorului sau reprezentantului său titlul executoriu

La cererea creditorului, instanța de executare poate stabili suma ce urmează a fi plătită ca echivalent al valorii lucrului:

• în cazul imposibilității predării silite a bunului
• dacă în titlul executoriu nu este stabilită
• printr-o hotărâre executorie dată cu citarea părților
• hotărârea este dată într-o procedură contencioasă

Instanța competentă să judece procesul în prima instanţă poate încuviința și măsuri asiguratorii:

• la cererea creditorului
• printr-o hotărâre executorie și supusă numai apelului
• suspendarea executării hotărârii nu poate fi obținută decât în situația în care debitorul va consemna suma stabilită

  PLATA CONTRAVALORII BUNULUI DE CĂTRE DEBITOR

 Instanța de executare va stabili contravaloarea bunului a cărui predare în natură a devenit imposibilă, dacă prin hotărârea ce constituie titlul executoriu nu s-a stabilit valoarea. Poate fi atacată doar cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.

 Dacă debitorul solicită suspendarea executării acestei hotărâri, este posibil doar dacă  consemnează întreaga sumă stabilită. În cazul hotărârilor cu condamnare alternativă, creditorul poate solicita contravaloarea stabilită prin hotărâre atunci când:

• bunul nu mai este în ființă sau
• acesta s-a devalorizat atât de mult, încât predarea în natură nu mai constituie un avantaj pentru el

PREDAREA SILITĂ A BUNURILOR MOBILE

 Procedura execuțională a predării unui bun mobil este reglementată prin dispozițiile art. 893 Cod procedură civilă:

”Dacă partea obligată să predea un bun mobil, determinat prin calitate şi cantitate, nu îşi îndeplineşte obligaţia în termen de 24 de ore de la comunicarea încheierii de încuviinţare a executării, predarea lui se va face prin executare silită”.   

Predarea silită a bunurilor mobile constituie o procedură ce presupune:

• emiterea unei somații de către executor
• comunicarea somației debitorului. I se pune în vedere să își execute voluntar obligația stabilită în titlul executoriu în termen de 24 ore de la comunicarea încheierii de încuviințare a executării
• acordarea unui termen de o zi de la primirea încheierii, timp în care debitorul își poate îndeplinirii obligația de predare a bunului mobil
• executarea silită a bunului mobil

PREDAREA SILITĂ A BUNURILOR IMOBILE

Predarea bunurilor imobile reprezintă o formă de executare directă a obligației constatată printr-un titlu executoriu. Excepția de la regula posibilității executării imediate a obligației instituite în sarcina debitorului este dată de dispozițiile art. 896 alin. 1 Cod procedură civilă.

Nici o evacuare din imobilele cu destinaţie de locuinţă nu poate fi făcută:

• de la data de 1 decembrie şi până la data de 1 martie a anului următor, decât dacăcreditorul face dovada că, în sensul dispoziţiilor legislaţiei locative:

1.   el şi familia sa nu au la dispoziţie o locuinţă corespunzătoare ori
2.   că debitorul şi familia sa au o altă locuinţă corespunzătoare în care s-ar putea muta de îndată

Excepția nu-și găsește aplicabilitate în cazul:

• evacuării persoanelor ce ocupă abuziv, pe căi de fapt, fără niciun titlu, o locuinţă
• nici celor care au fost evacuaţi pentru că pun în pericol relaţiile de convieţuire sau tulbură în mod grav liniştea publică

Pot fi declarate ca abandonate:

• bunurile mobile fără valoare de piață
• bunurile care nu au o anumite valoare și nu au fost revendicate de debitor în termen de 4 luni de la data încheierii procesului-verbal de predare silită
• declararea se face la solicitarea expresă a creditorului
• după ce au fost declarate abandonate sunt preluate de către organul financiar local

La finalizarea executării silite executorul va întocmi un proces-verbal constatator, stabilind și cheltuielile de executare ce cad în sarcina debitorului. Aceste act constituie titlu executoriu în privința cheltuielilor de executare.

EXECUTAREA SILITĂ A ALTOR OBLIGAȚII DE A FACE SAU A OBLIGAȚIILOR DE A NU FACE

 Executarea silită a obligațiilor de a face sau de a nu face are în vedere situația când debitorul a fost obligat printr-un titlu executoriu:

• să desființeze o plantație, o construcție sau o altă lucrare sau
• să execute orice alte activități stabilite pentru realizarea drepturilor creditorului

Obligațiile intuitu personae a căror executare implică participarea personală a debitorului nu pot fi executate decât în mod voluntar. Pentru această categorie de obligații, legea prevede mijloace de constrângere indirect. Prin acest mijloc se exercită presiuni asupra debitorului pentru a-l sili să execute în natură obligația înscrisă în titlul executoriu.

Nu mai este necesară obținerea unui nou titlu executor:

• prin care să se stabilească despăgubirile datorate de debitor sau contravaloarea lucrărilor necesare restabilirii situaţiei anterioare încălcării obligaţiei de a nu face.
• dacă prin titlul executoriu creditorul a fost autorizat ca, pe cheltuiala debitorului:

1. să execute el însuşi ori
2. să facă să fie executată obligaţia de a face sau, după caz,
3. să înlăture ori să ridice ceea ce debitorul a făcut cu încălcarea obligaţiei de a nu face.

Valoarea acestor despăgubiri este determinată prin expertiză. Dacă debitorul este obligat să facă ceva și nu respectă obligația, este de drept în întârziere. Creditorul are posibilitatea ca, pe cheltuiala debitorului, să execute el însuși sau să facă să fie executată obligația.

Dacă debitorul nu este de drept în întârziere creditorul poate executa obligația instituită în sarcina debitorului doar dacă îl înștiințează pe debitor :

• fie odată cu punerea în întârziere,
• fie ulterior acesteia.

Executarea în natură a obligațiilor care nu presupun participarea personală a debitorului poate fi realizată de către creditor, pe cheltuiala debitorului:

• de a demola o construcție
• de a reface sau de a retrage un gard
• de a muta o fereastră sau de a o închide
• de a tăia un arbore, etc

Procedura de executare a obligației de a face sau de a nu face:

• comunicarea încheierii de încuviințare a executării debitorului – prin care i se pune în vedere acestuia ca, în termen de 10 zile, să își îndeplinească de bună voie obligația din titlul executoriu
• autorizarea creditorului, de către instanța de executare, să o aducă el însuși sau prin alte persoane, la îndeplinire, pe cheltuiala debitorului
• aplicarea de penalități– neexecutarea de către debitor în termenul de 10 zile a obligației din titlul executoriu.

Poate fi obligat de instanța de executare la plata unei penalități într-un cuantum cuprins:

• între 100 lei și 1.000 lei, stabilită pe zi de întârziere, dacă obligația nu este evaluabilă în bani, și
• între 0,1% şi 1% pe zi de întârziere, procentaj calculat din valoarea obiectului obligației când obligația este evaluabilă în bani.

Este interzisă aplicarea daunelor cominatorii în această etapă de executare silita.

Creditorul va putea solicita înscrierea în cartea funciară a dreptului său împotriva persoanei ce figurează ca titulară a dreptului. Solicitarea o poate face direct sau prin executorul judecătoresc. Înscrierea se poate face doar dacă instanța a dispus aceasta prin titlul executoriu.