Contestatia la executare silita

Contestatia la executare silita este un mijloc procedural, o plângere specifică procedurii de executare silita, prin care se poate obține:

• anularea sau îndepărtarea unor acte de executare silita nelegale
• lipsirea de efecte a titlului executoriu

Nu trebuie confundată cu contestația în anulare, cale de atac extraordinară, prin care se poate obține, în condițiile legii, anularea unei hotărâri irevocabile.

OBIECTUL CONTESTAȚIEI LA EXECUTARE SILITA

Contestația la executare silita este reglementată în art.712-720 Cod procedură civilă.

Prin intermediul contestației la executare silita se poate ataca:

• executarea silită însăși (art 712 alin.1)
• încheierile date de executorul judecătoresc (art 712 alin.1)
• orice acte de executare (art 712 alin.1)
• refuzul executorului judecătoresc de a efectua o executare silita (art 712 alin.1)
• refuzul executorului judecătoresc de a îndeplini un act de executare în condițiile legii
• încheierea instanței de încuviințare a executării silite (art 712 alin.3)
• titlul executoriu când sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea acestuia (art 712 alin.2)

Poate forma obiect al contestației de executare silita

a) Titlul executoriu reprezentat de o hotărâre judecătorească

• dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art. 442 Cod procedură civilă ”Lămurirea hotărârii şi înlăturarea dispoziţiilor contradictorii”
• dacă sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea acestuia

b) Celelalte titluri executorii

Dacă legea nu prevede o cale procesuală specifică pentru desființarea lor se solicită aceasta prin intermediul contestației în anulare.

Prin contestaţia la executare se poate solicita şi împărţirea bunurile proprietate comună pe cote-părți sau în devălmășie (art. 712 alin 4):

• este necesară o solicitare expresă a părții interesate întrucât este o derogare de la normele de competență teritorială de drept comun
• coproprietarul care nu este participant la executare silita va putea solicita partajarea doar pe calea dreptului comun

Terțul coproprietar va putea formula contestație la executare silita, solicitând inclusiv sistarea indiviziunii:

1. chiar dacă debitorul sau terțul garant nu a solicitat partajul
2. dacă se fac acte de executare asupra unui bun deținut în coproprietate

Împărțeala bunurilor se face după regulile dreptului comun, chiar dacă se realizează pe calea incidentală a contestației la executare.

SUBIECTELE CONTESTAȚIEI  LA EXECUTARE SILITA

Contestația la executare poate fi exercitată:

• de cei interesați sau vătămați prin executare:

1. părțile executării silite (debitorul urmărit, creditorul urmăritor)
2. terțul poprit nu va putea face contestație la executare împotriva popririi. El își va formula apărările în instanța de validare.

• de persoanele străine de raportul juridic dintre părți:

1. terții vătămați printr-o măsură greșită sau ilegală de executare,
2. terții garanți,
3. creditorii intervenienți,
4. Ministerul Public,
5. martorii asistenți, experții, interpreții,
6. alți participanți (adjudecatarii bunurilor valorificate silit, administratorul sechestru, etc).

Părțile au la dispoziție numai contestația la executare. Terții vătămați își pot apăra dreptul lor și pe calea unei acțiuni principale în revendicare sau pe calea unei acțiuni posesorii, după caz.

CONDIȚII DE ADMISIBILITATE

1. Existenţa unui dosar de executare în curs de soluţionare
2. Existenţa unui interes a celui ce formulează contestaţia
3. Existenţa unei legături între vătămarea cauzată şi actele de executare silita
4. Nu se invocă motive de drept și de fapt de către creditor sau de alt participant la executare silita. Aceștia trebuie să fi fost parte în procesul finalizat prin hotărârea judecătorească sau arbitrară ce este titlu executoriu.

Se pot formula motive de fapt și de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu doar dacă sunt îndeplinite cumulativ două condiții:

1. titlul executoriu pus în executare silita nu este o hotărâre judecătorească sau arbitrară
2. legea nu prevede în legătură cu acest titlu executoriu o cale specifică pentru desființarea lui, care să fie accesibilă părții care formulează contestația la executare (ex: pentru desființarea unui proces-verbal de contravenție ce este titlu executoriu – calea accesibilă este plângerea contravențională).

Pentru formularea contestației la executare trebuie îndeplinite condițiile generale pentru exercițiul acțiunii civile. Interesul terților de a formula contestație la executare este condiționat de existența unei vătămări cauzate prin executarea silită sau actul de executare contestat.

Contestația la executare silita propriu-zisă poate avea ca temei:

• anularea încheierii prin care s-a încuviințat executarea
• alegerea procedurii execuționale
• prescriptia dreptului de a cere executare silita
• perimarea unor acte de executare silita
• vicii de formă ale actelor de executare
• nerespectarea termenelor
• încălcarea oricăror forme în cadrul executării silite
• ordinea de urmărire a bunurilor
• urmărirea unor bunuri care, potrivit legii, nu pot fi urmărite
• depășirea limitei în care vor fi urmărite bunurile
• modul în care se desfășoară activitatea execuțională
• neopozabilitatea titlului executoriu față de o terță persoană, cu drepturi reale asupra bunurilor urmărite
• urmărirea unor bunuri care nu aparțin debitorului

Nu se poate face o nouă contestație la executare de către aceeași parte pentru motive care au existat la data primei contestații.

Această interdicție:

• operează indiferent de felul titlului executoriu și
• are același efect cu decăderea părții respective din dreptul de a invoca neregularitățile executării sau ale titlului executoriu existente la data formulării primei contestații

Își poate modifica cererea inițială, adăugând motive noi de contestație, dacă, în privința acestora din urmă, este respectat termenul de exercitare a contestației la executare.

SOLUȚIONAREA CONTESTAȚIEI LA EXECUTARE SILITA

Judecata contestației se face după procedura de la prima instanță, competentă fiind instanța de executare  (art. 714 Cod procedură civilă).

Contestatorul își poate completa motivele de contestație până la închiderea dezbaterilor în fața primei instanțe. În această situație instanța va verifica respectarea termenului pentru exercitarea contestației referitor la fiecare motiv completator în parte. Verificarea se face raportându-se la data completării și nu la data cererii inițiale.

Contestația poate fi introdusă și la altă instanță în trei situații:

 a) în cazul urmăririi silite prin poprire

Judecătoria în a cărei circumscripție își are domiciliul sau sediul debitorul dacă acestea se află în circumscripția altei curți de apel decât cea în care se află instanța de executare.

În aplicarea acestui principiu:

• nu este definitoriu domiciliul creditorului sau al terțului poprit și
• nici nu este influiențat de titularul contestației

Nu este caz de competență alternativă atunci când debitorul are domiciliul sau sediul în afara țării.

b) în cazul urmăririi silite a imobilelor sau a fructelor ori veniturilor generale ale imobilelor

Judecătoria de la locul situării imobilului dacă imobilul se află în circumscripția altei curți de apel decât cea în care se află instanța de executare. Nu există competență alternativă dacă imobilul este situat în raza teritorială a altei judecătorii, dar în circumscripția aceleiași curți de apel.

c) în cazul predării silite a bunurilor imobile

Judecătoria de la locul situării imobilului dacă imobilul se află în circumscripția altei curți de apel decât cea în care se află instanța de executare.

Este acceptată competență alternativă în cazul executării silite directe imobiliare. Competența materială ca și instanță de executare aparține judecătoriei.

Există o singură excepție când competența materială aparține tribunalului ca instanță de executare:

• când se recunoaște și se încuviințează executarea silită a unei hotărâri străine, prin hotărâre irevocabilă

CONTESTAȚIA LA TITLU

1) instanța care a pronunțat titlul, care poate fi o judecătorie, tribunal, curte de apel, Înalta Curte de Casație și Justiție când contestația la executare are ca obiect:

• lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu atunci
• când este o hotărâre judecătorească, hotărâre arbitrară sau o hotărâre a altui organ de jurisdicție

2) secția sau completul specializat

• dacă titlul executoriu este pronunțat într-o materie în care există secții sau complete specializate

3) instanța de executare

• în cazul altor titluri executorii decât hotărârile judecătorești, arbitrare sau o hotărâre a altui organ de jurisdicție

TERMENE DE EXECUTARE SILITA

• 15 zile pentru contestaţia privitoare la executarea silită propriu-zisă
• 5 zile pentru contestația împotriva încheierilor executorului judecătoresc

Sancțiuni pentru nerespectarea termenelor:

• tardivitate–când contestația este formulată cu depășirea termenului va fi respinsă
• decăderea din exercitarea dreptului– când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, în afară de cazul în care legea dispune altfel
• nulitate– când actul de procedură este făcut peste termen

Decăderea este prima sancțiune iar nulitatea este ulterioară și intervine doar dacă se ignoră o decădere deja dispusă de instanță.

CALCULUL TERMENULUI

• când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul:

1. ziua de la care începe să curgă termenul,
2. nici ziua când acesta se împlineşte (art.181, alin.1 Cod procedură civilă )

• când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare

1. termenul se prelungeşte până în prima zi lucrătoare care urmează (art 181 alin 2 Cod procedură civilă)

• termenul care se socoteşte pe zile, săptămâni, luni sau ani

1. se împlineşte la ora 24.00 a ultimei zile în care se poate îndeplini actul de procedură.
2. se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal pentru un act ce trebuie depus la instanţă sau într-un alt loc (art 182 Cod procedură civilă)

• actul de procedură depus înăuntrul termenului prevăzut de lege:

1. prin scrisoare recomandată la oficiul poştal sau
2. depus la un serviciu de curierat rapid ori la un serviciu specializat de comunicare este socotit a fi făcut în termen
3. depus de partea interesată înăuntrul termenului legal la unitatea militară ori la administraţia locului de deţinere unde se află această parte este considerat ca fiind făcut în termen

Recipisa oficiului poştal, înregistrarea ori atestarea făcută, după caz, de serviciul de curierat rapid, de serviciul specializat de comunicare, de unitatea militară sau de administraţia locului de deţinere, pe actul depus, servesc ca dovadă a datei depunerii actului de către partea interesată (art 183 Cod procedură civilă).

DATA DE LA CARE CURGE TERMENUL

Momentul de când începe să curgă:

1)Termenul de 15 zile este socotit de la data când:

• contestatorul a luat cunoştinţă de actul de executare pe care îl contestă – în cazul contestațiilor la executare propriu-zise
• cel interesat a primit comunicarea ori, după caz, înştiinţarea privind înfiinţarea popririi. Dacă poprirea este înfiinţată asupra unor venituri periodice, termenul de contestaţie pentru debitor începe cel mai târziu la data efectuării primei reţineri din aceste venituri de către terţul poprit;
• debitorul care contestă executarea însăşi:

1. data când a primit încheierea de încuviinţare a executării sau somaţia ori
2. data când a luat cunoştinţă de primul act de executare, în cazurile când nu a primit încheierea de încuviinţare a executării şi nici somaţia sau executarea se face fără somaţie

2)Termenul de 5 zile este socotit de la data când:

• de la comunicare – împotriva încheierilor executorului judecătoresc, în cazurile în care acestea nu sunt, potrivit legii, definitive

Nu se poate face contestație împotriva încheierilor executorului care sunt definitive. Caracterul definitiv al încheierii trebuie stabilit prin lege.

3)Termenul de prescripție a dreptului este socotit de la data când:

• oricând înăuntrul termenului de prescripție a dreptului de a obţine executarea silită,
• în termenul de prescripție de 3 ani de la data nașterii dreptului de a obține executarea silită privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu
• cel mai târziu în 10 ani de la data nașterii dreptului de a obține executarea silită dacă titlul executoriu a fost emis în materia drepturilor reale. Termenul în care se poate formula contestație la titlu este de decădere chiar dacă este egal ca durată cu termenul de prescripție. Decăderea operează chiar pentru situațiile în care dreptul de a obține obligarea pârâtului este imprescriptibil.
• în tot cursul executării silite, dar nu mai târziu de 15 zile de la efectuarea vânzării ori de la data predării silite a bunului când o terţă persoană pretinde că are:

1. un drept de proprietate sau
2. un alt drept real asupra bunului urmărit

Terțul nu își va putea realiza dreptul de proprietate sau dreptul real în situația în care bunul a fost definitiv dobândit de un terț adjudecatar. Dacă bunul a fost adjudecat, în urma vânzării silite, de către creditorul urmăritor, terțul își va putea realiza dreptul pe cale separată.

PROCEDURA DE JUDECATĂ

Contestația la executare silita:

• trebuie formulată în scris cu respectarea dispozițiilor art.194 Cod procedură civilă ”Cuprinsul cererii de chemare în judecată”. Nerespectarea regulilor formale ale cererii fiind sancționată cu nulitate.
• se depune la instanță și nu la executorul judecătoresc, cu respectarea prevederilor art.199 Cod procedură civilă
• cererea de chemare în judecată se înregistrează şi primeşte dată certă prin aplicarea ştampilei de intrare:

1. depusă personal sau prin reprezentant,
2. sosită prin poştă, curier,
3. sosită prin fax sau scanată şi transmisă prin poştă electronică ori
4. sosită prin înscris în formă electronică,

• după înregistrare cererea şi înscrisurile care o însoţesc, la care sunt ataşate, când este cazul, dovezile privind modul cum au fost transmise către instanţă

1. se predau preşedintelui instanţei sau persoanei desemnate de acesta,
2. se va lua măsuri în vederea stabilirii în mod aleatoriu a completului de judecată, potrivit legii

• întâmpinarea este obligatorie

1. nedepunerea întâmpinării în termen este sancționată cu decăderea din dreptul de a mai propune probe și de a invoca excepții,
2. sunt exceptate cele de ordine publică, dacă legea nu prevede altfel.

• se judecă după procedura contencioasă pentru judecata în prima instanță

Regulile speciale pentru judecarea contestatie la executare silita (art.717 Cod procedură civilă)

Instanţa sesizată va solicita de îndată executorului judecătoresc să îi transmită:

• în termenul fixat
• copii certificate de acesta de pe actele dosarului de executare contestate, având forță probatorie
• solicitarea este înaintată de judecătorul căruia i-a fost repartizat dosarul, în cadrul măsurilor pentru pregătirea judecății
• sunt solicitate copii doar după actele de executare contestate

Îi va pune în vedere părţii interesate să achite cheltuielile ocazionate de acestea. Părţile vor fi citate în termen scurt, iar judecarea contestaţiei se face de urgenţă şi cu precădere.

La cererea părţilor sau atunci când apreciază că este necesar, instanţa va putea solicita relaţii şi explicaţii scrise de la executorul judecătoresc. Astfel de relații sau explicații pot viza stadiul executării silite în ipoteza când nu s-a dispus suspendarea până la soluționarea contestației.

CĂI DE ATAC

• numai cu apel, în termen de 10 zile de la comunicare hotărârea pronunţată cu privire la contestaţie (art.718 Cod procedură civilă)
• numai în condițiile dreptului comun:

1. dacă prin contestația la executare se solicită împărțirea bunurilor proprietate comună sau
2. dacă a fost formulată de o terță persoană care pretinde un drept de proprietate sau un drept real asupra bunului urmărit

• numai cu apel – în cazul împărțelilor judiciare
• aceleași căi de atac ca şi hotărârea ce se execută şi prin care s-a soluţionat contestaţia privind înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu
• numai cu apel – hotărârea prin care s-a soluţionat contestaţia prin care s-a lămurit înţelesul, întinderea ori aplicarea unui titlu care nu constituie hotărâre a unui organ de jurisdicţie
• numai cu recurs – hotărârile de soluţionare a contestaţiei în prima instanță, prin care se constată perimarea, renunțarea la judecată sau la dreptul pretins.

SOLUȚIONAREA CONTESTAȚIEI LA EXECUTARE SILITA

Instanța de executare, soluționând contestația la executare pe fond, o va putea admite sau respinge. Instanța va pronunța soluția care se impune raportat la specificul fiecăreia dintre situațiile în cazul unor incidente procedurale precum:

• perimarea,
• renunțarea la judecată,
• renunțarea la dreptul pretins,
• admiterea unei excepții de procedură sau de fond,

Admițând contestația la executare, instanta va putea dispune, în funcție de obiectul cererii:

• îndreptarea actului de executare contestat
• anularea actului de executare contestat
• anularea executării silite
• încetarea executării silite
• anularea titlului executoriu
• lămurirea titlului executoriu
• împărțirea bunurilor comune
• obligarea la restituirea bunului sau recunoașterea dreptului real

La momentul rămânerii definitive, hotărârea de admitere sau de respingere a contestației se va comunica din oficiu executorului judecătoresc.

Dacă contestaţia este admisă:

• executorul judecătoresc este obligat să se conformeze măsurilor luate sau dispuse de instanţă.

Dacă contestaţia a fost respinsă:

• suma reprezentând cauţiunea depusă rămâne indisponibilizată
• va servi la acoperirea creanţelor ” despăgubiri pentru pagubele cauzate prin întârzierea executării”
• când contestaţia a fost exercitată cu rea-credinţă, el va fi obligat şi la plata unei amenzi judiciare sau stabilite prin titlul executoriu,
• în această situaţie se va comunica executorului şi recipisa de consemnare a acestei sume

AMENDAREA EXECUTORULUI JUDECĂTORESC

Executorul judecătoresc va fi obligat la plata unei amenzi judiciare de la 1.000 lei la 7.000 lei, prin aceeaşi hotărâre de soluționare a contestației, dacă se constată:

• refuzul nejustificat al executorului de a primi ori de a înregistra cererea de executare silită sau
• refuzul nejustificat al executorului de a îndeplini un act de executare silită ori
• refuzul nejustificat al executorului  de a lua orice altă măsură prevăzută de lege

Instanţa va solicita încheierea sau actul care constată refuzul executorului judecătoresc de a îndeplini un act de executare silită ori de a lua altă măsură prevăzută de lege. La cererea părţii interesate, instanța va putea obliga executorul la plata de despăgubiri pentru paguba astfel cauzată.

Paguba solicitată de către parte trebuie să fie dovedită:

• atât din perspectiva cuantumului,
• și din perspectiva legăturii de cauzalitate cu conduita executorului judecătoresc

SUSPENDARE EXECUTARE SILITA

Suspendarea se dispune:

• până la soluţionarea contestaţiei la executare sau a altei cereri privind executarea silită și nu până la soluționarea definitivă a contestației
• numai la solicitarea părţii interesate şi
• numai pentru motive temeinice, instanţa competentă poate suspenda executarea.
• numai cu plata prealabilă a unei cauţiuni calculată la valoarea obiectului contestației. Dacă acesta nu este evaluabil în bani, cauţiunea va fi de 1.000 lei, în afară de cazul în care legea dispune altfel

Suspendarea se poate solicita:

• odată cu contestaţia la executare sau
• prin cerere separată

 Suspendarea executării este obligatorie şi cauţiunea nu este necesară dacă:

• hotărârea sau înscrisul care se execută nu este executoriu, potrivit legii
• înscrisul care se execută a fost declarat fals printr-o hotărâre judecătorească dată în prima instanţă
• debitorul face dovada cu înscris autentic că a obţinut o amânare de la creditor ori beneficiază de un termen de plată

Dacă bunurile urmărite sunt supuse pieirii, degradării, alterării sau deprecierii, se va suspenda numai distribuirea preţului obţinut din valorificarea acestor bunuri.

Asupra cererii de suspendare instanţa, în toate cazurile, se pronunţă prin încheiere, chiar şi înaintea termenului fixat pentru judecarea contestaţiei. Părţile vor fi întotdeauna citate.

Încheierea poate fi atacată numai cu apel, în mod separat, în termen de 5 zile de la pronunţare pentru partea prezentă, respectiv de la comunicare pentru cea lipsă.

Instanţa poate dispune, prin încheiere şi fără citarea părţilor, suspendarea provizorie a executării până la soluţionarea cererii de suspendare:

• în cazuri urgente şi
• dacă s-a plătit cauțiunea

Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac. Cauţiunea depusă este deductibilă din cauţiunea finală stabilită de instanţă, dacă este cazul. Încheierea prin care s-a dispus suspendarea executării silite se comunică din oficiu şi de îndată executorului judecătoresc.