Sechestrul judiciar

Sechestrul judiciar este o măsură asiguratorie prin care se indisponibilizează bunurilor urmăribile ale debitorului ori a bunurilor ce formează obiectul procesului, neputând să se mai dispună de acestea.

Sechestrul judiciar

• reprezintă o măsură asiguratorie dispusă de instanță pentru a proteja drepturile patrimoniale ale părților într-un litigiu,
• intervine atunci când există riscul ca bunurile să fie înstrăinate sau deteriorate în timpul desfășurării procesului,
• instanța poate pune sub supraveghere judiciară anumite bunuri mobile sau imobile, blocând orice operațiuni juridice asupra acestora până la soluționarea definitivă a cauzei,

Scopul principal al sechestrului judiciar este de a păstra integritatea bunurilor și a garanta posibilitatea de executare a unei eventuale hotărâri favorabile.

Acțiunea de instituire a sechestrului judiciar

• poate fi inițiată la cererea părții interesate, iar instanța va analiza dacă sunt îndeplinite condițiile pentru a aplica această măsură,
• măsura poate fi contestată, însă, odată admisă, are un caracter temporar, până la soluționarea litigiului.
• poate fi aplicat în mai multe situații, inclusiv în cazul partajelor, litigiilor comerciale sau în cazuri de dispută cu privire la proprietăți.

Scopul măsurii este:

• evitarea dispariției sau degradării lor (în cazul acțiunilor reale) ori
• diminuarea activului patrimonial al debitorului (în cazul acțiunilor personale)

Poate recurge la aceste măsuri creditorul care nu are încă un titlu executoriu pe care să îl poată pune în executare silită. La momentul obținerii titlului executoriu, el va putea trece la valorificarea bunurilor indisponibilizate sau poate să intre în posesia lor.Aceste măsuri mai sunt denumite măsuri de prevedere sau de conservare, nefiind măsuri de executare silită. Măsurile asiguratorii au un caracter vremelnic întrucât ele subzistă până la rămânerea definitivă a hotărârii date asupra fondului cererii.

Măsurile asiguratorii sunt:

• Sechestru asigurator– art. 951-958 cod procedură civilă
• Poprirea asiguratorie – art. 969-970 cod procedură civilă
• Sechestrul judiciar – art. 971-976 cod procedură civilă

SECHESTRUL JUDICIAR

Sechestrul judiciar este o măsură asiguratorie provizorie, dispusă de instanță la solicitarea celui interesat. Această măsură asiguratorie constă în indisponibilizarea bunurilor ce formează obiectul litigiului sau, în condițiile legii, a altor bunuri. Măsura se realizează prin  încredințarea pazei acestora unui administrator-sechestru până la obținerea de către creditor a unei hotărâri executorii.

Înființare sechestrul judiciar se poate dispune:

a)În situaţia existenţei unui proces (art 973 alin 1 cod procedură civilă):

1. asupra proprietăţii sau a altui drept real principal,
2. asupra posesiei unui bun mobil sau imobil ori
3. asupra folosinţei sau administrării unui bun proprietate comună

b)Când existenţa unui proces nu este necesară (973 alin 2 cod procedură civilă):

1. asupra unui bun pe care debitorul îl oferă pentru libertatea sa

• în situaţia când debitorul face o ofertă de dare în plată (putând opera doar la momentul efectuării plăţii, al executării obligaţiei către creditor) sau
• de novaţie prin schimbare de obiect (conducând la transformarea obligaţiei dacă intervine convenţia dintre părţi încheiată înainte de momentul plăţii).

1. asupra unui bun în privinţa căruia cel interesat are motive temeinice să se teamă că va fi sustras, distrus ori alterat de posesorul său actual

• este necesar ca cel interesat să justifice motivele care i-au indus această temere rezonabilă, în sensul creării sau măririi stării de insolvabilitate a debitorului

1. asupra unor bunuri mobile care alcătuiesc garanţia creditorului

• garanţii reale (privilegiul, gaj, ipoteca)  aceasta putând avea ca obiect şi bunuri mobile
• când cel interesat învederează insolvabilitatea debitorului său ori
• când cel interesat are motive temeinice de bănuială că debitorul se va sustrage de la eventuala urmărire silită sau
•  când cel interesat are motive să se teamă de sustrageri ori deteriorări

În situația încuviinţării sechestrului judiciar fără existenţa unui proces pe rol, într-un termen de cel mult 20 zile de la data încuviinţării măsurii asiguratorii trebuie:

• să fie declanşat procesul prin formularea cererii la instanţă ori
• să fie iniţiate demersurile pentru constituirea tribunalului arbitral
• să solicite punerea în executare a titlului executoriu

Fiind o normă imperativă, nerespectarea sa atrage desfiinţarea de drept a sechestrului judiciar. Această sancţiune se constată prin încheiere definitivă dată fără citarea părţilor. Măsura sechestrului judiciar se dispune doar la cererea celui interesat, neputând fi ordonată din oficiu.

Persoana interesată în instituire  sechestrul judiciar poate fi:

• reclamantul din litigiu de fond
• pârâtul
• terţul intervenient, dacă bunul nu se găseşte în posesia părţii care cere înfiinţarea măsurii asiguratorii
• creditorii părţilor – prin acţiunea oblică

CONDIȚIILE INSTITUIRII SECHESTRUL JUDICIAR

1. Să fie necesară pentru conservarea dreptului ori pentru liberarea debitorului (art 973 alin 2 lit.a)
2. Să existe temerea că bunul va fi sustras, distrus, alterat de posesorul său actual (art 973 alin 2 lit.b)
3. Creditorul să învedereze starea de insolvabilitate a debitorului ori să aibă motive temeinice de bănuială că debitorul se va sustrage de la eventuala urmărire silită (art 973 alin 2 lit.c)
4. Creditorul să se teamă de sustragerea ori deteriorarea bunurilor mobile care alcătuiesc garanţia sa
5. Bunul comun este folosit în mod exclusiv de un coproprietar în detrimentul celuilalt, chiar dacă nu există neînţelegeri cu privire la dreptul de proprietate
6. NU este condiţionată de dovada existenţei unei creanţe certe, lichide şi exigibile

DESFIINȚAREA DE DREPT A SECHESTRULUI JUDICIAR

Sancţiunea desfiinţării de drept a sechestrului judiciar intervine în cazul când cel care a obţinut înfiinţarea acestei măsuri asiguratorii nu a iniţiat procesul pe fond:

• fie prin înregistrarea cererii de chemare în judecată pe rolul instanţei competente
• fie prin soluţionarea alternativă a litigiului (arbitrajul)

Sancţiunea este justificată:

1. prin prezumarea dezinteresului creditorului în realizarea cu celeritate a creanţei sale, dar şi
2. prin protejare a drepturilor debitorului, care ar putea fi confruntat cu o durată nedeterminată a măsurii sechestrului, durată pe care nu o va limita decât printr-o acţiune indirectă:

• fie îndeplinindu-şi la timp şi de bună-credinţă obligaţiile procesuale în cursul procedurilor judiciare,
• fie executând benevol obligaţia ce constituie obiectul titlului executoriu.

 CEREREA

1. se adresează instanței investite cu judecarea acţiunii principale asupra fondului privind:

• proprietatea sau alt drept real principal,
• posesia unui bun mobil sau imobil ori
• folosinţa sau administrarea unui bun proprietate comună, pe calea unei cereri accesorii sau incidentale

La primirea cererii de înfiinţare sechestrul judiciar, completul investit cu soluţionarea cauzei va putea încuviinţa prin încheiere executorie măsura asiguratorie, soluționând-o înaintea procesului de fond.

2. se poate formula separate:

• pe cale principală,
• la instanţa în circumscripția căreia se află bunul când existenţa unui proces nu este necesară

3. nu va putea fi formulată pentru prima dată în apel

• s-ar încălca dispoziţiile art. 479 alin 3 Cod procedură civilă
• dacă soluţionarea cererii de chemare în judecată se află în etapa apelului, cererea de sechestru judiciar va fi formulată pe cale principală la prima instanţă

Soluţionarea procedurii sechestrul judiciar se face:

• cu celeritate, fiind o măsură vremelnică
• cu citarea părților, fiind scurtat termenul de înmânare a citaţiei
• prin încheiere, care poate fi atacată numai cu apel în termen de 5 zile de la pronunţare

Cauţiunea – se datorează:

• în cazul admiterii cererii
• numai dacă instanţa apreciază că este utilă consemnarea unei cauţiuni

Cuantumul cauţiunii este lăsat la aprecierea instanţei ce va respecta limitele stabilite de art. 1057 Cod procedură civilă:

• până la 20% din valoarea obiectului cererii
• în cazul cererilor al căror obiect nu este evaluabil în bani, nu va putea depăşi suma de 10.000 lei

Instanţa va stabili cuantumul cauţiunii chiar prin încheierea de admitere a cererii, fixând şi un termen înăuntrul căruia reclamantul trebuie să facă dovada plăţii.

Neachitarea cauţiunii este sancţionată cu desfiinţarea de drept constatată printr-o încheiere definitivă.

Dacă măsura sechestrului judiciar are ca obiect şi bunuri imobile:

• se va proceda şi la înscrierea lui în cartea funciară
• măsura este pentru opozabilitatea sechestrului tuturor care, după înscriere, vor dobândi vreun drept asupra imobilului respectiv
• executarea măsurii de înscriere a măsurii în cartea funciară se realizează prin intermediul executorului judecătoresc (art.741, 742 cod procedură civilă).

Încheierea de admitere sechestrul judiciar:

• poate fi atacată numai cu apel în termen de 5 zile de la pronunţare şi
• apelul este condiţionat de legalitatea procedurii de citare a părţilor pentru data când s-a soluţionat cererea de sechestru judiciar

Instanţa de judecată nu se va pronunţa, ci are obligaţia de a dispune amânarea judecăţii sub pedeapsa  nulităţii:

• în cazul unei greşite aplicări a dispoziţiilor referitoare la termenul în cunoştinţă
• în cazul altor neregularităţi privind citarea

Când termenul pentru exercitarea căii de atac curge de la pronunţare, procedura de citare îndeplineşte şi funcţia procedurală a comunicării.

Încheierea prin care se încuviinţează cererea de sechestru asigurator este executorie de drept în absenţa unei dispoziţii exprese.

 Apelul:

•  se judecă de urgenţă şi cu precădere
• se dispune citarea în termen scurt a părţilor
• atât prima instanţă, cât şi instanţa investită cu soluţionarea căii de atac nu vor putea dispune amânarea pronunţării decât 24 ore
• motivarea hotărării se va realiza în 48 ore de la pronunţare
• dacă cererea de sechestru judiciar este respinsă, soluţia nu are autoritate de lucru judecat
• cel interesat va putea formula o nouă cerere, dacă se întemeiază pe o situaţie de fapt diferită.

Decizia instanţei de apel:

• nu este supusă recursului, dar
• va putea fi formulată contestaţie în anulare sau revizuire, dacă sunt îndeplinite condiţiile specifice de admisibilitate a acestor căi de atac
• contestaţia se poate formula atât în cazul în care măsura se dispune pe cale principală, cât şi atunci când se soluţionează o cerere incidentală sau accesorie

ADMINISTRATORUL-SECHESTRU

Instanţa va încredinţa paza bunului sechestrat unui administrator-sechestru, numindu-l prin încheierea de admitere a cererii de înfiinţare a măsurii asiguratorii.

Administrator-sechestru poate fi:

• persoană desemnată de părţi de comun acord

1. o indică instanţei
2. părţile încheie un sechestru convenţional (depozit judiciar),
3. instanţa doar aplică în plan procesual clauzele acestei convenţii

• o persoană desemnată de instanţă

1. va putea fi chiar deţinătorul bunului, în caz de neînţelegere a părţilor

Aplicarea sechestrului judiciar nu echivalează însă cu nefolosirea bunului, ci doar îl va împiedica pe deţinător să îl înstrăineze (art.745 Cod procedură civilă ).

Atribuţiile administratorului sechestru judiciar

Dacă adimistratorul-sechestru este determinat prin convenţia părţilor, obligaţiile, drepturile şi puterile acestuia sunt determinate prin contractul încheiat între ele.

1) Acte de conservare şi de administrare

• în cazul sechestrului convenţional

1. să păzească şi
2. să conserve obiectul sechestrului cu diligenţa unui depozitar.

• în cazul sechestrului stabilit de instanţă

1. să conservare şi
2. să administreze
3. să încasaze orice venituri şi sume datorate ca plată a unor datorii cu caracter curent precum şi cele constatate prin titlu executoriu.

      2) Înstrăinarea bunului

Doar cu încuviinţarea prealabilă a instanţei judecătoreşti.

Instanţa va acorda o autorizare (mandat judiciar special):

• la cererea administratorului-sechestru
• pentru efectuarea actului de dispoziţie
• numai dacă acesta dovedeşte că nu poate fi conservat sau arată motivele pentru care consideră că se impune înstrăinarea bunului.

3) Reprezentarea judiciară a părţilor

Administratorul sechestru va putea sta în judecată în numele părţilor litigante cu privire la bunul pus sub sechestru, numai dacă:

• a fost în prealabil autorizat
• este o reprezentare judiciară pentru exercitarea drepturilor procesuale ale părţilor,
• este acordată de instanţă odată cu încuviinţarea sechestrului judiciar şi numirea administratorului-sechestru,
• poate fi solicitată de către administratorul sechestru şi ulterior, în momentul ivirii unei astfel de nevoi. Va trebui să anexeze o copie legalizată a hotărârii prin care a fost desemnat în această calitate

Reprezentarea administratorului-sechestru se va realiza numai de către un avocat:

• pentru redactarea cererii şi a motivelor de recurs
• în exercitarea şi susţinerea recursului
• sub sancţiunea nulităţii
• nu este valabil şi la instanţele de fond unde se poate reprezenta personal părţile fără să fie nevoie să fie asistate

Dacă administratorul-sechestru desemnat de instanţă este un terţ, altul decât deţinătorul bunului, instanţa:

• va fixa pentru activitatea prestată o sumă drept remuneraţie
• va stabili şi modalităţile de plată
• pentru stabilirea remuneraţiei va trebui să identifice anumite criterii obiective rezonabile, juste şi echitabile, neexistând o reglementare în acest sens

Dacă averea pusă sub sechestru nu a fost producătoare de venituri:

• nu poate constitui un motiv de neacordare a onorariului
• instanţa va trebui să ţină seama de serviciile prestate de administratorul-sechestru

Această remuneraţie va fi pusă în sarcina titularului cererii de înfiinţare a sechestrului. De aceste cheltuieli se va ţine seama la soluţionarea fondului raportului juridic litigios, atunci când sunt acordate cheltuieli de judecată.

Sechestrul judiciar ar putea fi şi cu titlu gratuit:

• fie dacă părţile convin astfel (la sechestrul convenţional)
• fie atunci când instanţa desemnează ca administrator-sechestru pe deţinătorul bunului

Folosirea bunurilor sub sechestru judiciar

în cazul bunurilor supuse degradării, deteriorării, riscului sustragerii sau distrugerii, executorul judecătoresc va proceda

• la sigilarea sau ridicarea lor şi ulterior,
• la predarea lor administratorului-sechestru

în cazul bunurilor mobile folosite de către deţinător nu mai este posibilă decât dacă:

• el însuşi este administrator-sechestru, iar
• utilizarea lor nu ar spori riscul deteriorării, degradării ori distrugerii

în alte situaţii, legea prevede în mod expres posibilitatea folosirii bunului

• un autovehicul sechestrat va putea fi folosit de către debitor până la valorificare, art 740 alin 5 Cod procedură civilă

VALORIFICAREA BUNURILOR SECHESTRATE

Pentru valorificarea mărfii:

• nu mai este necesară vreo autorizare sau încuviinţare în acest sens
• executorul judecătoresc va comunica încheierea executorie şi somaţia
• nu se execută din oficiu ci la sesizarea celui interesat,
• se face prin intermediul executorului judecătoresc care:

1. se va deplasa la locul situării bunului ce urmează a fi pus sub sechestru şi
2. îl va da în primire administratorului-sechestru, pe bază de proces-verbal
3. va înmâna un exemplar al acestuia şi instanţei care a încuviinţat măsura

ÎNCETAREA SECHESTRULUI JUDICIAR

a) Rămânerea definitivă a hotărârii asupra fondului

1. măsura asiguratorie încetează la data rămânerii definitive a hotărârii asupra fondului, moment la care va opera şi liberarea administratorului-sechestru
2. bunul conservat va fi predat părţii care a câştigat procesul, împreună cu fructele acestuia şi veniturile încasate,
3. iar dacă administratorul-sechestru (ca deţinător al bunului) a fost parte în proces şi a câştigat disputa, va păstra bunul, fructele şi veniturile încasate în exercitarea împuternicirii sale.

Această predare, respectiv păstrare a bunului, fructelor şi veniturilor încasate corespunde:

• fie unei executări benevole de către pârât a titlului executoriu
• fie va constitui efectul executării silite directe, în natură, după emiterea titlului executoriu în favoarea părţii câştigătoare

Încetează şi celelalte atribuţii ale administratorului sechestru.

b) Demisia administratorului–sechestru sau înlocuirea sa

•   cererea de înlocuire se soluționează pe baza procedurii de la numire

Pentru sechestru convenţional se aplică cele stabilite prin acordul părţilor, înserându-se clauze în contract. În absenţa unor clauze inserate în contract cu privire la aceste aspecte, administratorul-sechestru trebuie să predea bunul:

• celui desemnat de instanţă sau,
• celui indicat prin acordul părţilor care l-au numit

 Până la finalizarea contestaţiei sau până la încetarea stării de incertitudine juridică, administratorul-sechestru nu va putea fi liberat decât:

• prin acordul tuturor părților care l-au numit sau, pentru motive temeinice,
• prin hotărâre judecătorească

Sechestru judiciar nu poate înceta la cererea pârâtului care ar oferi în acest scop o cauţiune. Instanţa are numai posibilitatea obligării reclamantului la plata unei cauţiuni. În materia sechestrului judiciar nu este reglementează o eventuală procedură a ridicării acestuia.

ADMINISTRATORUL PROVIZORIU

În cazuri urgente, instanţa va putea:

• numi un administrator provizoriu,
• prin încheiere definitivă,
• dată fără citarea părţilor,
• pînă la soluţionarea cererii de sechestru judiciar.

Pentru admiterea cererii, cel interesat trebuie să dovedească urgenţa unei asemenea măsuri. Instanţa competentă este cea căreia îi revine spre soluţionare cererea de sechestru judiciar

Cererea de numire a unui administrator-provizoriu poate fi formulată:

• odată cu cererea de sechestru judiciar sau ulterior,
• după înregistrarea cererii, ca o cerere accesorie sau incidentală în cadrul dosarului de sechestru,
• indiferent dacă măsura asiguratorie a fost formulată pe cale principală sau printr-o cerere accesorie sau incidentală în acţiunea formulată cu privire la fondul cauzei
• va trebui soluţionată de acelaşi complet desemnat pentru soluţionarea cererii de sechestru

La numirea administratorului provizoriu instanţa va face aplicarea regulilor pentru numirea administratorului-sechestru.

Reclamantul va trebui să ataşeze cererii de numire a administratorului- provizoriu şi înscrisul constatator al convenţiei de sechestru. În caz contrar va proceda la numirea acestuia în persoana deţinătorului ori unui terţ care nu este interesat în cauză.

Încheierea este executorie, fiind definitivă încă de la pronunţarea ei, astfel încât va putea fi sesizat executorul judecătoresc pentru îndeplinirea formelor de executare a măsurii. Măsura dispusă în acest context nu are autoritate de lucru judecat cu privire la soluţionarea cererii de înfiinţare a sechestrului judiciar.

Nu este obligatoriu ca, în cazul admiterii cererii de sechestru judiciar, să desemneze în calitate de administrator-sechestru aceeaşi persoană cu cea a administratorului provizoriu.