Poprirea asiguratorie masura de conservare
Poprirea asigurătorie are, de asemenea, valoarea unei măsuri de conservare la care apelează creditorul care pretinde o creanţă având ca obiect o sumă de bani.
Poprirea asiguratorie și Sechestrul asigurator sunt măsuri asiguratorii.
Ele reprezintă mijloace procesuale al căror scop este indisponibilizarea bunurilor urmăribile ale debitorului ori a bunurilor ce formează obiectul procesului:
- pentru a se evita dispariţia sau degradarea lor (în cazul acţiunilor reale) ori
- pentru a se evita diminuarea activului patrimonial al debitorului (în cazul acţiunilor personale) care nu va mai putea dispune de aceste bunuri.
Poate recurge la aceste măsuri creditorul care nu are încă un titlu executoriu pe care să îl poată pune în executare silită. La momentul obţinerii titlului executoriu, el va putea trece la valorificarea bunurilor indisponibilizate sau poate să intre în posesia lor.
Aceste măsuri mai sunt denumite măsuri de prevedere sau de conservare, nefiind măsuri de executare silită. Numai după obţinerea titlului executoriu, creditorul va avea posibilitatea realizării efective a creanţei sale pe calea executării silite (în natură sau prin echivalent).
Măsurile asiguratorii au un caracter vremelnic întrucât ele subzistă până la rămânerea definitivă a hotărârii date asupra fondului cererii.
Poprirea asiguratorie măsură de conservare
Este reglementată de art 970-972 cod procedură civilă.
Poprirea asiguratorie are valoarea unei măsuri de conservare la care apelează creditorul care pretinde o creanţă având ca obiect o sumă de bani. La momentul obţinerii titlului executoriu poprirea asiguratorie se poate transforma în poprirea executorie.
Obiectul popririi asiguratorii pot fi:
- sumă de bani
- titluri de valoare
- alte bunuri mobile incorporale urmăribile, datorate debitorului de o a treia persoană sau pe care aceasta i le va da în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente la data solicitării cererii de înfiinţare a popririi.
La înfiinţarea popririi asiguratorii urmează a se ţine seama de limitele urmăririi veniturilor băneşti. Acest prag legal va trebui determinat de executorul judecătoresc la momentul executării măsurii asiguratorii.
Condiţiile înfiinţării popririi asiguratorii sunt:
- declanşarea procesului asupra fondului în care creditorul solicită obligarea debitorului la plata unei sume de bani
- existenţa înscrisului constatator al creanţei
- condițiile în care se datorează cauţiunea
- modalitatea de stabilire a cuantumului acesteia
- instanţa trebuie să constate existenţa unui raport juridic între debitor şi un terţ
Finalitatea popririi executorii este aceea de a se indisponibiliza sumele de bani, titlurile de valoare sau celelalte bunuri mobile incorporale urmăribile. În cererea de poprire bancară creditorul nu este dator să individualizeze terţii popriţi cu privire la care solicită să se înfiinţeze poprirea.
CONDIȚII DE ÎNFIINȚARE POPRIREA ASIGURATORIE
Cele trei situaţii în care creditorul unei sume de bani poate solicita înfiinţarea unei popriri asiguratorii sunt:
1) Creanţa certă, lichidă şi exigibilă ESTE constatată în scris
- creditorul trebuie să facă dovada că a declanşat procesul împotriva debitorului:
- prin copie a cererii de chemare în judecată cu data depunerii la instanţă sau – printr-un certificat de grefă la care se anexează şi copia cererii de chemare în judecată.
- creanţa trebuie să fie:
- certă,
- lichidă şi
- exigibilă
- constatată printr-un înscris
- creditorul va putea fi obligat la plata unei cauţiuni:
- în cuantumul stabilit de instanţă, nefiind o măsură obligatorie ci este la aprecierea instanţei
- nu va reprezenta mai mult de 20% din valoarea obiectului cererii, ce va fi valoarea creanţei exigibile a creditorului constatată în scris,
- iar în cazul cererilor al căror obiect nu este evaluabil în bani nu va depăşi suma de 10.000 lei.
2) Creanţa certă, lichidă şi exigibilă care NU este constatată în scris
- creditorul trebuie să facă dovada că a declanşat procesul de fond împotriva debitorului:
- prin copie a cererii de chemare în judecată cu data depunerii la instanţă sau
- printr-un certificat de grefă la care se anexează şi copia cererii de chemare în judecată.
- să depună o cauţiune de jumătate din valoarea reclamată
- este valoarea creanţei de care creditorul se prevalează, în absenţa unui înscris constatator
- cuantumul cauţiunii se va determina pe baza unui criteriu legal, ceea ce exclude aprecierea instanţei (art. 1056 Cod civil – cel mult 20% din valoarea obiectului cererii).
- dovada achitării cauţiunii se va ataşa încă de la depunerea cererii de poprire asiguratorie, fiind o condiţie de admisibilitate.
Plata cauţiunii constituie o condiţie de fond pentru însăşi înfiinţarea popririi asiguratorie, iar nu de procedură, de natură a obstrucţiona accesul la justiţie. Neîndeplinirea obligaţiei de plată a cauţiunii duce la respingerea cererii ca inadmisibilă. Creditorul va putea recurge la o nouă cerere prin care să solicite aplicarea măsurii popririi asiguratorii, fără a i se putea opune autoritatea de lucru judecat.
3) Creanţa certă, lichidă, constatată în scris, NEEXIGIBILĂ
- creditorul nu este în posesia unei creanţe exigibile:
- adică ajunsă la termenul scadent sau
- pentru care nu a intervenit decăderea din beneficiul termenului ca modalitate a actului juridic civil (art .953 alin 3 Cod procedură civilă )
- debitorul, prin conduita sa, reprezintă împrejurări de natură a conduce la decăderea din beneficiul termenului contractual, sancţiune de drept material:
- micşorează, prin fapta sa, asigurările date creditorului, sau
- nu dă asigurările promise sau
- există pericolul ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să îşi ascundă ori să îşi risipească averea
- cauţiunea obligatorie
- în cuantum fixat de instanţă
- determinarea acesteia este în limita de cel mult 20% din valoarea obiectului cererii
PROCEDURA DE SOLUŢIONARE
Cererea se adresează instanţei care este competentă să judece procesul în prima instanţă, indiferent dacă:
- cererea de chemare în judecată prin care creditorul a iniţiat procesul împotriva debitorului său mai este sau nu pe rolul acestei instanţe.
Creditorul ar putea iniţia deja executarea silită în baza hotărârii instanţei de apel care este executorie. Dacă pricina se află în recurs, cererea de poprire asiguratorie nu mai putea fi formulată deoarece ar fi lipsită de interes.
