Actul juridic civil – vicii de consimtamant

Consimţământul este viciat când este dat din eroare, surprins prin dol sau smuls prin violenţă.

Actul juridic civil este o manifestare de voință făcută cu intenția de a produce efecte juridice, fie prin crearea, modificarea sau stingerea unor drepturi și obligații civile. Pentru ca un act juridic să fie valabil, trebuie să îndeplinească anumite condiții esențiale, printre care consimțământul valabil exprimat al părților. Dacă acest consimțământ este afectat de vicii, actul juridic poate fi anulat sau modificat.

Viciile de consimțământ

Viciile de consimțământ reprezintă acele circumstanțe care afectează libera exprimare a voinței unei persoane în încheierea unui act juridic civil.

Codul civil român identifică patru tipuri principale de vicii de consimțământ:

1. Eroarea (art. 1207–1213 Cod civil) presupune o reprezentare greșită a realității în momentul încheierii actului. Eroarea poate fi de fapt sau de drept și trebuie să fie esențială pentru valabilitatea consimțământului. Eroarea asupra elementelor esențiale poate duce la anularea actului.
2. Dolul (art. 1214–1217 Cod civil) sau înșelăciunea, este determinat de intenția unei părți de a induce în eroare cealaltă parte pentru a o determina să încheie un act juridic pe care nu l-ar fi acceptat altfel. Dolul poate fi un motiv de anulare dacă a fost determinant pentru încheierea actului.
3. Violența (art. 1218–1223 Cod civil) implică constrângerea fizică sau morală exercitată asupra unei persoane pentru a o forța să încheie un act juridic. Aceasta poate fi exercitată fie asupra persoanei, fie asupra bunurilor sale. Dacă se dovedește că actul a fost încheiat sub amenințare, acesta poate fi anulat.
4. Leziunea (art. 1224–1228 Cod civil) intervine atunci când o persoană profită de starea de nevoie, inexperiența sau lipsa de judecată a celeilalte părți, încheind un act juridic evident disproporționat. În special în contractele de vânzare, acest viciu poate duce la reducerea prestațiilor sau anularea actului.

VICIILE DE CONSIMȚĂMÂNT

Prin condiţiile actului juridic civil se înţelege elementele din care este alcătuit un asemenea act:

• capacitatea de a contracta
• consimțământ valabil al părţii ce se obligă
• un obiect determinat
• cauză licită

Condiţia poate fi utilizată sub două aspecte:

• condiţie – modalitate a actului juridic civil
• condiţie – clauză a actului juridic civil

După sancțiunea nerespectării lor:

• condițiile de validitate a căror nerespectare se sancționează cu nulitatea actului juridic civil
• condițiile de eficacitate a căror nerespectare atrage inopozabilitatea

CAPACITATEA DE A ÎNCHEIA ACTUL JURIDIC CIVIL

Prin capacitatea de a încheia actul juridic civil se înţelege aptitudinea subiectului de drept civil de a deveni titular de drepturi şi obligaţii civile prin încheierea actelor de drept civil. prin consimțământ.

• Capacitatea este acea condiţie de fond, esenţială, de validitate, cu caracter general.
• Regula este capacitatea de a face actul juridic civil.
• Excepţia este incapacitatea şi trebuie să fie expres prevăzută de lege.

Pentru persoana juridică regula capacităţii de a face acte juridice civile este subordonată principiului specialităţii capacităţii.

　II.CONSIMŢĂMÂNT

Prin consimţământ se înţelege hotărârea de a încheia un act juridic civil manifestată în exterior. Consimţământ este acea condiţie esenţială de fond şi generală a actului juridic civil.

Actul juridic civil este manifestarea de voinţă făcută cu intenţia de a produce efecte juridice. Voinţa este de natură psihologică, fiind un fenomen complex, ce are în structura sa două elemente:

• consimţământul şi
• cauza sau scopul.

Între consimțământ şi voinţă există corelaţia de tipul parte-întreg. Formarea voinţei juridice reprezintă un proces psihologic complex, cu următoarele etape interne:

• reflectarea nevoii în mintea omului, ajungându-se la reflectarea mijlocului de satisfacere a acelei nevoi, formându-se dorinţa satisfacerii nevoii
• deliberarea – analiza avantajelor şi dezavantajelor între dorinţe şi mijloacele de realizare a lor, aflate în concurs
• luarea hotărârii încheierii actului juridic civil　ca mijloc de realizare a scopului propus. Pentru ca faptul psihologic să devină fapt social este necesar ca hotărârea luată să fie exteriorizată, ajungând şi la cunoştinţa terţilor.

EROAREA viciu de consimțământ

Produce nulitate când afectează:

• substanţa obiectului　convenţiei
• persoana　cu care s-a contractat numai când consideraţia persoanei este cauza principală pentru convenţie

După criteriul consecinţelor care intervin, eroarea este de trei feluri:

Eroarea-obstacol– numită şi distructivă de voinţă, este cea mai gravă formă a erorii. Sancţiunea care intervine este nulitatea absolută a actului juridic întrucât nu s-a format acordul de voinţă.

Falsa prezentare cade:

1. fie asupra naturii actului ce se încheie. O parte crede că încheie un anumit act juridic, iar cealaltă parte crede greşit că încheie un alt act juridic
2. fie asupra identităţii obiectului când o parte crede că este vorba despre un anumit bun, iar cealaltă parte are în vedere un alt bun

Eroarea viciu de consimţământ–constă în alterarea consimțământului atragând nevalabilitatea actului juridic civil, fiind sancţionat cu nulitatea relativă a actului.

În alcătuirea acestei erori intră un singur element, de natura psihologică, falsa reprezentare a realităţii.

Această eroare poate fi:

• asupra calităţilor substanţiale, naturale ale obiectului actului
• asupra calităţilor şi însuşirilor esenţiale ale persoanei contractante sau beneficiare

Eroarea indiferentă – este falsa reprezentare a unor împrejurări mai puţin importante la încheierea actului juridic civil şi care nu afectează însăşi valabilitatea actului.

Condiţiile cerute pentru ca eroarea să fie viciu de consimțământ

• elementul asupra căruia cade falsa reprezentare:

• să fie hotărâtor pentru încheierea actului
• să fie determinant pentru încheierea actului, în sensul că, dacă ar fi fost cunoscută realitatea, actul nu s-ar fi încheiat.

1. că elementul asupra căruia cade falsa reprezentare este determinant, hotărâtor pentru încheierea actului juridic civil. Este valabil în cazul actelor bilaterale cu titlu oneros.

Nu este necesar ca fiecare parte să se găsească în eroare pentru a fi în prezenţa viciului de consimțământ.

DOLUL SAU VICLENIA

Este acel viciu de consimțământ care constă în inducerea în eroare a unei personae:

• prin mijloace viclene sau dolosive,
• pentru a o determina să încheie un act juridic

Dolul este o eroare provocată, iar nu spontană ca eroarea propriu-zisă.

După consecințele pe care le are sau nu asupra valabilității actului juridic sunt:

• dolul principal– este dolul ce cade asupra unor elemente importante, determinate la încheierea actului juridic și care atrage anularea actului
• dolul incident– ori secundar, este dolul ce cade asupra unor împrejurări nedeterminate pentru încheierea actului juridic, neatrăgând nevalabilitatea actului.

Elementele dolului

a) un element obiectiv, material

Constă în utilizarea de mijloace viclene (manopere dolosive) pentru a induce în eroare. Poate consta atât într-o:

• acţiune pozitivă (fapt comisiv) se concretizează în sugestie ori captaţie. Exemplu – specularea afecţiunii ori pasiunii unei persoane pentru a o determina să facă o donaţie sau un legat cât şi
• acţiune negativă (fapt omisiv) se utilizează expresia dol prin reticenţă. Se concretizează în ascunderea ori necomunicarea celeilalte părţi a unei împrejurări ce i-ar fi trebuit făcută cunoscută.

b) un element subiectiv, intențional

Constă în intenţia de a induce în eroare o persoană, pentru a o determina să încheie un act juridic civil.

• lipsa discernământului şi dolul sub forma captației se exclude reciproc datorită incompatibilităţii lor
• nu există dol dacă cocontractantul cunoştea împrejurarea pretins ascunsă
• provocarea unei erori din simpla neglijenţă, fără rea-credinţă, nu constituie dol

Condițiile dolului

• să fie determinabil pentru încheierea actului juridic
• să provină de la cealaltă parte la actele bilateral când:

1. provine de la un terț dar cocontractantul are cunoştinţă de această împrejurare
2. provine de la reprezentantul cocontractantului

Aceste condiții trebuie îndeplinite cumulativ. Proba dolului se poate face prin orice mijloc de probă, inclusiv prin martori sau prezumţii simple.

VIOLENŢA

Este viciul de consimţământ ce constă în ameninţarea unei persoane cu un rău ce îi produce o temere determinând-o să încheie un act juridic, pe care altfel nu l-ar fi încheiat.

După natura răului cu care se ameninţă:

• Violenţa fizică– există atunci când ameninţarea cu răul priveşte integritatea fizică ori bunurile persoanei
• Violenţa morală– există când ameninţarea cu răul se referă la onoarea, cinstea ori sentimentele persoanei

După caracterul ameninţării:

• Ameninţarea legitimă– justificată
• Ameninţarea nelegitimă,　injustă, atrăgând anulabilitatea actului încheiat sub imperiul unei temeri

Elementele componente:

• un element obiectiv, exterior, constând în　ameninţarea cu un rău ce poate fi:

1. de natură patrimonială (distrugerea unui bun),
2. de natură fizică (vătămarea integrităţii corporale) sau
3. de natură morală (compromiterea reputaţiei persoanei).

• un element subiectiv, constând în insuflarea unei temeri persoanei ameninţate alterând consimţământ. Ameninţarea cu un rău viitor poate constitui violenţă dacă naște în sufletul persoanei o temere actuală.

Condiţii violenței:

• să fie determinantă pentru încheierea actului juridic civil
• să fie injustă (nelegitimă, ilicită) – să fie o încălcare a legii

LEZIUNEA

Este prejudiciul material suferit de una din părţi din cauza disproporţiei vădite de valoare între contraprestaţii, ce există chiar în momentul încheierii actului.

Actele juridice ce se încheie de minorii ce nu au împlinit vârsta de 14 ani sunt anulabile pentru incapacitate, chiar dacă nu este leziune. Minorii ce nu au împlinit vârsta de 14 ani nu răspund pentru fapta lor ilicită decât dacă se dovedeşte că au lucrat cu discernământ.

Condiţii leziunii:

1. să fie o consecinţa directă a actului respectiv
2. să existe în raport cu momentul încheierii actului juridic
3. disproporţia de valoare între contraprestaţii trebuie să fie vădită

Leziunea priveşte minorii între 14-18 ani ce au capacitate de exerciţiu restrânsă. Sunt anulabile pentru leziune numai actele juridice civile care, în acelaşi timp:

• sunt acte de administrare
• au fost încheiate de minorul între 14-18 ani singur, fără încuviinţarea ocrotitorului legal
• sunt lezionare pentru minor
• sunt comutative

Efectele viciilor de consimțământ

Dacă se constată prezența unui viciu de consimțământ, actul juridic poate fi anulabil. În funcție de tipul viciului și de gravitatea sa, instanța poate decide anularea totală a actului sau, în unele cazuri, ajustarea clauzelor pentru a restabili echilibrul între părți.

Importanța viciilor de consimțământ

Reglementarea viciilor de consimțământ are rolul de a proteja persoanele de abuzuri și de a asigura că actele juridice sunt încheiate liber și cu bună-credință. Ele constituie un mecanism fundamental pentru garantarea echității și justiției în raporturile civile.