Infiintarea popririi asupra veniturilor realizate de condamnati

Recuperarea creanțelor fiscale prin înfiinţarea popririi asupra veniturilor realizate de condamnați întrucât poprirea are caracterul mixt de procedură de urmărire silită şi de act de conservare.

Înființarea popririi asupra veniturilor realizate de condamnați

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 62 din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, stabileşte că veniturile realizate ca urmare a muncii prestate de persoanele aflate în executarea unor pedepse privative de libertate nu pot fi poprite pentru executarea unor creanţe fiscale.

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 87 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, stabileşte că veniturile realizate ca urmare a muncii prestate de persoanele aflate în executarea unor pedepse privative de libertate pot fi poprite pentru executarea unor creanţe fiscale stabilite prin hotărârile de condamnare.

Veniturile realizate de persoanele condamnate pentru munca prestată:

• nu constituie venituri salariale şi
• se impozitează potrivit prevederilor legale care reglementează impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice
• nu pot fi mai mici decât salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în raport cu programul de muncă

Conform art.87 din Legea nr.254/2013 în cursul procesului penal există posibilitatea înfiinţării popririi asupra veniturilor realizate de persoanele aflate în executarea unor pedepse privative de libertate, poprire pentru executarea:

• unor creanţe fiscale,
• altele decât despăgubirile civile, la care au fost obligate prin hotărârile de condamnare

Art. 87 din Legea nr. 254 din 2013

(1) Veniturile realizate (de persoanele condamnate pentru munca prestată nu constituie venituri salariale şi se impozitează potrivit prevederilor legale care reglementează impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice), se încasează de către administraţia penitenciarului în care se află persoana condamnată şi se repartizează după cum urmează:

• a) 40% din venit revine persoanei condamnate, care poate folosi pe durata executării pedepsei privative de libertate 90% din acesta, iar 10% se consemnează pe numele său, la Trezoreria Statului, urmând să fie încasat în momentul punerii în libertate;
• b) 60% din venit revine administraţiei penitenciarului, constituind venituri proprii care se încasează, se contabilizează şi se utilizează potrivit dispoziţiilor legale privind finanţele publice.

(2) Administraţia penitenciarului are obligaţia de a aduce la cunoştinţa persoanei condamnate posibilitatea încheierii unui contract de asigurare privind contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de stat pentru veniturile realizate din munca prestată, pe perioada executării pedepsei privative de libertate. Plata contribuţiei la bugetul asigurărilor sociale de stat se poate face din cota de 90% prevăzută la alin. (1) lit. a), repartizată pe numele persoanei condamnate.

(3) În cazul în care persoana condamnată a fost obligată la plata de despăgubiri civile, care nu au fost achitate până la data primirii în penitenciar, o cotă de 50% din procentul prevăzut la alin. (1) lit. a) se utilizează pentru repararea prejudiciului cauzat părţii civile.

Poprirea veniturilor realizate de condamnați

Poprirea poate fi validată chiar şi în cazul în care debitorul nu are disponibil bănesc în contul deschis la terţul poprit, executarea popririi urmând să aibă loc în măsura alimentării contului.

Prin sume datorate de terţul poprit trebuie înţelese nu numai sumele exigibile în momentul înfiinţării popririi, ci şi acelea care se vor datora, cum sunt:

• sumele care fac obiectul unei datorii existente în momentul înfiinţării popririi, dar care va deveni exigibilă ulterior
• sumele făcând obiectul unei datorii ce se va naşte după data înfiinţării popririi, dar care provin dintr-un raport juridic existent la acea dată între terţul poprit şi creditorul debitorului urmărit

Caracterul mixt al popririi

Caracterul mixt de procedură de urmărire silită şi de act de conservare pe care îl are poprirea impune validarea ei şi pentru sumele ce se vor datora în viitor.

Această condiţionare nu poate opri însă validarea popririi în cazul în care, la un moment dat, debitorul poprit nu are disponibil bănesc în contul deschis la terţul poprit, atât timp cât executarea popririi poate să aibă loc pe măsura completării contului cu noi sume de bani.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat că:

• în cazul executării silite a unei sentinţe sau decizii, executarea trebuie să fie considerată ca făcând parte integrantă din proces
• neexecutarea angajează responsabilitatea statului,
• actele sau omisiunile administraţiei nu pot avea drept consecinţă nici împiedicarea executării, nici repunerea în discuţie a fondului deciziei

În cazul persoanei condamnate care obţine venituri periodice din munca prestată, în baza unui contract de prestări de servicii, o condiţie este:

• existenţa unui contract între persoana condamnată şi administraţia penitenciarului, la momentul solicitării înfiinţării popririi de către administraţia finanţelor publice,
• existenţa unor sume de bani provenite dintr-un astfel de contract, cu titlu de disponibil bănesc a persoanei condamnate, chiar dacă aceasta nu mai prestează munca remunerată

Pot face obiectul popririi

• cota din suma de bani cuvenită persoanei condamnate pentru munca prestată,
• dreptul de proprietate privată

Art. 88 din Legea nr.254 din 2013

• (1) Persoanele condamnate răspund pentru prejudiciile cauzate din vina lor în penitenciar sau la locul de muncă.
• (2) Prejudiciul cauzat administraţiei penitenciarului se repară pe baza ordinului de imputare emis de către directorul penitenciarului. Ordinul constituie titlu executoriu.
• (3) Împotriva ordinului de imputare, persoana condamnată poate face contestaţie în termen de 15 zile de la data primirii acestuia, la judecătoria în circumscripţia căreia este situat penitenciarul. Hotărârea judecătoriei este definitivă.
• (4) Persoanele condamnate nu răspund pentru pagubele provocate de uzul normal al bunurilor încredinţate spre folosinţă sau pentru cele provenite din riscul normal al muncii.
• (5) Sumele stabilite şi avansate de administraţia penitenciarului în condiţiile prevăzute la alin. (2), precum şi la art. 60 alin. (3), art. 64 alin. (5), art. 72 alin. (5) se reţin din cota de 90% repartizată pe numele persoanei condamnate conform art. 87 alin. (1) lit. a).

Evidența muncii prestate și a veniturilor realizate

Munca prestată de către persoana condamnată este remunerată, cu anumite excepţii, ea fiind realizată în regim de prestări de servicii.

Gestionarea sumelor de bani cuvenite şi folosite de persoana condamnată se face de către penitenciar prin întocmirea fişei contabile nominale în care se consemnează disponibilul bănesc, după încunoştiinţarea persoanei despre primirea acestora sub semnătură dată pe borderoul de încasare.

Administraţia penitenciarului are obligaţia de a verifica lunar concordanţa dintre soldurile fişei contabile nominale cu soldul de cont centralizatoare „creditori”.

Documentele de evidenţă care reflectă mişcarea bunurilor, a obiectelor de valoare şi a valorilor, care includ şi sumele de bani cuvenite pentru munca prestată, sunt:

• fişele contabile nominale,
• borderoul de încasare şi
• bonul de primire

Atât creanţa persoanei prejudiciate, cât şi creanţa bugetară sunt creanţe privilegiate. Creanţa persoanei prejudiciate, reprezentând despăgubirea civilă stabilită în favoarea sa, poate fi recuperată prin înfiinţarea popririi asupra sumei de bani cuvenite persoanei condamnate pentru munca depusă şi remunerată.

Art.7 din Legea nr. 275/2006 prevede că, în cazul nerespectării termenului de achitare integrală sau parţială, executarea pedepsei amenzii se face:

• potrivit dispoziţiilor privind executarea silită a creanţelor bugetare şi
• cu procedura prevăzută de aceste dispoziţii

Executorii judecătoreşti au obligaţia de a comunica instanţei de executare, la momentul achitării integrale a amenzii, executarea acesteia sau să înştiinţeze cu privire la orice împrejurare care împiedică executarea.

Debitorul este ţinut şi obligat personal a răspunde cu bunurile sale, prezente şi viitoare, a apreciat că este necesar a se stabili în ce măsură cota din suma de bani cuvenită persoanei condamnate pentru munca prestată este sau nu sesizabilă, total ori parţial.

Potrivit art.49 alin.(4) din Legea nr.275/2006, această cotă poate fi folosită pentru:

• exercitarea dreptului de petiţionare, a dreptului la corespondenţă şi a dreptului la convorbiri telefonice,
• efectuarea examenului medical prevăzut în art. 51 alin. (4),
• cumpărarea de bunuri, sprijinirea familiei sau alte asemenea scopuri,
• repararea pagubelor cauzate bunurilor puse la dispoziţie de administraţia penitenciarului şi
• plata transportului până la domiciliu, la punerea în libertate

Potrivit art.31 alin. 3 din Codul civil patrimoniile de afectaţiune sunt masele patrimoniale fiduciare:

• constituite
• afectate exercitării unei profesii autorizate,
• patrimonii determinate potrivit legii

Pentru toate sumele la care anterior s-a făcut referire, legiuitorul a instituit o afectaţiune specială, ele putând fi folosite exclusiv în scopurile prevăzute de art. 49 alin. (4) din Legea nr. 275/2006.

Art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de procedură civilă:

Nu sunt supuse executării silite prin poprire: a) sumele care sunt destinate unei afectaţiuni speciale prevăzute de lege şi asupra cărora debitorul este lipsit de dreptul de dispoziţie;

Obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare

Obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare pot fi:

• despăgubirile civile,
• cheltuielile judiciare cuvenite părţilor,
• cheltuielile judiciare avansate de stat,
• amenzile judiciare
• sumele de bani confiscate şi care nu au fost consemnate la unităţi bancare

Sumele de bani stabilite prin hotărârea penală cu titlu de despăgubiri civile şi cheltuieli judiciare cuvenite părţilor se execută potrivit dispoziţiilor legii civile.

Cheltuielile judiciare avansate de stat şi amenzile judiciare se pun în executare potrivit Codului de procedură penală şi constituie venituri la bugetul de stat.

Executarea acestora se realizează conform dispoziţiilor privitoare la executarea creanţelor fiscale, prin organele de executare din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în a căror rază teritorială îşi are domiciliul fiscal debitorul.

Măsurile de siguranţă a confiscării speciale şi a confiscării extinse

Punerea în executare a măsurilor de siguranţă a confiscării speciale şi a confiscării extinse, luate prin hotărârea instanţei de judecată:

• când confiscarea priveşte sume de bani ce nu au fost consemnate la unităţi bancare,
• judecătorul delegat cu executarea trimite o copie de pe dispozitivul hotărârii organelor fiscale, în vederea executării confiscării potrivit dispoziţiilor privind creanţele bugetare

Despăgubirile civile, amenzile judiciare, cheltuielile judiciare avansate de stat, cheltuielile judiciare cuvenite părţilor şi sumele de bani confiscate ce nu au fost consemnate la unităţi bancare au fie natura unor creanţe civile, fie natura unor creanţe fiscale.

Sunt supuse urmăririi silite prin poprire

• sumele de bani,
• titlurile de valoare sau
• alte bunuri mobile incorporabile, datorate debitorului ori deţinute în numele său de o a treia persoană sau pe care aceasta din urma i le va datora în viitor, în temeiul unor raporturi juridice existente

Pentru înfiinţarea popririi, trebuie să se constate existenţa a două raporturi juridice

• unul între creditorul popritor şi debitor,
• altul între debitor şi un terţ, raport în care terţul este debitor al celui urmărit de către creditorul popritor

Administraţia penitenciarului poate avea calitatea de terţ poprit pentru veniturile realizate de persoanele condamnate pentru munca prestată, în cota arătată la textul sus-menţionat, întrucât:

• veniturile sunt încasate de către administraţia penitenciarului în care se află persoana condamnată şi
• tot ea le repartizează în cotele prestabilite prin acelaşi text de lege

Potrivit art.70 alin.(4) din Legea nr.254/2013, cotele din sumele de bani cuvenite persoanelor condamnate pentru munca prestată pot fi folosite pentru ” îndeplinirea obligaţiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare”.

Beneficiarul veniturilor este

• fie condamnatul însuşi sau membrii familiei sale,
• fie administraţia penitenciarului, în situaţia reglementată la lit. i), beneficiarii veniturilor sunt titularii obligaţiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare

Conform art.70 alin.(4) lit.i) din Legea nr. 254/2013 este permisă înfiinţarea popririi asupra veniturilor persoanelor condamnate doar pentru afectaţiunea specială stabilită.

Persoana condamnată, în calitate de debitor al sumelor menţionate în hotărârea penală care constituie titlul creditorului, poate să execute voluntar aceste obligaţii.

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 87 din Legea nr. 254/2013 stabileşte că veniturile realizate ca urmare a muncii prestate de persoanele aflate în executarea unor pedepse privative de libertate pot fi poprite pentru executarea unor creanţe fiscale stabilite prin hotărârile de condamnare.