Dreptul de uzufruct: definiție, drepturi și obligații

∞ În propria casă înveți cel mai bine să fii stăpân ∞

Dreptul de uzufruct este un drept real prin care o persoană poate folosi bunul altei persoane și poate obține beneficiile produse de acesta, fără a deveni proprietar. Uzufructuarul are dreptul de folosință și de a culege fructele bunului, însă este obligat să îi păstreze substanța. În România, uzufructul este reglementat de art. 703-748 din Codul civil și poate avea ca obiect atât bunuri mobile, cât și imobile.

Dreptul de uzufruct

Dreptul de uzufruct este un drept real care permite unei persoane să folosească bunul altcuiva și să obțină beneficiile acestuia, fără a deveni proprietar. Conform art. 703 din Codul Civil, uzufructul oferă dreptul de posesie și folosință, cu obligația de a păstra substanța bunului.

Uzufructul este reglementat în art. 703–748 Cod civil și ia naștere printr-o dezmembrare a atributelor dreptului de proprietate, astfel:
  • uzufructuar este o persoană ce va stăpâni și va folosi bunul, urmând a culege, în proprietate și fructele produse de acel bun,
  • nudul proprietar este proprietarul bunului astfel grevat cu dreptul uzufructuarului va rămâne numai cu dreptul de dispoziție asupra acelui bun, având nuda proprietate asupra bunului

Ce este dreptul de uzufruct

Dreptul de uzufruct este un drept real principal, temporar, care permite unei persoane, denumită uzufructuar, să folosească bunul aflat în proprietatea altei persoane și să culeagă fructele produse de acesta, fără a dobândi dreptul de proprietate asupra bunului. Potrivit art. 703 din Codul civil, uzufructul reprezintă dreptul de a folosi bunul altei persoane și de a-i culege fructele, întocmai ca proprietarul, cu obligația de a-i conserva substanța.

  • Prin constituirea uzufructului, dreptul de proprietate se dezmembrează în două componente:
    • Uzufructuarul dobândește dreptul de folosință asupra bunului și dreptul de a-i culege fructele.
    • Nudul proprietar păstrează dreptul de dispoziție juridică asupra bunului, în limitele respectării uzufructului constituit.

Uzufructuarul poate utiliza bunul și obține beneficiile economice ale acestuia, în timp ce nudul proprietar rămâne titularul dreptului de proprietate, însă fără posibilitatea de a împiedica exercitarea uzufructului. Exemplu: O persoană donează apartamentul copilului său, dar își rezervă dreptul de uzufruct viager. Copilul devine nud proprietar, iar părintele păstrează dreptul de a locui în apartament sau de a-l închiria și de a încasa chiria pe durata uzufructului. Reglementarea principală a uzufructului se găsește în art. 703–748 din Codul civil.

Ce presupune dreptul de uzufruct

  • Dreptul de folosință: uzufructuarul are dreptul de a se folosi de bun, așa cum ar face proprietarul, pe toată durata uzufructului. 
  • Culegerea fructelor: uzufructuarul poate culege fructele naturale (produse ale pământului), industriale (din agricultură) și civile (chirii, dobânzi) pe care le produce bunul. 
  • Obligația de conservare a substanței: uzufructuarul are datoria de a nu deteriora bunul și de a-i păstra substanța. 

Care sunt caracterele juridice ale dreptului de uzufruct

  • a) Este un drept real principal – uzufructul conferă titularului posibilitatea exercitării directe a prerogativelor de folosință asupra bunului, fiind opozabil terților în condițiile legii.
  • b) Este un drept temporar – uzufructul nu poate fi constituit perpetuu. Durata sa este limitată de lege, în funcție de natura titularului și de modalitatea de constituire.
    • dacă titularul său este o persoană fizică este cel mult viager, durând cât va fi în viață uzufructuarul
    • dacă este constituit în favoarea unei persoane juridice va avea o durată de cel mult 30 ani
    • dacă s-ar constitui pe o perioadă mai mare se va reduce de drept la 30 ani. Norma care le reglementează este de ordine publică, imperativă.
  • c) Este un drept de folosință asupra bunului altuia – uzufructuarul nu devine proprietarul bunului, ci dobândește dreptul de a-l utiliza și de a-i culege fructele.
  • d) Este un drept care presupune conservarea substanței bunului – uzufructuarul trebuie să păstreze bunul în starea corespunzătoare, fără a-i modifica substanța, cu excepțiile prevăzute de lege.
  • e) Este, în principiu, un drept cesibil – potrivit regulilor Codului civil, uzufructuarul poate ceda dreptul său unei alte persoane, fără acordul nudului proprietar, dacă actul constitutiv nu prevede altfel.

Ce bunuri pot face obiectul dreptului de uzufruct

Conform art. 706 din Codul civil, pot forma obiectul uzufructului bunurile mobile sau imobile, corporale ori incorporale.

  • Uzufructul poate fi constituit asupra:
    • terenurilor și construcțiilor;
    • apartamentelor și caselor;
    • bunurilor mobile;
    • creanțelor, inclusiv asupra unei rente viagere;
    • acțiunilor și părților sociale;
    • fondului de comerț;
    • unei mase patrimoniale;
    • unei universalități de fapt sau unei cote-părți din aceasta.

Potrivit art. 707 din Codul civil, uzufructul se extinde și asupra accesoriilor bunului, precum și asupra lucrurilor care se unesc sau se încorporează în acesta, în condițiile legii. Este important de precizat că bunurile proprietate publică nu pot forma obiectul unui drept de uzufruct în regimul dreptului comun, având în vedere caracterul inalienabil al proprietății publice.

Obiectul Dreptului de uzufruct

Art 706 din Codul civil dispune că pot fi date în uzufruct
  • orice bunuri mobile și imobile, corporale ori incorporale,
  • inclusiv o masă patrimonială, divizarea patrimoniului unei persoane fizice în mai multe mase patrimoniale cu regim juridic distinct ca universalitate de drept. Exemplu: regimul matrimonial al comunității legale ori convenționale, existența unui patrimoniu profesional, etc,
  • o universalitate de fapt ori o cotă-parte din aceasta. Sunt acelor mase de bunuri care aparțin aceleiași persoane și au o destinație comună stabilită prin voința titularului ori în temeiul legii.
  • toate accesoriilor bunului dat în uzufruct precum și tot ce se unește sau se încorporează în acel bun
  • creanțe inclusiv asupra unei rente viagere,
  • acțiunile sau a părțile sociale, precum și
  • fondul de comerț.

Pot forma obiect al dreptului de uzufruct bunurile din domeniul privat al statului ori al unităților sale administrativ-teritoriale. Nu pot face obiectul dreptului de uzufruct bunurile din domeniul public, deoarece dreptul de proprietate publica este inalienabil, deci nesusceptibil de dezmembrare.

Cum se constituie dreptul de uzufruct

Uzufructul, drept real viager se constituie, în principal, pe cale convențională, fiind incompatibil cu proprietatea publică. Art. 704 din Codul civil prevede că uzufructul se poate constitui prin act juridic; uzucapiune; alte moduri prevăzute de lege. Uzufructul poate fi constituit în mod direct sau indirect.

Constituirea dreptului de uzufruct pe cale convențională asupra unui imobil se va face prin înscris autentic, fiind incidente dispozițiile privind cartea funciară. Pentru uzufructul asupra unui bun imobil sunt aplicabile prevederile art. 876 şi urm. din Codul civil, Legea 287 din 2009 modificată privind cartea funciară. Din aceste dispoziții rezultă că imobilul asupra căruia se constituie dreptul de uzufruct trebuie să fie intabulat în cartea funciară. Deoarece trebuie îndeplinite cerințelor de constituire și publicitate ale dreptului de uzufruct.

Uzufructul – drept real viager, se constituie
  • în mod direct – atunci când proprietarul transmite unei alte persoane prerogativele specifice acestui drept (usus și fructus) constituientul rămânând nud proprietar.
  • în mod indirect – atunci când proprietarul bunului transmite nuda proprietate către o altă persoană. El rămâne a exercita, ca uzufructuar, atributele specifice acestui drept (usus și fructus).

1) Constituirea directă a uzufructului

Constituirea directă are loc atunci când proprietarul transmite unei alte persoane dreptul de uzufruct, păstrând pentru sine nuda proprietate. Exemplu: Proprietarul unui imobil constituie în favoarea unei alte persoane un drept de uzufruct viager, păstrând nuda proprietate.

2) Constituirea indirectă a uzufructului

Constituirea indirectă intervine atunci când proprietarul transmite nuda proprietate unei persoane și își rezervă pentru sine dreptul de uzufruct. Exemplu: Un părinte donează copilului un imobil, cu rezervarea dreptului de uzufruct viager în favoarea sa.

3) Constituirea uzufructului prin contract

Uzufructul poate fi constituit printr-un contract cu titlu gratuit sau cu titlu oneros. În cazul imobilelor, constituirea dreptului trebuie realizată cu respectarea cerințelor de formă și de publicitate imobiliară aplicabile. În practică, actul de constituire se încheie în formă autentică notarială, iar dreptul se înscrie în cartea funciară, potrivit regimului legal aplicabil.

4) Constituirea uzufructului prin testament

Testatorul poate dispune ca nuda proprietate asupra unui bun să revină unei persoane, iar uzufructul asupra aceluiași bun să fie dobândit de o altă persoană. Această modalitate permite separarea dreptului de folosință de dreptul de proprietate, în cadrul transmisiunii succesorale.

5) Constituirea uzufructului prin uzucapiune

Uzufructul poate fi dobândit și prin uzucapiune, în condițiile și cu respectarea cerințelor prevăzute de lege.

6) Constituirea uzufructului în alte situații prevăzute de lege

Un exemplu îl reprezintă prestația compensatorie acordată în condițiile art. 392 din Codul civil, care poate consta și în constituirea unui uzufruct asupra unor bunuri mobile sau imobile aparținând debitorului prestației. Conform art. 704 alin. (2), uzufructul poate fi constituit numai în favoarea unei persoane existente la data constituirii sale.

  • prin act juridic între vii sau mortis causa
  • prin testament poate fi constituit în mod direct sau indirect. Testatorul poate dispune  ca proprietate asupra unui bun să revină unui anumit moștenitor, iar dreptul de uzufruct privitor la același bun să revină altui moștenitor
  • prin uzucapiune ce presupune ca cel care stăpânește bunul în calitate de posesor, pe timpul prevăzut de lege spre a-l uzucapa. Trebuie să fi exercitat acea posesie în calitate de uzufructuar, adică să aibă reprezentarea subiectivă că este un uzufructuar și nu un proprietar al bunului
  • alte moduri prevăzute de lege precum prestația compensatorie acordată soțului reclamant în urma pronunțării divorțului din culpa exclusivă a soțului pârât. Prestația este de natură a compensa un dezechilibru pe care divorțul l-ar determina în condițiile de viață ale soţului care o solicit.

Această compensație poate fi acordată și sub forma unui uzufruct asupra unor bunuri mobile ori imobile care aparțin, în proprietate debitorului ei (art 392 alin.1).  Uzufructul se poate constitui numai în favoarea unei persoane fizice sau juridice existente la data constituirii sale, fără a distinge între persoane fizice sau juridice.

Situații specifice de constituire

  • Uzufructul viager: când este constituit pe durata vieții uzufructuarului. 
  • Uzufructul constituit pe o durată limitată: în cazul persoanelor juridice, durata maximă este de 30 de ani. 
  • Cesiunea uzufructului: uzufructuarul poate să își cedeze dreptul unei alte persoane fără acordul nudului proprietar, iar cesionarul va fi solidar cu uzufructuarul pentru obligațiile anterioare, iar după notificare, va răspunde singur pentru obligațiile ulterioare. 

Care sunt drepturile uzufructuarului

Drepturile uzufructuarului sunt reglementate în principal de art. 709–722 din Codul civil. Uzufructuarul are dreptul să folosească bunul ca un proprietar, să culeagă fructele bunului, să închirieze sau cedeze folosința (dacă nu este interzis), să apere dreptul în instanță.

Această dispoziție poate fi corelată cu cea cuprinsă în art. 36 din Codul civil. Prin aceasta se recunoaște posibilitatea dobândirii de drepturi de către copilul conceput, cu condiția ca acesta să se nască viu.

Această dispoziție poate fi corelată cu cea cuprinsă în art 704 alin. 2. Potrivit acesteia, chiar dacă persoanele juridice vor avea capacitatea de a avea drepturi și obligații de la data înregistrării lor. Ele vor putea să dobândească drepturi și să își asume obligații chiar până la înregistrare, respectiv de la data actului de înființare. Aceasta numai în măsura necesară pentru ca persoana juridică să ia ființă în mod valabil. O persoană juridică supusă înregistrării va putea să dobândească dreptul de uzufruct asupra unui bun chiar de la data actului de înființare.

1. Dreptul de folosință asupra bunului

Potrivit art. 709 din Codul civil, în lipsa unei stipulații contrare, uzufructuarul are folosința exclusivă a bunului primit în uzufruct. Acesta poate utiliza bunul potrivit destinației sale, fără a aduce atingere drepturilor nudului proprietar.

2. Dreptul de a culege fructele bunului

  • Uzufructuarul are dreptul de a dobândi fructele produse de bun, care pot fi:
    • Fructe naturale: produse obținute fără intervenția omului, precum fructele pomilor.
    • Fructe industriale: produse obținute prin intervenția omului, precum recoltele agricole.
    • Fructe civile: venituri rezultate din valorificarea bunului, precum chirii, dobânzi sau rente.

Potrivit art. 710 din Codul civil, fructele naturale și industriale percepute după constituirea uzufructului aparțin uzufructuarului. Conform art. 711, fructele civile se cuvin uzufructuarului proporțional cu durata uzufructului, dreptul de a le pretinde dobândindu-se zi cu zi.

3. Dreptul de a închiria bunul

Art. 715 din Codul civil recunoaște uzufructuarului dreptul de a închiria sau, după caz, de a arenda bunul primit în uzufruct. Astfel, uzufructuarul unui apartament poate încheia un contract de închiriere și poate încasa chiria, fără să fie necesar să devină proprietarul imobilului. Legea stabilește însă condiții privind opozabilitatea contractelor de locațiune după stingerea uzufructului.

4. Dreptul de a ceda uzufructul

Conform art. 714 din Codul civil, în absența unei prevederi contrare, uzufructuarul poate ceda dreptul său unei alte persoane fără acordul nudului proprietar. Cesiunea nu prelungește durata inițială a uzufructului. Dreptul continuă până la împlinirea termenului inițial sau până la decesul uzufructuarului inițial, după caz.

5. Dreptul de a apăra uzufructul

Uzufructuarul poate utiliza mijloacele legale pentru apărarea dreptului său real, inclusiv acțiunea confesorie de uzufruct, în condițiile art. 705 raportat la art. 696 din Codul civil.

Care sunt obligațiile uzufructuarului

Exercitarea dreptului de uzufruct presupune respectarea unor obligații legale, menite să protejeze dreptul de proprietate al nudului proprietar.

1. Obligația de a conserva substanța bunului

Uzufructuarul trebuie să păstreze bunul în stare corespunzătoare și să îl folosească asemenea unui bun proprietar. Acesta nu poate distruge bunul sau să îi modifice nejustificat destinația.

2. Obligația de inventariere

Potrivit art. 723 din Codul civil, înainte de intrarea în posesia bunurilor, uzufructuarul trebuie să procedeze la inventarierea bunurilor mobile și la constatarea stării în care se află bunurile imobile. Inventarul se întocmește în prezența nudului proprietar sau după notificarea acestuia, cu excepțiile prevăzute de lege.

3. Obligația de respectare a destinației bunului

Art. 724 din Codul civil impune uzufructuarului respectarea destinației bunului stabilite de nudul proprietar. Schimbarea destinației este permisă în condițiile prevăzute de lege, dacă se asigură creșterea valorii bunului sau cel puțin nu sunt prejudiciate interesele proprietarului.

4. Obligația de a constitui garanții

Conform art. 726 din Codul civil, în lipsa unei stipulații contrare, uzufructuarul este obligat să constituie o garanție pentru îndeplinirea obligațiilor sale. Sunt scutiți de această obligație vânzătorul și donatorul care și-au rezervat dreptul de uzufruct.

5. Obligația de a suporta reparațiile de întreținere

Potrivit art. 729 din Codul civil, uzufructuarul trebuie să efectueze reparațiile de întreținere ale bunului. Reparațiile mari sunt, în principiu, în sarcina nudului proprietar, dacă nu au fost determinate de neefectuarea reparațiilor de întreținere care reveneau uzufructuarului.

6. Obligația de informare a nudului proprietar

Art. 734 din Codul civil prevede că uzufructuarul trebuie să îl informeze de îndată pe nudul proprietar despre orice uzurpare a bunului și orice contestare a dreptului de proprietate, sub sancțiunea obligării la plata daunelor-interese.

7. Obligația de despăgubire

Potrivit art. 725 din Codul civil, uzufructuarul răspunde pentru prejudiciile cauzate nudului proprietar prin folosirea necorespunzătoare a bunurilor primite în uzufruct.

Care sunt drepturile și obligațiile nudului proprietar

Nudul proprietar păstrează calitatea de proprietar al bunului, însă exercitarea dreptului său trebuie să respecte dreptul de uzufruct.

Drepturile nudului proprietar

  • să înstrăineze nuda proprietate prin vânzare, donație sau alt act juridic;
  • să transmită nuda proprietate prin moștenire;
  • să solicite respectarea destinației bunului;
  • să ceară despăgubiri pentru prejudiciile provocate de uzufructuar;
  • să solicite încetarea uzufructului în cazurile prevăzute de lege;
  • să efectueze acte de dispoziție care nu afectează drepturile uzufructuarului.

Obligațiile nudului proprietar

  • să nu împiedice exercitarea dreptului de uzufruct;
  • să respecte folosința exclusivă a bunului de către uzufructuar, în limitele legii;
  • să suporte reparațiile mari, în condițiile art. 729 din Codul civil;
  • să suporte cheltuielile și sarcinile proprietății, potrivit art. 735 din Codul civil.

Important: Vânzarea nudei proprietăți nu determină stingerea uzufructului. Dobânditorul primește bunul grevat de dreptul de uzufruct, care continuă să producă efecte potrivit legii.

Cât durează dreptul de uzufruct

Consolidarea intervine atunci când aceeași persoană dobândește atât calitatea de uzufructuar, cât și pe cea de nud proprietar. În această situație, dreptul de proprietate se reîntregește, iar uzufructul se stinge. Durata dreptului de uzufruct este reglementată de art. 708 din Codul civil.

  • Legea stabilește două situații:
    • Uzufructul constituit în favoarea unei persoane fizice poate avea o durată de cel mult cât viața uzufructuarului, fiind cunoscut și sub denumirea de uzufruct viager.
    • Uzufructul constituit în favoarea unei persoane juridice poate avea o durată de cel mult 30 de ani. Dacă a fost constituit pentru o perioadă mai mare, durata se reduce de drept la 30 de ani.
  • Dacă actul constitutiv nu prevede durata, se prezumă că uzufructul este viager în cazul persoanei fizice sau că este constituit pentru 30 de ani în cazul persoanei juridice.

Cum încetează dreptul de uzufruct

Stingerea uzufructului este reglementată de art. 746–748 din Codul civil.

În cazul persoanei fizice, uzufructul se stinge prin decesul titularului, chiar dacă termenul stabilit inițial nu s-a împlinit. Întrucât este un drept viager la persoane fizice şi pe termen de maxim 30 ani la persoane juridice. Uzufructul nu se transmite moștenitorilor uzufructuarului ca drept viager al acestuia. Art 746 alin 2 Cod civil prevede ca uzufructul se va stinge prin decesul ori prin încetarea existentei juridice a uzufructuarului. Consolidarea presupune stingerea uzufructului când se întrunesc în aceeași persoană atât calitatea de nud proprietar cât și cea de uzufructuar.

Art 747 alin 1 din Codul civil prevede că uzufructul poate înceta la cererea nudului proprietar atunci când uzufructuarul abuzează de folosința bunului. Prin aceasta aduce stricăciuni bunului ori îl lasă să se degradeze.

  • Este exclusă orice acțiune a uzufructuarului de natura unei folosințe abusive, de natură să conducă la degradarea acestuia, prin obligația:
    • de a conserva substanța bunului și aceea
    • de a folosi bunul întocmai ca un bun proprietar
  • Dacă uzufructuarul exercită acte de folosință abuzivă ce provoacă stricăciuni ori îl lasă să se degradeze, nudul proprietar poate să intervină spre a înceta aceste situații.
  • 1) Producerea de stricăciuni prin pasivitate ce constau în întârzierea sau neefectuarea reparațiilor de întreținere a bunului ce cad în sarcina sa, neinformarea nudului proprietar despre necesitatea efectuării acestor reparații.
  • 2) Schimbarea destinației bunului dată de nudul proprietar. Aceasta fără să se asigure o creștere a valorii sale (art. 724 Cod civil). La cvasiuzufruct nu poate exista abuz de folosință a bunului, deoarece cvasiuzufructuarul dobândește dreptul de dispoziție asupra bunurilor astfel dobândite și le poate consuma.
  • conduce la micșorarea patrimoniului uzufructuarului
  • afectează drepturile creditorilor acestuia ( art. 747 alin. 2 Cod civil)
  • dă posibilitatea creditorilor uzufructuarului să intervină în procesul ce are ca obiect încetarea uzufructului pentru abuz de folosință. Intervin pentru conservarea drepturilor lor.

Este permis ca însăşi creditorii să repare stricăciunile produse bunului, după cum pot oferi garanții pentru viitor, garanții ce pot fi reale ori personale. Încetarea uzufructului ca urmare a abuzului de folosință nu se produce de drept, ci prin hotărâre judecătorească.

Potrivit art 747 alin 3 Cod civil, dacă instanța considerând existența abuzului de folosință:
  • va admite acțiunea nudului proprietar,
  • va putea dispune fie stingerea uzufructului, fie preluarea folosinței bunului de către nudul proprietar,
  • va dispune obligația acestuia de a plăti uzufructuarului o rentă pe durata uzufructului.

Dacă bunul dat în uzufruct este un imobil, pentru garantarea plății acestei rente, instanța va putea dispune înscrierea în cartea funciară a unei ipoteci asupra acelui imobil. Încetarea uzufructului ca urmare a abuzului de folosință a bunului se aplică pentru faptele săvârșite ulterior datei de aplicare a Codului civil (art.73 din Legea 71/2011).

duce la stingerea uzufructului. Conform art. 748 Cod civil distrugerea bunului trebuie să fie integrală și nu parțială. Uzufructul va continua asupra părții rămase din bun.

Uzufructuarul poate renunța la dreptul său printr-o manifestare expresă de voință. Renunțarea nu se prezumă, iar în cazul imobilelor trebuie respectate formalitățile de publicitate imobiliară și cerințele de formă aplicabile.

Manifestare unilaterală de voință din partea uzufructuarului. Acesta trebuie să aibă capacitate deplină de exercițiu, renunțarea fiind irevocabilă. Dacă uzufructul a fost constituit pe cale convențională, contractul de renunțare la uzufruct poate fi cu titlu gratuit, când apare ca o donație indirectă, ori cu titlu oneros. Dacă privește un bun imobil, renunțarea la uzufruct trebuie să fie făcută în formă autentică, spre a putea fi înscrisă în cartea funciară. În toate situațiile voința de a renunța la uzufruct trebuie să fie exprimată în mod clar și neîndoielnic. Potrivit dispozițiilor art. 13 Cod civil – renunțarea la un drept nu se prezumă.

  • Conform art. 746 alin. (1) lit. e) din Codul civil, uzufructul se stinge prin neuz timp de:
    • 10 ani, în cazul uzufructului asupra bunurilor în general;
    • 2 ani, în cazul uzufructului asupra unei creanțe.
  • Termenele se aplică în condițiile legii.

Uzufructuarul trebuie să nu facă acte de folosință asupra bunului pe care îl are în uzufruct timp de 10 ani. Aceasta indiferent dacă acest bun este mobil sau imobil.  Nu se cere ca uzufructuarul să uzeze personal de bun, el poate exercita acte de folosință și prin intermediul unui terț, detentor precar, care știe că exercită folosința pentru uzufructuar.

Termenul de 10 ani este un termen de prescripție extinctivă. Acesta începe să curgă de la ultimul act de folosință făcut de uzufructuar asupra bunului. Este valabil și atunci când uzufructul nu este susceptibil decât de acte intermitente de folosință. Când uzufructul poartă asupra unei creanțe, termenul de neuz ce duce la stingerea sa este de 2 ani. De exemplu neîncasarea dobânzilor creanței timp de 2 ani.

În caz de pieire a bunului, fără culpa uzufructuarului sau nudului proprietar va duce la stingerea uzufructului. Conform art. 748 Cod civil distrugerea bunului trebuie să fie integrală și nu parțială. Uzufructul va continua asupra părții rămase din bun.

  • În toate cazurile, uzufructul va continua asupra:
    • despăgubirii plătite de terț, dacă bunul a pierit din culpa acestuia sau
    • indemnizațiilor de asigurare, dacă, bunul a fost asigurat,
    • se exclude situația când aceste indemnizații sunt folosite pentru repararea bunului.

Transferul uzufructului asupra despăgubirilor ori asupra indemnizației de asigurare are semnificația unei subrogații cu titlu particular.  Aceasta se aplică în toate situațiile în care bunul dat în folosința a fost distrus ulterior datei intrării în vigoare a actualului Cod civil.

Exemple practice privind dreptul de uzufruct

Un părinte donează copilului său un apartament, dar își rezervă dreptul de uzufruct viager.

  • Consecințele juridice sunt următoarele:
    • copilul dobândește nuda proprietate;
    • părintele păstrează dreptul de folosință asupra apartamentului;
    • părintele poate locui în imobil sau îl poate închiria;
    • copilul nu poate împiedica exercitarea dreptului de uzufruct;
    • la decesul părintelui, uzufructul se stinge, iar copilul dobândește proprietatea deplină.

Proprietarul unui apartament înstrăinează nuda proprietate către o altă persoană, păstrând dreptul de uzufruct. Cumpărătorul devine nud proprietar, însă nu poate utiliza imobilul împotriva voinței uzufructuarului, cât timp dreptul acestuia este în vigoare.

O persoană beneficiază de uzufruct viager asupra unei case. Aceasta încheie un contract de închiriere cu un terț și încasează chiria. Veniturile din chirie reprezintă fructe civile și îi revin uzufructuarului, proporțional cu durata dreptului său.

Diferența dintre uzufruct și nuda proprietate

Uzufructul și nuda proprietate sunt două componente ale dreptului de proprietate, care pot aparține unor persoane diferite.

CriteriuUzufructNudă proprietate
TitularUzufructuarNud proprietar
Folosința bunuluiDaNu, cât timp există uzufructul
Culegerea fructelorDaNu
Dreptul de dispoziție juridicăLimitatDa, cu respectarea uzufructului
DurataTemporarăPână la reîntregirea proprietății
StingereÎn cazurile prevăzute de legePrin reîntregirea dreptului de proprietate sau alte cauze legale

Diferența esențială constă în faptul că uzufructuarul beneficiază de folosința bunului și de fructele acestuia, în timp ce nudul proprietar păstrează dreptul de proprietate, fără a putea împiedica exercitarea uzufructului.

Întrebări frecvente privind uzufructul

Uzufructul viager este dreptul unei persoane de a folosi bunul altei persoane și de a-i culege fructele pe durata vieții sale. Se stinge la decesul uzufructuarului.

Da. Art. 715 din Codul civil îi recunoaște dreptul de a închiria bunul primit în uzufruct și de a încasa chiria.

Da, însă cumpărătorul dobândește nuda proprietate, iar uzufructul continuă până la încetarea sa.

În principiu, uzufructuarul suportă cheltuielile curente și reparațiile de întreținere, iar nudul proprietar pe cele privind structura și reparațiile capitale, conform regulilor Codului civil.

În principiu, uzufructuarul suportă reparațiile de întreținere, iar nudul proprietar suportă reparațiile mari, conform art. 729 din Codul civil. Există însă excepții, inclusiv atunci când reparațiile mari sunt determinate de neefectuarea întreținerii.

Temei legal și legislație aplicabilă

  1. Codul civil – Legea nr. 287/2009, republicată, art. 703–748, privind uzufructul.
  2. Art. 696 din Codul civil – acțiunea confesorie, aplicabilă în materia uzufructului prin art. 705.
  3. Art. 392 din Codul civil – prestația compensatorie.
  4. Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Codului civil.
  5. Dispozițiile privind cartea funciară și publicitatea imobiliară, după caz.

Similar Posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.