Citarea partilor in situatii speciale

∞ Cine ia o hotărâre fără să fi ascultat ambele părți procedează nedrept, chiar dacă hotarârea este dreapta∞

Deși citarea reprezintă o obligație esențială a instanței în procesele civile, inclusiv în cele cu caracter special, legea instituie anumite excepții. Astfel, în procedurile urgente, citarea se efectuează conform regulilor aplicabile pricinilor urgente, iar în alte cazuri — cum ar fi, de pildă, ridicarea sechestrului asigurător — instanța poate soluționa cererea prin încheiere fără citarea părților, atunci când cererea principală a fost respinsă sau anulată.

Situații frecvente privind citarea în procedurile speciale

  • Proceduri de urgență: pentru soluționarea rapidă a cererilor, citarea părților se efectuează conform regulilor aplicabile pricinilor urgente.
  • Cererile de ridicare a măsurilor asigurătorii: dacă cererea principală a fost respinsă sau anulată, debitorul poate solicita ridicarea măsurii, iar instanța se pronunță prin încheiere definitivă, fără citarea părților.

Situații în care citarea nu este obligatorie sau urmează reguli speciale

  • Excepții prevăzute de lege: Deși citarea constituie o obligație generală, există cazuri expres reglementate în care aceasta nu se efectuează.
  • Judecata în camera de consiliu: Anumite cereri, precum cele privind ridicarea sechestrului, pot fi soluționate de urgență, în camera de consiliu, cu citarea părților în termen scurt, conform dispozițiilor legale speciale.

Context juridic și comercial

Într-o situație legală sau comercială, citarea corectă a părților implicate poate fi esențială pentru claritatea și transparența documentației.

În contracte, procese sau arbitraje, menționarea corectă a părților implicate, inclusiv denumirile legale complete, este crucială pentru a se evita confuziile și pentru a asigura valabilitatea documentelor. De asemenea, citarea documentelor oficiale, a legilor sau a prevederilor legale trebuie să urmeze un format standard (de exemplu, referințe la articole din Codul Civil sau Codul Penal).

Particularități ale citării părților

Citarea corectă a entităților, cum ar fi corporațiile, trebuie să includă denumirea completă și, unde este cazul, codul unic de identificare.

În situații legate de confidențialitate sau date personale (ex: procese legale în care părțile trebuie protejate), citările trebuie să anonimizeze numele părților pentru a respecta legislația GDPR sau alte reglementări de confidențialitate.

În contractele internaționale sau în lucrări academice multilingve, este posibil ca citarea să fie realizată în două sau mai multe limbi. Fiecare limbă trebuie să fie corectă din punct de vedere juridic și lingvistic.

Adaptarea citării la contextul internațional

În cazul unor situații transfrontaliere, normele de citare pot varia semnificativ:

  • în litigiile internaționale, citarea trebuie să respecte legislațiile din ambele jurisdicții,
  • trebuie avut în vedere faptul că normele academice de citare diferă între regiunile geografice (de exemplu, MLA, APA sau Harvard Style).

Locul pentru citarea părților în situații speciale

Citarea părților dintr-un proces este reglementată prin Codul de procedură civilă, care stabilește condițiile, modalitățile și termenele în care aceasta se realizează. Normele prevăd atât principiul general al citării obligatorii a părților, cât și excepțiile aplicabile în anumite proceduri speciale sau situații de urgență. Scopul acestor dispoziții este de a asigura dreptul la apărare și principiul contradictorialității, garantând totodată celeritatea și eficiența actului de justiție.

Vor fi citați:

1. statul, prin Ministerul Finanțelor Publice sau alte organe anume desemnate în acest scop de lege, la sediul acestora;
2. unitățile administrativ-teritoriale și celelalte persoane juridice de drept public, prin cei însărcinați să le reprezinte în justiție, la sediul acestora;
3. persoanele juridice de drept privat, prin reprezentanții lor, la sediul principal sau, atunci când este cazul, la sediul dezmembrământului lor;
4. asociațiile, societățile și alte entități fără personalitate juridică constituite potrivit legii, prin reprezentantul desemnat, la sediul sau domiciliul acestuia;
5. cei supuși procedurii insolvenței, precum și creditorii acestora, la domiciliul său, după caz, la sediul acestora; după deschiderea procedurii, citarea va fi efectuată potrivit legii speciale;

6. persoanele fizice:

  •  la domiciliul lor; în cazul în care nu locuiesc la domiciliu, citarea se va face la reședința cunoscută ori
  • la locul ales de ele
  • În lipsa acestora, citarea poate fi făcută la locul cunoscut unde își desfășoară permanent activitatea curentă;

7. incapabilii sau cei cu capacitate de exercițiu restrânsă:

  •  prin reprezentanții sau ocrotitorii lor legali,
  • la domiciliul ori sediul acestora, după caz.
  • În caz de numire a unui curator special, potrivit art. 58, citarea se va face prin acest curator, la sediul său profesional;
8. bolnavii internați în unități sanitare, la administrația acestora;
9. militarii încazarmați, la unitatea din care fac parte, prin comandamentul acesteia;
10. cei care fac parte din echipajul unei nave maritime sau fluviale, alta decât militară, dacă nu au domiciliul cunoscut, la căpitănia portului unde este înregistrată nava;
11. deținuții, la administrația locului de deținere;

12. personalul misiunilor diplomatice:

  •  al oficiilor consulare și
  • cetățenii români trimiși să lucreze în cadrul personalului organizațiilor internaționale, precum și
  • membrii de familie care locuiesc cu ei, cât timp se află în străinătate,
  • prin Ministerul Afacerilor Externe.

Alți cetățeni români, aflați în străinătate în interes de serviciu, inclusiv membrii familiilor care îi însoțesc, prin organele centrale care i-au trimis sau în subordinea cărora se află unitatea care i-a trimis în străinătate;

13. persoanele care se află în străinătate, altele decât cele prevăzute la pct. 12, dacă au domiciliul sau reședința cunoscută, printr-o citație scrisă trimisă cu scrisoare recomandată cu conținut declarat și confirmare de primire.
Recipisa de predare a scrisorii la poșta română, în cuprinsul căreia vor fi menționate actele ce se expediază, ținând loc de dovadă a îndeplinirii procedurii.
Aceasta constituie dovadă dacă prin tratate sau convenții internaționale la care este parte România ori prin acte normative speciale nu se prevede altfel.
Dacă domiciliul sau reședința celor aflați în străinătate nu este cunoscut/cunoscută, citarea se face potrivit art. 167. În toate cazurile, dacă cei aflați în străinătate au mandatar cunoscut în țară, va fi citat numai acesta din urmă;
14. cei cu domiciliul sau reședința necunoscută, potrivit art.167;
15. moștenitorii, până la intervenirea lor în proces, printr-un curator special numit de instanță, la domiciliul acestuia.
Statul, prin Ministerul Finanțelor Publice, unitățile administrativ-teritoriale, precum și celelalte persoane juridice de drept public își pot alege un sediu procesual la care vor fi comunicate toate actele de procedură.
 

Obligația alegerii locului citării

Persoanele care se află în străinătate:

  • citate potrivit art. 155 alin.1, pct. 12 și 13 Cod procedură civilă
  • pentru primul termen de judecată,
  • vor fi înștiințate prin citație că au obligația de a-și alege un domiciliu în România unde urmează să li se facă toate comunicările privind procesul.

În cazul în care acestea nu se conformează, comunicările li se vor face prin scrisoare recomandată. Recipisa de predare la poșta română a scrisorii, în cuprinsul căreia vor fi menționate actele ce se expediază, ținând loc de dovadă de îndeplinire a procedurii.

Citarea părților în situații speciale

1.Citarea statului român
Regula este că statul se citează prin Ministerul Finanţelor Publice.
Prin excepție, în măsura în care există o dispoziţie legală derogatorie, statul se va cita prin organele desemnate în acest scop de lege.
Statul se va cita la sediul Ministerului Finanţelor Publice sau, după caz, al organelor desemnate prin lege în acest scop ori la sediul procesual ales de reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice sau de organele respective.
2. Citarea unităţilor administrativ-teritoriale şi a celorlalte persoane de drept public
Se vor cita prin cei împuterniciți să le reprezinte în justiţie, la sediul acestora.
Potrivit art. 20 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, unităţile administrativ-teritoriale sunt comunele, oraşele, municipiile şi județele.
Unităţile administrativ-teritoriale:
  • sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu
  • sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală şi ale conturilor deschise la unităţile teritoriale de trezorerie, precum şi la unităţile bancare
  • sunt titulare ale drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din contractele privind:
  1. administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi privat în care acestea sunt parte,
  2. din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condiţiile legii
În conformitate cu art. 21 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, în justiţie, unităţile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz:
      a) de primar (în cazul reprezentării comunei, oraşului sau municipiului) sau
       b) de preşedintele consiliului judeţean (în cazul reprezentării judeţului).
 
Preşedintele consiliului judeţean reprezintă judeţul în relaţiile cu:
  • celelalte autorităţi publice,
  • cu persoanele fizice şi juridice române şi străine, precum şi
  • în justiţie
Primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relaţiile cu:
  • celelalte autorităţi publice,
  • cu persoanele fizice şi juridice române şi străine, precum şi
  • în justiţie

Potrivit alin. (21) al art. 21 din lege, pentru apărarea intereselor unităţilor administrativ-teritoriale, primarul, respectiv preşedintele consiliului judeţean, stă în judecată ca reprezentant legal şi nu în nume personal.

Citarea unităţilor administrativ teritoriale se va face prin:
  • primar,
  • primar general sau
  • preşedintele consiliului judeţean, după caz, la sediul primăriei, respectiv al consiliului judeţean.
Posibilitatea că primarul, respectiv preşedintele consiliului judeţean, poate împuternici:
  • o persoană cu studii superioare juridice din cadrul aparatului de specialitate al primarului, respectiv al consiliului judeţean, sau
  • un avocat care să reprezinte interesele unităţii administrativ-teritoriale, precum şi ale autorităţilor administraţiei publice locale respective în justiţie

Nu este obligatoriu ca unităţile administrativ-teritoriale să fie citate la domiciliul persoanei astfel desemnate sau la sediul profesional al avocatului.

Excepţie este cazul prevăzut de art. 155 alin. (2) Cod procedură civilă, în care reprezentanţii unităţilor administrativ-teritoriale şi-au ales sediul procesual la domiciliul/sediul acestor persoane.

Referitor la persoane juridice de drept public, cu titlu exemplificativ, menţionăm următoarele:
  • ministerul este citat prin ministru, la sediul ministerului (art. 46 alin. (2) din Legea nr. 90/2001);
  • Guvernul României este citat prin Secretariatul General, la sediul Guvernului (art. 22 alin. (2) din Legea nr. 90/2001).

3. Citarea persoanelor juridice de drept privat

Persoanele juridice se citează prin reprezentanţii lor, la sediul principal sau, atunci când este cazul, la sediul subunităților lor.
Potrivit art. 209 alin. (1) Cod civil, persoana juridică îşi exercită drepturile şi îşi îndeplineşte obligaţiile prin organele sale de administrare, de la data constituirii lor.
Au calitatea de organe de administrare persoanele fizice sau persoanele juridice care, prin lege, actul de constituire sau statut, sunt desemnate să acţioneze:
  • în raporturile cu terţii,
  • individual sau colectiv,
  • în numele şi pe seama persoanei juridice
În lipsa organelor de administrare, până la data constituirii acestora, exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor care privesc persoana juridică se fac de către:
  •  fondatori ori
  • persoanele fizice sau persoanele juridice desemnate în acest scop
Prevederea legală a citării persoanei juridice de drept privat prin reprezentantul său:
  • nu presupune că numele acestui reprezentant trebuie să fie înscris în cuprinsul citaţiei
  • prevede că numai un reprezentant, persoană fizică, al persoanei juridice ar putea lua cunoştinţă de citaţie și îndeplini formalitățile procedurale.
Sediul persoanei juridice se stabileşte potrivit actului de constituire sau statutului.
În funcţie de obiectul de activitate, persoana juridică poate avea mai multe sedii cu caracter secundar pentru:
  • sucursalele,
  • reprezentanţele sale teritoriale şi
  • punctele de lucru
 Când citarea se face la sediul sucursalei, al reprezentanţei sau al punctului său de lucru, persoana juridică se citează:
  •  tot prin reprezentantul ei legal, iar
  • nu prin directorul dezmembrământului,
  • prevederea vizând numai locul unde se poate face citarea.

4. Citarea persoanelor fizice

 În conformitate cu art. 88 Cod civil, reşedinţa persoanei fizice este locul unde îşi are locuinţa secundară. Dovada reşedinţei se face cu menţiunile cuprinse în cartea de identitate.
Citarea unei persoane fizice se va face la locul unde aceasta locuieşte în fapt sau la domiciliul său ales.
Trebuie menționat că numai partea care urmează a fi citată îşi poate alege un domiciliu pentru comunicarea actelor de procedură şi pentru citare. În lipsa unui domiciliu sau a unei reşedinţe cunoscute, partea va fi citată la locul cunoscut unde îşi desfăşoară permanent activitatea curentă.
Este fără relevanţă juridică alegerea unui domiciliu procesual de către o parte pentru cealaltă parte.

5. Citarea incapabililor şi a persoanelor cu capacitate de exerciţiu restrânsă

Incapabilii (minorii cu vârsta sub 14 ani şi persoanele puse sub interdicţie judecătorească) şi persoanele cu capacitate de exerciţiu restrânsă (minorii cu vârsta cuprinsă între 14-18 ani) vor fi citaţi:
a) prin reprezentanţii sau ocrotitorii lor legali,
b) la domiciliul ori sediul acestora, după caz
 
În situația numirii unui curator special, potrivit art. 58 Cod procedură civilă, citarea persoanelor indicate anterior se va face prin acest curator (avocat desemnat de barou), la sediul său profesional. În acest caz, persoanele respective nu se vor cita la domiciliul sau sediul reprezentanţilor sau ocrotitorilor legali, ci la sediul profesional al curatorului special.

6. Citarea bolnavilor, militarilor, membrilor echipajului unei nave şi deţinuţilor

 Bolnavii internaţi în unităţi sanitare se citează:
  • personal,
  • la administraţia unităţii respective, al cărei sediul poate să nu coincidă cu sediul unităţii sanitare unde este internat cel citat.
Militarii încazarmaţi se citează:
  • la unitatea din care fac parte,
  • prin comandamentul acesteia.
  • se vor cita la fiecare termen de judecată, neavând termen în cunoştinţă
  • la administraţia locului de deţinere
  • se vor cita la fiecare termen de judecată, neavând termen în cunoştinţă
  • în condiţiile în care aducerea lor în sala de şedinţă pentru fiecare termen de judecată nu este solicitată de lege decât în cadrul procesului penal,
  • pentru legala îndeplinire a procedurii de citare în procesul civil, acest demers nu este necesar.
Pentru legala îndeplinire a procedurii de citare a unui deţinut, în cadrul procesului civil:
  • este suficient ca dovada de primire a citaţiei să fie returnată la dosar,
  • nefiind necesară şi prezenţa acestuia în sala de judecată.
Este necesar şi ca partea aflată în stare de detenţie:
  • să fie adusă în sala de şedinţă, la fiecare termen de judecată,
  • cu excepţia cazului în care deţinutul menţionează în mod expres că nu solicită să mai fie prezent la judecată,
  • soluţia fiind că aceste persoane nu au libertate de mişcare, ce determină o restrângere a manierei de exercitare a drepturilor procedurale comparativ cu cea a unei persoane aflate în stare de libertate.

7. Citarea persoanele care fac parte din echipajul unei nave maritime sau fluviale, alta decât militară

  • dacă nu au domiciliul cunoscut, se citează la căpitănia portului unde este înregistrată nava.

8. Citarea personalului misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare, precum şi a cetăţenilor români aflaţi în străinătate în interes de serviciu

Se citează prin Ministerul Afacerilor Externe:
  • personalul misiunilor diplomatice,
  • personalul oficiilor consulare şi
  • cetăţenii români trimişi să lucreze în cadrul personalului organizaţiilor internaţionale,
  • membrii de familie care locuiesc cetăţenii români trimişi să lucreze cu  cât timp se află în străinătate
Este de menţionat faptul că pct. 12 al alin. (1) din art. 155 Cod procedură civilă se referă exclusiv:
  • la personalul misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare ale României în străinătate, iar
  • nu la cele ale ţărilor străine din România

De asemenea, trebuie specificat că statutul misiunii diplomatice sau al oficiului consular este distinct de cel al personalului său.
Alţi cetăţeni români, aflaţi în străinătate în interes de serviciu, inclusiv membrii familiilor care îi însoţesc, se citează prin organele centrale care i-au trimis sau în subordinea cărora se afla unitatea care i-a trimis în străinătate.

9. Citarea persoanelor aflate în străinătate

Citarea persoanelor aflate în străinătate, independent de cetăţenia acestora, va avea în vedere două situaţii:
a) dacă acestea au domiciliul sau reşedinţa cunoscută în străinătate
Citarea se va face printr-o citaţie scrisă, trimisă cu scrisoare recomandată cu conţinut declarat şi confirmare de primire.
Recipisa de predare a scrisorii la poşta română:
  • în cuprinsul ei vor fi menţionate actele ce se expediază,
  • ţine loc de dovadă a îndeplinirii procedurii, dacă prin tratate sau convenţii internaţionale la care este parte România ori prin acte normative speciale nu se prevede altfel.
Această ipoteză trebuie să aibă în vedere şi art. 156 Cod procedură civilă, potrivit căruia:
  • persoanele care se află în străinătate, citate prin scrisoare recomandată pentru primul termen de judecată,
  • vor fi înştiinţate prin citaţie că au obligaţia de a-şi alege un domiciliu în România unde urmează să li se facă toate comunicările privind procesul
  • în cazul în care acestea nu se conformează, comunicările li se vor face prin scrisoare recomandată,
  • recipisa de predare la poşta română a scrisorii, în cuprinsul căreia vor fi menţionate actele ce se expediază, ţinând loc de dovadă de îndeplinire a procedurii.
Pentru primul termen de judecată, la dosar trebuie restituită dovada îndeplinirii corecte a procedurii de citare. Dacă partea nu-şi îndeplineşte obligaţia de a-şi alege un domiciliu procesual în România, simpla recipisă de predare la poşta română a scrisorii recomandate este suficientă.
 b) dacă acestea nu au domiciliul sau reşedinţa din străinătate cunoscută

Citarea se va face prin publicitate. În ambele situaţii, dacă cei aflaţi în străinătate au un mandatar cunoscut în ţară, va fi citat numai acesta din urmă.

Această prevedere are în vedere:

  • situaţia în care persoana aflată în străinătate şi-a ales un mandatar pentru reprezentarea sa în respectivul proces,
  • şi cazul în care aceasta şi-a desemnat un mandatar cu procură generală,
  • dacă cel care a dat procură generală nu are domiciliul şi nici reşedinţa în ţară, dreptul de reprezentare în judecată se presupune dat.

10. Citarea persoanelor cu domiciliul sau reşedinţa necunoscută

Citarea acestor persoane se va face prin publicitate, potrivit regulilor înscrise în art. 167 Cod procedură civilă. Instanţa are obligaţia ca, în prealabil, dacă citarea prin publicitate se impune după acordarea primului termen de judecată, să pună în discuţie contradictorie a părţilor oportunitatea dispunerii acestei măsuri.

11. Citarea moştenitorilor până la intervenirea lor în proces

Potrivit art. 155 alin. (1) pct. 15 Cod procedură civilă, moştenitorii, până la intervenirea lor în proces, se citează printr-un curator special numit de instanţă, la domiciliul sau sediul acestuia.
Apreciem că ipoteza descrisă are în vedere situaţia în care:
  • una dintre părţi decedează în timpul procesului,
  • judecata cauzei nu se suspendă de drept, întrucât o parte interesată a solicitat acordarea unui termen pentru introducerea în cauză a moştenitorilor
Curatorul special este un avocat desemnat de barou pentru fiecare instanţă judecătorească, având o remuneraţie stabilită pentru această activitate.
Respectarea prevederilor procedurale este determinantă pentru legalitatea desfășurării actului de judecată. Sancțiunea nerespectării acestor proceduri este nulitatea actelor de procedură.
 

Similar Posts

  • Acordul partilor privind alegerea instantei

    ∞O căsătorie de succes este un edificiu care trebuie să fie reclădit zi de zi∞

    Acordul părţilor cu privire la alegerea instanţei care urmează să soluţioneze acțiunea de divorț trebuie să fie exprimat expres. În cadrul procesului de divorț, părțile implicate – soțul și soția – pot conveni asupra alegerii instanței competente să soluționeze litigiul, în baza principiului autonomiei de voință. Reglementată de Codul de Procedură Civilă, această clauză are…

  • Sechestrul asigurator si Poprirea asiguratorie

    ∞ Invidia oamenilor arată cât de nefericiți se simt aceștia ∞

    Sechestrul asigurator si Poprirea asiguratorie sunt măsuri asiguratorii. Instanţa poate încuviinţa sechestrul asigurător chiar şi atunci când creanţa nu este exigibilă, în cazurile în care: debitorul a micşorat prin fapta sa asigurările date creditorului sau nu a dat asigurările promise ori atunci când este pericol ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să…

  • Sechestrul asigurator al navelor civile

    ∞ Legea trebuie să fie scurtă ca să și-o poată aminti și oamenii ignoranți∞

    Măsura sechestrului asigurător se realizează prin imobilizarea navei la căpitănia portului în care aceasta se află. Căpitănia este responsabilă să respecte toate dispozițiile legale privind imobilizarea navei, asigurând aplicarea corectă a măsurii. Măsura sechestrului asigurător include În cazul în care există un ordin judecătoresc care stabilește ridicarea sechestrului, căpitănia are obligația să îl pună în aplicare imediat,…

  • Vanzare silita imobil prin licitatie publica

    ∞ Nu există un câștigător mai puternic decât cel care a reușit să se învingă pe sine însuși∞

    În cazul în care obiectul executării silite îl formează mai multe bunuri imobile distincte ale debitorului, procedura de vânzare prin licitaţie publică se desfășoară separat pentru fiecare bun în parte. Fiecare bun imobil va fi evaluat separat și va fi vândut prin licitație, iar în urma vânzării, suma obținută va fi distribuită în funcție de…

  • Titlurile executorii civile, contraventionale, europene

    ∞ Ca să trăiești trebuie să fii vigilent ∞

    Titlurile executorii civile, contraventionale, europene sunt înscrisurile care permit punerea în executare silită a creanței pe care o constată. Executarea nu este posibilă decât în raport cu obiectul pe care titlul executoriu la determinat. Regulamentul (CE) nr. 805/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 aprilie 2004 privind crearea unui Titlu Executoriu European pentru…

  • Intreruperea prescriptiei

    ∞ Timpul este singurul critic fără ambiție ∞

    Întreruperea prescripţiei în dreptul românesc înseamnă ștergerea cursului prescripţiei începute, urmată de curgerea unui nou termen de prescripţie. Află cum poți depune contestația la executare silită, termenele legale și șansele reale de succes. Protejează-ți drepturile acum! Cazuri de întrerupere în dreptul civil Întreruperea şterge prescripţia începută înainte de a se fi ivit cauza de întrerupere….

2 Comments

  1. Mătușa mea a facut certificat de mostenitor după mama ei( bunica mea a avut 2 fete: mătușa si mama- ambele din tați diferiți) in 1995. Am descoperit acest lucru acum o săptămână. Nu am stiut, deși am ținut legatura tot timpul și nici nu am vrut să o deranjăm din locul în care a crescut și trăit o viață întreagă. În momentul de față se află la un cămin de bătrâni din incinta unei Mănăstiri. Acum o săptămână am aflat că s-a declarat în 1995 unica moștenitoare și a scos certif de moștenitor. Nu am fost citata, nici altceva. Am fost la Primărie la Directia Taxe si impozite si Certificatul de moștenitor pe numele ei nu a fost declarat, mi-au dat Rolul fiscal tot pe numele bunicului in care figurează ea, mama și încă 6 frați și surori ( din a 2 a căsătorie a bunicii) pe casa +terenul aferent + încă vreo 7 terenuri( intra/extravilane) curând, în primăvară, a întocmit un act( ea si Maica X mi-au spus că o procură, au fost la IML, a venit si Notarul sa întocmească actul) unui fost elev de al ei, acesta urmând sa o moștenească in momentul in care nu va mai fi. Mătușa are parkinson ultimul grad…
    Intrebare, de fapt două:
    – pot cere anulare Certif Mostenitor in Instanță deși situația ei este gravă în acest moment? Actul întocmit în starea care se afla( e deplasabila doar în cărucior cu rotile) este valabil, procură sau testament? cum o pot cita in Instanță dacă se află în starea aceasta, se pare că e parkinson grad 5 ?!

    Cu stimă,
    G T

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.