Razbunarea pentru ajutorul dat justitiei

Analiza infracțiunii „Răzbunarea pentru ajutorul dat justiției”

Infracțiunea de „răzbunare pentru ajutorul dat justiției” este reglementată în Codul Penal român, protejând persoanele care sprijină sistemul de justiție în investigarea și soluționarea cauzelor penale. Această infracțiune vizează comportamentele de represalii și intimidare îndreptate împotriva celor care au colaborat cu organele de urmărire penală, martori, experți sau alte persoane implicate în procesul de justiție.

Cadrul legal

Această infracțiune este prevăzută de articolul 274 din Codul Penal și se referă la orice acțiune de represalii împotriva unei persoane care a ajutat justiția prin:

1. Furnizarea de informații despre o infracțiune;
2. Depunerea de mărturii în fața autorităților judiciare;
3. Participarea ca martor într-un proces penal;
4. Orice alt tip de colaborare relevantă cu organele de aplicare a legii.

Răzbunarea poate include amenințări, violență fizică, distrugerea bunurilor, hărțuire sau orice alt act menționat cu scopul de a pedepsi persoana pentru cooperarea sa cu justiția.

Impactul asupra sistemului de justiție și siguranței publice

Această infracțiune are un impact profund asupra funcționării corecte a sistemului judiciar. Intimidarea sau răzbunarea împotriva martorilor și colaboratorilor justiției subminează încrederea publicului în sistemul de drept și poate duce la:

• Împiedicarea aflării adevărului prin înfricoșarea martorilor sau obstrucționarea anchetelor;
• Împiedicarea procesului de justiție, prin intimidarea experților sau a persoanelor implicate;
• Risc de recidivă și amplificarea fenomenului infracțional, dacă infractorii simt că pot acționa fără teamă de represalii.

Art. 274 Cod penal 

Razbunarea pentru ajutorul dat justitiei – Săvârşirea unei infracţiuni împotriva unei persoane ori a unui membru de familie al acesteia, pe motiv că a sesizat organele de urmărire penală, a dat declaraţii ori a prezentat probe într-o cauză penală, civilă sau în orice altă procedură dintre cele prevăzute în art. 273, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite speciale se majorează cu o treime.

Art.273 Cod penal Mărturia mincinoasă

(1) Fapta martorului care, într-o cauză penală, civilă sau în orice altă procedură în care se ascultă martori, face afirmaţii mincinoase ori nu spune tot ce ştie în legătură cu faptele sau împrejurările esenţiale cu privire la care este întrebat se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

 (2) Mărturia mincinoasă săvârşită:

• a) de un martor cu identitate protejată ori aflat în Programul de protecţie a martorilor;
• b) de un investigator sub acoperire;
• c) de o persoană care întocmeşte un raport de expertiză ori de un interpret;
• d) în legătură cu o faptă pentru care legea prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă ori închisoarea de 10 ani sau mai mare

Obiectul infracţiunii ”Răzbunarea pentru ajutorul dat justiţiei”

Obiectul infracțiunii este format din obiectul juridic și obiectul material. Obiectul juridic este special (reprezentat de relațiile sociale referitoare la înfăptuirea justiției) și secundar (reprezentat de relațiile sociale afectate).

Obiectul juridic

Obiectul juridic îl constituie relaţiile sociale privitoare la buna înfăptuire a activităţii judiciare prin protejarea libertăţii de voinţă a persoanelor care sprijină activitatea de înfăptuire a justiţiei.

Această protecție se realizează prin sancționarea unor infracţiuni comise împotriva unei persoane ori a unui membru de familie pe motiv că:

• a sesizat organele de urmărire penală
• a dat declaraţii
• a prezentat probe într-o cauză penală, civilă sau în orice altă procedură judiciară

Prin activitatea infracțională precizată pot fi afectate persoane, patrimonial acestor persoane, alte valori sociale (încrederea publică, sănătatea publică, convieţuirea socială etc).

Obiectul material

Obiectul material al infracţiunii de răzbunare pentru ajutorul dat justiţiei este identic cu obiectul material al infracţiunii absorbite, depinzând de natura acestuia.

Exemplu:

• corpul persoanei în cazul unei infracţiuni de omor,
• bunul distrus în cazul unei infracţiuni de distrugere etc.

Exemplu: O persoană:

• determină prin constrângere ori prin altă faptă penală cu efect intimidant o altă persoană să dea o declarație, etc SAU
• săvârşește o infracţiune împotriva unei persoane (ameninţare) după ce aceasta a dat o declarație.

Elementul care diferenţiază cele două infracţiuni este momentul în care are loc acţiunea inculpatului în raport de activitatea persoanei vătămate în cauza respectivă:

• în cazul influenţării declaraţiilor, acţiunea de intimidare trebuie să intervină anterior audierii persoanei respective,
• în cazul răzbunării pentru ajutorul dat justiţiei, acţiunea inculpatului intervine după ce declaraţiile au fost deja date.

 Subiecţii infracţiunii ”Razbunarea pentru ajutorul dat justiţiei”

• Subiectul activ poate fi orice persoană care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege şi care comite o asemenea faptă.
• Subiectul pasiv principal al infracţiunii este statul, care administrează şi răspunde de buna înfăptuire a activităţii justiţiei,

Subiectul pasiv secundar este persoana:

• care a sesizat organele de urmărire penală,
• care a dat declaraţii ori
• care a prezentat probe într-o cauză penală, civilă sau în orice altă procedură în care se ascultă martori,
• împotriva căreia s-a săvârşit infracţiunea în scop de răzbunare.

Dacă sesizarea instanţei, darea declaraţiilor ori prezentarea probelor se face de către funcţionarul public, judecător sau procuror, în calitate de persoană particulară, iar nu în legătură cu atribuţiile de serviciu, se va reţine infracţiunea de răzbunare pentru ajutorul dat justiţiei.

Participaţia penală este posibilă sub toate formele sale: coautorat, instigare, complicitate.

 Conţinutul infracțiunii ”Razbunarea pentru ajutorul dat justiţiei”

Latura obiectivă este constituită din elemental material, urmarea imediată și raportul de cauzalitate.

I. Elementul material

Infracţiunea ”Razbunarea pentru ajutorul dat justiţiei” se realizează sub aspectul elementului material printr-o acţiune de săvârşire a unei infracţiuni împotriva unei persoane ori a unui membru de familie al acesteia.

Infracţiunile care pot fi săvârşite în realizarea elementului material al acestei infracţiuni pot consta:

1. într-o infracţiune contra persoanei (omor, lovire, lipsire de libertate în mod ilegal, ameninţare, violare de domiciliu etc.),
2. o infracţiune contra patrimoniului (furt, tâlhărie, distrugere etc.)
3. o altă infracţiune precum:

• infracţiune de serviciu (abuz în serviciu, purtare abuzivă)
• infracţiune contra încrederii publice (fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual)
• infracţiune contra înfăptuirii justiţiei (inducerea în eroare a organelor judiciare, represiunea nedreaptă);

Cazuri speciale ale elementului material

• un concurs de infracţiuni conceput în vederea răzbunării pentru ajutorul dat organelor judiciare. Toate infracţiunile concurente care au realizat scopul urmărit de făptuitor vor fi încadrate ca infracţiuni de răzbunare pentru ajutorul dat justiţiei aflate în concurs.
• victima infracţiunii a fost de bună-credinţă în ajutorul acordat justiţiei. Această cerință nu este îndeplinită când săvârșește o infracţiune de drept comun:

1. cel care sesizează în mod nereal
2. cel care induce în eroare organele judiciare
3. cel care declară mincinos

II. Urmarea imediată

Urmarea imediată constă:

• în perturbarea activităţii de înfăptuire a justiţiei în condiţii legale şi
• în încălcarea unor drepturi ale persoanelor care ajută la înfăptuirea justiţiei.

III. Raportul de cauzalitate

Raportul de cauzalitate al infracţiunii de razbunare pentru ajutorul dat justiţiei este o faptă de pericol în raport cu valoarea socială ocrotită. Legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei.

Latura subiectivă a infracţiunii ”Razbunarea pentru ajutorul dat justiţiei”

Vinovăţia cu care este săvârșită această infracțiune este sub forma intenţiei directe. Prin fapta comisă subiectul activ urmărește să pună în pericol înfăptuirea justiţiei prin răzbunarea pe persoana care ajută la înfăptuirea acesteia.

Mobilul infracțiunii îl reprezintă acțiunea victimei sau a unui membru al familie acesteia:

• de a sesiza organele de urmărire penală,
• de a da declaraţii
• de a prezentat probe într-o cauză penală, civilă sau în orice altă procedură în care se ascultă martori.

Făptuitorul săvârşeşte infracţiunea urmărind razbunarea pentru ajutorul dat justiţiei de victimă sau de un membru de familie al acesteia, putând fi considerat un scop al infracțiunii.

Forma infracţiunii ”Razbunarea pentru ajutorul dat justiţiei”

Fapta se consumă în momentul săvârşirii unei infracţiuni (indiferent de formă: acte de pregătire incriminate, tentativă pedepsibilă, faptă consumată sau epuizată) împotriva unei persoane ori a unui membru de familie al acesteia, datorită mobilului şi urmărind scopul.

Razbunarea pentru ajutorul dat justiţiei este o infracţiune complexă, care absoarbe în conţinutul ei o infracţiune contra persoanei, având un mobil şi scop special. Fapta poate fi săvârşită în mod repetat la diferite intervale de timp, în baza aceluiaşi mobil şi scop, având formă continuată. Finalizarea faptei este la data săvârşirii ultimului act.

Actele pregătitoare şi tentativa nu sunt incriminate.

Sancţiunea infracţiunii ”Răzbunarea pentru ajutorul dat justiţiei”

Infracțiunea ”Razbunarea pentru ajutorul dat justiţiei” se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite speciale se majorează cu o treime.

Pedeapsa pentru această infracţiune este cea prevăzută de lege pentru infracţiunea absorbită, ale cărei limite speciale se majorează cu o treime. Vor fi aplicate limitele speciale ale infracţiunii în forma săvârşită în cazul concret.

Legislația română prevede sancțiuni serioase pentru astfel de fapte. Pedeapsa pentru răzbunarea asupra unei persoane care a ajutat justiția poate varia în funcție de gravitatea acțiunilor de represalii:

• Între 3 luni și 3 ani de închisoare pentru răzbunare simplă;
• Pedeapsa poate crește dacă faptele sunt comise cu violență gravă sau au dus la consecințe semnificative (vătămare corporală, distrugere de bunuri).

În plus, asemenea fapte pot atrage sancțiuni cumulative în cazul în care sunt însoțite de alte infracțiuni, precum șantajul sau amenințarea.

Exemplu

În cazul unei tentative de tâlhărie, majorarea cu o treime se va face la limitele de pedeapsă aplicabile pentru tentativă, iar nu pentru forma consumată.

În practică, cazurile de răzbunare asupra martorilor sau altor persoane care ajută justiția sunt frecvent întâlnite în cadrul investigațiilor legate de criminalitate organizată sau infracțiuni grave, unde presiunea asupra colaboratorilor justiției poate fi intensă. Pentru a contracara aceste riscuri, legislația prevede și măsuri de protecție a martorilor, precum programele de protecție a martorilor.

Concluzie

„Răzbunarea pentru ajutorul dat justiției” reprezintă o amenințare gravă la adresa funcționării corecte a sistemului juridic și a siguranței publice. Sancționarea fermă a acestor acte este esențială pentru a asigura integritatea procesului de justiție și protecția celor care aleg să colaboreze cu autoritățile în lupta împotriva infracționalității.