Societatea comerciala in nume colectiv
Societatea comerciala in nume colectiv se constituie printr-un contract intuitu personae, de către persoane care s-au asociat în considerarea unor calități individuale. Ea se bazează pe încrederea între asociații care își acordă reciproc mandat de reprezentare în gestiunea patrimoniului social. Fiecare asociat își asumă răspunderea, alături de patrimoniul social, cu întreaga avere personală.
Alegerea acestei forme de societate comercială este recomandată întreprinderilor familiale sau celor mici, cu un capital neînsemnat și fără bază suficientă de credit.
Incovenientele acestei forme de societate comercială decurg din sfera restrânsă a activității și din asumarea unor riscuri sporite.
Constituire societatea comercială în nume colectiv
Potrivit dispoziţiilor art.5 alin 6 Legea nr.31/1990 societatea în nume colectiv se constituie prin contract de societate încheiat în forma autentică. Acest contract trebuie să cuprindă:
- datele de identificare a asociaţilor;
- forma, denumirea şi sediul social;
- obiectul de activitate al societăţii, cu precizarea domeniului şi a activităţii principale;
- capitalul social, cu menţionarea aportului fiecărui asociat, în numerar sau în natură, valoarea aportului în natură şi modul evaluării.
- asociaţii care reprezintă şi administrează societatea sau administratorii neasociaţi, datele lor de identificare, puterile ce li s-au conferit şi dacă ei urmează să le exercite împreună sau separat;
- partea fiecărui asociat la beneficii şi la pierderi;
- sediile secundare – sucursale, agenţii, reprezentanţe sau alte asemenea unităţi fără personalitate juridică – atunci când se înfiinţează o dată cu societatea, sau condiţiile pentru înfiinţarea lor ulterioară, dacă se are în vedere o atare înfiinţare;
- durata societăţii;
- modul de dizolvare şi de lichidare a societăţii
Pentru dobândirea personalităţii juridice şi implicit a calităţii de subiect de drept societatea trebuie să parcurgă următoarele formalităţi:
- întocmirea actului constitutiv în formă autentică;
- înmatricularea şi autorizarea funcţionării societăţii;
- publicitatea privind constituirea societăţii şi înscrierea fiscală a societăţii.
Contractul de societate în nume colectiv
Conform principiului libertăţii de asociere din art.1 alin. (1) Legea nr. 31/1990, societatea în nume colectiv poate fi constituită de persoane fizice, persoane juridice ori de persoane fizice împreună cu persoane juridice.
Pentru încheierea contractului de societate trebuie să existe cel putin doi asociaţi, cu cetăţenie/naționalitatea română sau străină (art 4 Legea nr.31/1990).
Datele de identificare ale asociaţilor includ:
- pentru persoanele fizice: numele, prenumele, codul numeric personal, locul şi data naşterii, domiciliul şi cetăţenia;
- pentru persoanele juridice: denumirea, sediul, naţionalitatea, numărul de înregistrare în registrul comerţului sau codul unic de înregistrare
Fondatorii
Legea nr. 31/1990 consacră un regim juridic special persoanelor care se preocupă de constituirea societăţii comerciale şi semnează actul constitutiv al acesteia. Art. 6 alin. (1) din lege dispune că semnatarii actului constitutiv, precum şi persoanele care au un rol determinat în constituirea societăţii, sunt consideraţi fondatori.
Pentru a putea avea calitatea de fondatori ai unei societăţi comerciale, cei în cauză trebuie să nu se afle în vreo stare de incompatibilitate prevăzută de Legea nr. 31/1990 şi alte acte normative. Potrivit dispoziţiilor art. 6 alin. (2) Legea nr. 31/1990 nu pot fi fondatori persoanele:
- care sunt incapabile ori
- care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, fals, uz de fals, înşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită,
- care au fost condamnate pentru infracţiunile prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, finanţării actelor de terorism,
- pentru infracţiunile prevăzute de art. 143-145 din Legea nr.85/2006 privind insolvența.
Soții asociați
Participarea persoanelor care au calitate de soţi la constituirea unei societăţi comerciale în calitate de asociaţi nu este reglementată special de Legea nr. 31/1990. Se vor aplica regulile din codul civil privind regimul juridic al bunurilor soţilor. Sunt consacrate anumite reguli speciale privind participarea soţilor cu aporturi la constituirea unei societăţi comerciale.
Conform art. 1882 alin. (1) Cod civil „un soţ nu poate deveni asociat prin aportarea de bunuri comune decât cu consimţământul celuilalt soţ.”
Potrivit art. 349 Codul civil niciunul dintre soţi nu poate singur, fără consimțământul scris al celuilalt soţ, să dispună de bunurile comune ca aport la o societate sau pentru dobândirea de părţi sociale. Calitatea de asociat este recunoscută soţului care a aportat bunul comun, dar părţile sociale sunt bunuri comune. Nerespectarea acestei prevederi se sancţioneaza cu nulitatea relativa prevăzută la art. 347.
Soţul asociat exercită singur drepturile ce decurg din această calitate şi poate realiza singur transferul părţilor sociale.
Calitatea de asociat poate fi recunoscută şi celuilalt soţ, dacă acesta şi-a exprimat voinţa în acest sens. În acest caz, fiecare dintre soţi are calitatea de asociat pentru părţile sociale atribuite în schimbul a jumătate din valoarea bunului. Prin convenţie, soţii pot stipulat alte cote-părţi. Părţile sociale ce revin fiecăruia dintre soţi sunt bunuri proprii (art. 349 alin. 3 Cod Civil).
Dacă bunurile aduse ca aport fac parte din masa bunurilor comune şi dividendele primite vor avea tot natura juridică de bunuri comune. Referitor la bunurile proprii ale soţilor, aceştia beneficiază de dreptul exclusiv de dispoziţie. Ei nu întâmpină niciun impediment pentru aducerea lor ca aport la constituirea unei societăţi comerciale. Art. 342 Cod Civil prevede că fiecare soţ poate folosi, administra şi dispune liber de bunurile sale proprii, în condiţiile legii.
Asociaţi care sunt societăți comerciale
Asociaţii în societatea în nume colectiv pot fi persoane fizice dar şi societăţi comerciale (art. 3 din lege). Societatea care dobândeşte calitatea de asociat într-o societate în nume colectiv nu îşi pierde nici personalitatea juridică nici forma proprie ca societate comercială. Ea îşi continuă activitatea comercială ce o desfășoară în nume propriu şi paralel face comerţ societatea în nume colectiv al cărei asociat a devenit.
Obligaţiile sociale ale fiecărei societăţi vor fi garantate potrivit regimului juridic propriu, pentru actele proprii de comerţ. Pentru asociaţii de la SRL şi acţionarii societăţilor pe acţiuni nu există pericolul de a fi făcuţi răspunzători solidar şi nelimitat pentru obligaţiile sociale ale societăţii în nume colectiv.
Obligaţiile societăţii în nume colectiv vor fi garantate în primul rând de patrimoniul ei social şi numai subsidiar de patrimoniile individuale ale asociaţilor.
Obligaţia solidară şi nemărginită a asociatului persoană juridică va fi garantată nelimitat cu întregul patrimoniu social al acesteia.
Modificări ale contractului în privinţa asociaților
Actul constitutiv poate fi modificat prin hotărâre a adunării generale, a organelor de conducere sau prin hotărârea instanţei judecătorești. Decizia se concretizează printr-un act modificator încheiat în formă autentică.
Excluderea unui asociat
În cazul societăţii cu doi asociaţi, admiterea cererii de excludere a unui asociat implică dizolvarea societăţii. În această situație excluderea şi dizolvarea trebuie să fie cerute deodată, societatea în nume colectiv neputând continua cu un singur asociat.
În cazul societăţilor cu trei sau mai mulţi asociaţi excluderea va putea fi pronunţată de instantă. Cererea poate fi înaintată de un asociat ori la cererea societăţii. În această situaţie hotărârea asociaţilor va preceda hotărârea instanţei.
Hotărârea judecătorească se pronunţă pentru cazurile prevăzute de art. 222 din Legea nr. 31/1990 şi anume:
- asociatul care, pus în întârziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;
- asociatul cu răspundere nelimitată declarat în stare de faliment sau care a devenit legal incapabil;
- asociatul cu răspundere nelimitată care se amestecă fără drept în administraţie ori contravine dispoziţiilor art. 80 şi 82;
- asociatul administrator care comite fraudă în dauna societăţi
- asociatul administrator care se serveşte de semnătura socială sau de capitalul social în folosul lui sau al altora.
Când excluderea se cere de către un asociat, se va cita societatea şi asociatul pârât. Hotărârea irevocabilă de excludere se va depune, în 15 zile la Registrul Comerţului pentru a fi înscrisă. De asemenea, dispozitivul hotărârii se va publica, la cererea societăţii, în Monitorul Oficial (art. 223 din Legea 31/1990).
După efectuarea acestor operaţii, societatea este obligată la:
- modificarea contractului prin acordul tuturor asociaţilor;
- autentificarea contractului modificat;
- publicarea contractului modificat în Monitorul Oficial;
- înscrierea, ca menţiune, în Registrul Comerţului a modificărilor la contractul de societate
Moartea unui asociat
Societatea în nume colectiv cu numai doi asociaţi se dizolvă prin efectul legii ca urmare:
- a falimentului,
- punerii sub interdicţie,
- excluderii sau
- a morţii unuia dintre asociaţi, dacă nu există clauză de continuare cu moştenitorii.
În lipsa unei asemenea clauze în contractul de societate, este posibilă încheierea unui contract de continuare a societăţii cu moştenitorii care consimt la aceasta.
Dacă societatea are mai mulţi asociaţi;
- ea va continua cu asociaţii supravieţuitori iar
- moştenitorilor asociatului decedat, în lipsa clauzei de continuare cu aceştia, li se vor plăti cele cuvenite după ultimul bilanţ aprobat, în termen de 3 luni de la notificarea decesului.
În ce priveşte răspunderea moştenitorilor, reglementată de art.230 alin 3 din Legea nr.31/1990 şi se întinde asupra actelor de comerț efectuate până la publicarea schimbării intervenite în societate prin decesul antecesorului lor.
Prin urmare, decesul unuia dintre asociaţi poate crea următoarele situaţii:
1) Rămâne un singur asociat şi în acest caz:
- Societatea se dizolvă când numărul s-a redus la unul şi nu există moştenitori sau clauză de continuare cu moştenitorii în contractul de societate (art. 229 din Legea nr. 31/1990). Se procedează potrivit procedurii de dizolvare a societăţilor comerciale.
- Contractul de societate continuă cu moştenitorii, conform clauzei speciale şi în acest caz sunt posibile două ipoteze:
- părţile sociale care au aparţinut asociatului decedat sunt dobândite în indiviziune de către comoştenitori, care vor desemna un reprezentant comun pentru exercitarea drepturilor ce decurg din acest aport până la ieşirea din indiviziune sau
- părţile sociale sunt moştenite de un singur succesor legal sau desemnat prin testament, care ia locul asociatului defunct.
Asociaţii rămaşi, împreună cu moştenitorii, redactează actul adiţional care exprimă acordul lor de a continua societatea, act care se autentifică şi apoi se publică în Monitorul Oficial şi se înscrie în Registrul Comerţului.
2) Rămân mai mulţi asociaţi şi în acest caz:
- Societatea continuă cu moştenitorii conform clauzei contractului de societate sau în lipsa clauzei încheie cu moştenitorii care consimt un contract de continuare a societăţii
- Asociaţii supravieţuitori plătesc moştenitorilor valoarea părţilor sociale care au aparţinut defunctului. Societatea trebuie să plătească partea ce se cuvine moştenitorilor, după ultimul bilanţ aprobat; se întocmeşte un act adiţional ce se publică în Monitorul Oficial şi se înscrie în Registrul Comerţului.
Retragerea unui asociat
Este manifestarea de voinţă a asociatului de a primi din partea societăţii echivalentul bănesc al aportului său:
- dacă în contractul de societate se prevede cazurile de retragere a unui asociat, se aplică regulile stabilite prin contract
- în absenţa oricărei clauze contractuale de retragere şi în prezenţa opoziţiei celorlalţi asociaţi la voinţa de retragere a unuia dintre ei
Legea:
- nu prevede nici posibilitatea nici condiţiile în care se poate retrage un asociat al societăţii în nume colectiv fără asentimentul celorlalţi, dar
- stabileşte că retragerea unuia dintre cei doi asociaţi are ca efect dizolvarea societăţii.
Trebuie recunoscută libertatea persoanei implicând dreptul asociatului de a se retrage, drept care trebuie exercitat cu bună credinţă în conformitate cu scopul economic şi social pentru care au fost recunoscute de lege.
În cazul contractelor de societate încheiate pe durata nedeterminată, sau pe o durată foarte mare, asociatul care doreşte să se retragă şi întâmpină opoziţia celorlalţi ar putea cere instanţei să constate ca în raport cu unele circumstanţe de fapt, refuzul unuia sau tuturor celorlalţi asociaţi de a consimţi la retragerea lui este expresia abuzului de drept.
Retragerea unui asociat declanşează procedura de modificare a contractului, constând în următoarele etape:
- redactarea unui act adiţional semnat de toţi asociaţii;
- autentificarea actului adiţional;
- publicarea actului adiţional în Monitorul Oficial;
- înscrierea ca menţiune la oficiul Registrului Comerţului.
Dacă numele asociatului retras este cuprins în firma societăţii şi în emblemă, există două posibilităţi:
- schimbarea denumirii societăţii şi emblemei, prin scoaterea numelui asociatului retras şi includerea numelui altui asociat;
- păstrarea denumirii şi emblemei cu condiţia ca asociatul retras să exprime în scris consimţământul ca numele său să figureze în continuare în firma societăţii. În acest caz, va răspunde nelimitat şi solidar pentru obligaţiile societăţii.
La Registrului Comerţului se depun următoarele acte:
- cerere de înscriere a menţiunii;
- actul adiţional la contractul de societate, în formă autentică;
- dovada solicitării publicării actului adiţional în Monitorul Oficial
- emblema nouă (în cazul în care numele asociatului retras figura în emblemă);
- consimţământul scris al asociatului retras, ca numele său să figureze în continuare, în firma şi emblema societăţii, după caz;
- dovada plăţii taxei de înscriere de menţiuni.
Cesiunea aportului de capital
Cesiunea este o retragere cu înlocuitor, care transmite şi calitatea de asociat împreună cu aportul de capital şi este posibilă numai dacă a fost permisă prin contractul de asociere. Lipsa unei asemenea stipulaţiuni nu înseamnă automat că cesiunea nu ar fi posibilă. Asociaţii pot consimţi la cesiune şi printr-o manifestare de voinţă ulterioară.
Contractul oferă multiple posibilităţi de a reglementa cesiunea aportului de capital social:
- fără acordul prealabil al celorlalţi asociaţi (este libera alegere a cedentului)
- cu acordul tuturor asociaţilor sau a majorităţii numerice a asociaţilor
- cu acordul asociaţilor care reprezintă majoritatea absolută a capitalului social
- în favoarea oricărei persoanei dintre asociaţi sau din afara cercului asociaţilor
- numai în favoarea unuia sau mai multor asociaţi
Conform art.87 alin 2 din lege cesiunea nu eliberează pe asociatul cedent de ceea ce mai datorează societăţii din aportul sau de capital. Faţă de terţi, cedentul rămâne răspunzător ca şi asociatul exclus art. 87 alin 3 din Legea nr.31/1990.
Procedura de modificare cuprinde:
- redactarea actului de cesiune a aportului social, cu precizarea clară a răspunderilor cedentului;
- autentificarea actului la notariat;
- publicarea actului în Monitorul Oficial;
- înscrierea ca menţiune în Registrul Comerțului
Denumirea, sediul
Firma unei societăţi în nume colectiv trebuie să cuprindă numele a cel puţin unuia dintre asociaţi, cu menţiunea – societate în nume colectiv – scrisă în întregime (art 29 din Legea 26/1990).
Este opţiunea asociaţilor care din numele lor va forma firma societăţii, dar acest nume trebuie să fie scris în întregime, după cum tot în întregime trebuie să fie scris în continuare – societate în nume colectiv- nefiind admisă prescurtarea cu iniţialele SNC .
În situaţia în care asociatul al cărui nume este înscris în firma societăţii se retrage prin cesiunea întregului său aport sau prin reducerea capitalului social ori este exclus, se va opera şi modificarea corespunzătoare a denumirii societăţii. În caz contrar, vor fi aplicabile faţă de acest asociat dispoziţiile art. 31 din Legea nr.26/1990 în sensul că va rămâne răspunzător nelimitat şi solidar de toate obligaţiile societăţii.
- Schimbarea denumirii societăţii se hotărăşte de adunarea generală, se publică în Monitorul Oficial şi se înscrie în Registrul Comerţului, eliberându-se un nou certificat cu noua denumire.
- Schimbarea emblemei societăţii trebuie să existe hotărârea asociaţilor sau adunării generale, care se depune la Oficiul Registrului Comercial împreună noua emblemă.
- Sediul social poate fi ales de asociaţi după preferinţă, singurul criteriu fiind asigurarea primirii comunicărilor oficiale.
Mutarea sediului poate avea loc în două situaţii:
- mutarea într-un alt loc din aceeaşi localitate sau într-o altă localitate, din acelaşi judeţ şi
- mutarea într-un alt judeţ.
În ambele situaţii este nevoie de hotărârea adunării generale. În primul caz se depun la Registrul Comerțului, în vederea înscrierii acestei menţiuni şi a eliberării unui alt certificat de înmatriculare:
- cererea de înscrierea de menţiuni
- hotărârea adunării generale;
- dovada că s-a solicitat publicarea hotărârii în Monitorul Oficial
- contractul de proprietate, locaţie, închiriere pentru noul sediu.
În cazul mutării într-un alt judeţ se depun la Registrul Comerţului, din judeţul unde se stabileşte noul sediu, în afara actelor enumerate mai sus, următoarele acte:
- copii de pe toate actele existente la dosarul comerciantului de la Registrul Comerţului unde s-a înmatriculat iniţial societatea,
- în baza noului certificat de înmatriculare se va solicita radierea firmei de la Registrul Comerţului, din vechiul judeţ
Aporturile la constituirea capitalului social
Dacă există clauza de continuare a societăţii cu moştenitorii asociatului decedat aportul poate deveni obiect al drepturilor indivize ale comoştenitorilor.
Când aportul la capitalul social aparţine mai multor persoane, acestea sunt obligate solidar faţă de societate şi trebuie să desemneze un reprezentant comun pentru exercitarea drepturilor decurgând din acest aport.
Legea permite ca aportul să fie constituit în numerar, din bunuri sau din drepturi de creanţă. Dreptul de creanţă poate consta în locaţiunea unui spaţiu (care va fi inclusă în fondul de comerţ) sau într-o sumă certă şi lichidă, caz în care se produce o cesiune de creanţă în favoarea societăţii. Asociatul care a depus ca aport una sau mai multe creanţe nu este liberat cât timp societatea nu a obţinut plata sumei pentru care au fost aduse . Dacă plata nu s-a putut obţine prin urmărirea debitorului cedat, asociatul, în afară de daune, răspunde de suma datorată, cu dobânda legală din ziua scadenţei creanţelor .