Actiunea sociala fractia capitalului social

∞ Să vorbească pot mulți, să înțeleagă - doar puțini ∞

Prin actiunea sociala fracția capitalului social în sensul Legii nr.31/1990 se înţelege:

  1. O fracţiune a capitalului social, de o valoare egală cu celelalte acţiuni
  2. Titlul de credit constatator al drepturilor şi obligaţiilor derivând din calitatea de acţionar
  3. Legătura juridică dintre acţionar şi societate:
  • art 94 – ele acordă posesorilor drepturi egale
  • art 101-  orice acţiune plătită dă dreptul la un vot
  • art 102 – vor desemna un reprezentant unic pentru exercitarea drepturilor rezultând din actiunea sociala

 Actiunea sociala-natura juridică

Datorită înţelesului complex al termenului, natura juridică la actiunea sociala este explicată în mod diferit:

  • este o parte a capitalului social şi totodată un titlu negociabil
  • este un titlu de credit corporativ, care îndeplineşte numai condiţia existenţei titlului care încorporează dreptul
  • este obiectul unui drept de proprietate incorporală înainte de a fi predată acţionarului. După predare devine:
  1. obiect al unui drept de proprietate asupra acţiunilor nominative
  2. şi dreptul de proprietate asupra acţiunilor la purtător

 Valoarea pentru actiunea sociala

Actul constitutiv al societății determină numărul şi valoarea nominală a acţiunilor. Valoarea nominală exprimă doar suma pe care acceptantul trebuie să o verse pentru o acţiune subscrisă, la constituirea societăţii.

Valoarea de bursă pentru acţiunile cotate la bursă, exprimă valoarea de schimb pe care o posedă o acţiune la un moment dat.

Pentru acţiunile necotate la bursă se calculează valoarea de bilanţ, care poate fi mai mare sau mai mică decât valoarea nominală. Potrivit dispoziţiilor art. 93 valoarea nominală a unei acţiuni nu va putea fi mai mică de 0,1 lei.

  Actiunea sociala – condiții de emitere

Acţiunile:
  1. pot fi emise numai după înmatricularea societăţii
  2. nu vor putea fi emise pentru o sumă mai mică decât valoarea nominală
  3. nu vor putea fi emise noi acţiuni mai înainte de a fi integral plătite cele din emisiunea precedentă

Pentru a grăbi o nouă emisiune, consiliul de administraţie poate opta între:

  • urmărirea silită a acţionarilor pentru vărsămintele restante şi
  • anularea acţiunilor nominative, în locul cărora vor fi vândute noile acţiuni, purtând acelaşi număr

Un alt procedeu uzitat este reducerea capitalului la suma vărsată şi apoi majorarea capitalului printr-o nouă emisiune, cu autorizarea CNVM.

 Felurile acţiunilor

 După modul de plată
  • Acţiuni de numerar –sunt subscrise
  • Acţiuni de aport în natură – sunt atribuite fondatorilor şi acceptanţilor care au adus aport în natură. Acestea din urmă trebuie să fie vărsate integral la constituirea societăţii.
 După modul de transmitere
  • acţiunile nominative şi
  • acţiunile la purtător

Felul acţiunilor va fi determinat prin actul constitutiv al societăţii. În lipsa unei asemenea determinări, toate acţiunile vor fi la purtător. Dreptul de proprietate asupra acţiunilor la purtător se transmite prin simpla tradiţie a înscrisului.

Acţiunile nominative pot fi convertite în acţiuni la purtător şi invers, prin hotărârea adunării generale extraordinare. Se pot emite titluri cumulative pentru mai multe acţiuni, atunci când acţiunile nominative sunt materializate.

Acţiunile neplătite în întregime sunt întotdeauna nominative. Dreptul de proprietate asupra acţiunilor nominative se transmite:

  • prin declaraţia făcută în registrul de transmisiuni al emitentului
  • este subscrisă de cedent şi de cesionar sau de mandatarii lor şi
  • se face menţiunea pe acţiune

Actul constitutiv poate să prevadă şi alte modalităţi de transmitere a dreptului de proprietate asupra acţiunilor nominative.

 După modul de emitere
  • acţiunile materializate – pe suport de hârtie
  • acţiuni dematerializate – pe suport electromagnetic

Acţiunile nominative pot fi emise în forma materială sau în forma dematerializată , prin înscriere în cont. Acţiunile emise prin ofertă publică de valori mobiliare :

  • vor fi emise în formă dematerializată conform pct.3 şi 2 din Regulamentul nr.6/1995
  • societatea, din oficiu sau la cererea acţionarilor, le va elibera câte un certificat de acţionar
  • dreptul de proprietate asupra acţiunilor emise în formă dematerializată şi tranzacţionate pe o piaţă organizată se transmite conform Legii nr.297/2004

Conform legii 297/2004 privind valorile mobiliare şi bursele de valori, transmiterea drepturilor asupra acţiunilor dematerializate implică doar un virament între cele două conturi. Viramentul este executat pe baza ordinului semnat de cedent. Dematerializarea simplifică gestiunea acţiunilor, reduce costurile ei şi totodată satisface şi respectă fiscalitatea.

Subscriitorii şi cesionarii ulteriori sunt răspunzători solidar de plată integrală a acţiunilor timp de 3 ani. Perioada se socoteşte de la data când s-a făcut menţiunea de transmitere în registrul societăţii.

 Actiunea sociala- cuprins

Ca înscris constatator acţiunile vor cuprinde :

  1. denumirea şi durata societăţii;
  2. data actului constitutiv, numărul din registrul comerţului sub care este înmatriculată societatea, codul unic de înregistrare, numărul Monitorului Oficial în care s-a publicat;
  3. capitalul social, numărul acţiunilor şi numărul lor de ordine, valoarea nominală a acţiunilor şi vărsămintele efectuate;
  4. avantajele acordate fondatorilor
 Acţiunile nominale vor cuprinde:
  • Numele, prenumele şi domiciliul acţionarului (sau)
  • Denumirea, sediul şi numărul de înmatriculare

Acţiunile trebuie să poarte semnătura a doi administratori, când sunt mai mulţi, sau semnătura unicului administrator. Cupoanele pe baza cărora se plătesc dividentele anuale fac corp comun cu acţiunea materializată şi se detaşează prin decupare în momentul plăţii.

 Caracterele acţiunilor

  • sunt părţi ale capitalului social
  • sunt egale valoric şi acordă posesorilor drepturi egale  cu excepţia prevăzută de art. 95
  • sunt indivizibile cu următoarele consecinţe:
  1. transmiterea către coproprietari a unei acţiuni nominative nu se înscrie în registru până când nu este desemnat un reprezentant unic
  2. coproprietarii acţiunii la purtător vor desemna un reprezentant comun
  3. coproprietarii acţiunii răspund solidar pentru efectuarea vărsămintelor datorate
  • sunt negociabile – fiind trăsătura cea mai specifică a societăţilor pe acţiuni şi se manifestă prin:
  1. transmiterea dreptului asupra acţiunilor nominative
  2. simpla tradiţie a acţiunilor la purtător
  3. vânzarea publică a acţiunilor de către acţionari

 Restricţii ale transmiterii acțiunilor

  • clauza de agrement a cesionarului, utilizată îndeosebi în societăţile cu caracter familiar ce constă în condiţia ca persoana cesionarului să fie agreată de societate
  • clauza de preemţiune constând în dreptul beneficiarului de a-şi exprima cu prioritate faţă de alte persoane intenţia de a cumpăra acţiunile cedentului. Acest drept de preemţiune poate fi stipulat în favoarea membrilor fondatori
  • societatea nu va putea dobândi propriile ei acţiuni, în afară de cazul în care adunarea generală extraordinară hotărăşte altfel,
  • statutul poate conţine clauza potrivit căreia la emisiunile următoare acţionarii existenţi vor putea subscrie proporţional cu numărul acţiunilor pe care le posedă

Societatea nu poate acorda avansuri sau împrumuturi şi nici să constituie garanţii în vederea subscrierii sau dobândirii propriilor acţiuni de către o terţă persoană.

Acceptarea în gaj a propriilor acţiuni, fie direct, fie prin persoane care acţionează în nume propriu, dar pe seama societăţii, este asimilată operaţiunii de dobândire a propriilor acţiuni.

 Ipotecarea acţiunilor

Conform art. 99^1 din Legea 31/1990 constituirea de ipoteci mobiliare asupra acţiunilor se face:

  • prin înscris sub semnătură privată în care se vor arăta cuantumul datoriei, valoarea şi categoria acţiunilor cu care se garantează,
  • se va menţiona pe titlu ipoteca
  • se va semna de creditor şi debitorul acţionar sau de mandatarii acestora în cazul acţiunilor la purtător şi nominative emise în formă materială
  • se înregistrează în registrul acţionarilor ţinut de consiliul de administraţie, respectiv de directorat, sau, după caz, de societatea independentă care ţine registrul acţionarilor.
  • se eliberează o dovadă a înregistrării acesteia creditorului în favoarea căruia s-a constituit ipoteca mobiliară asupra acţiunilor

Ipoteca devine opozabilă terţilor şi dobândeşte rangul în ordinea de preferinţă a creditorilor de la data înregistrării în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare.

 Acţiuni cu vot limitat

Prin art. 101 din Legea nr.31/1990 se reglementează dreptul la un vot în adunarea generală pentru fiecare acţiune plătită . Există o posibilitate de derogarea de la prevederile alin.1, dacă prin actul constitutiv se poate limita numărul voturilor aparţinând acţionarilor care posedă mai mult de o acţiune. Această limitare se referă evident numai la votul în adunările generale şi nu afectează dividentele (art. 67).

 Acţiunile cu drept de vot suspendat

Dreptul de vot al acţionarilor care nu sunt la curent cu vărsămintele ajunse la scadenţă este suspendat până la efectuarea tuturor vărsămintelor la zi.

 Acţiuni fără drept de vot, cu divident prioritar

În condiţiile prevăzute de actul constitutiv, pot fi emise şi categorii de acţiuni care conferă titularilor drepturi diferite. Conform art. 95 din Legea nr.31/1990 se pot emite acţiuni preferenţiale cu divident prioritar.

Actiunea sociala conferă titularului:
  • drepturile recunoscute celorlalte acţiuni cu excepţia dreptului de vot
  • dreptul la un divident prioritar, care va fi prelevat asupra beneficiului distribuibil al exerciţiului financiar înaintea oricăror alte prelevări
Acţiunile cu divident prioritar, fără drept de vot:
  • nu pot depăşi o pătrime din capitalul social şi
  • vor avea aceeaşi valoare nominală ca şi acţiunile ordinare

Reprezentanţii, administratorii şi cenzorii nu pot fi, în mod nemijlocit şi aparent, titulari de acţiuni cu divident prioritar. Reglementarea criteriilor atribuirii acţiunilor preferenţiale aparţine actului constitutiv sau adunării generale extraordinare a acţionarilor. Aceasta este luată în condiţiile art.115 privind validitatea deliberărilor AGEA:

  • la prima convocare prezenţa acţionarilor deţinând cel puţin o pătrime din numărul total de drepturi de vot
  • la convocările următoare, prezenţa acţionarilor reprezentând cel puţin o cincime din numărul total de drepturi de vot

În aceleaşi condiţii, adunarea generală extraordinară poate hotărî convertirea acţiunilor ordinare şi a acţiunilor preferenţiale dintr-o categorie în alta.

  Consecinţele neachitării acţiunilor

Acţionarii care nu au efectuat la termenul stabilit vărsămintele datorate vor fi în prealabil somaţi să plătească:

  • printr-o înştiinţare colectivă,
  • publicată de două ori, la interval de 15 zile, în Monitorul Oficial şi într-un ziar răspândit

Dacă nici după această somaţie nu s-au plătit vărsămintele restante, societatea poate opta între:

  • urmărirea silită a creanţelor şi
  • anularea acţiunilor nominative

Urmărirea silită se va putea efectua pe baza listei subscripţiei (care este înscris autentic) investită cu formulă executorie.

Anularea acţiunilor se face:
  • prin decizia de anulare adoptată de consiliul de administraţie
  • aceasta va fi publicată în Monitorul Oficial, specificându-se numărul de ordine al acţiunilor anulate
  • în locul celor anulate, vor fi emise noi acţiuni purtând acelaşi număr, care vor fi vândute

Cu sumele obţinute din această vânzare se vor acoperi mai întâi cheltuielile ocazionate de publicaţie şi de vânzarea acțiunilor anulate. Apoi vor fi reţinute dobânzile de întârziere în plata vărsămintelor, calculate de la data scadenţei acestei plăţi şi cuantumul vărsămintelor neefectuate. Restul va fi înapoiat acţionarilor ale căror acţiuni au fost anulate.

Societatea poate recupera sumele de la acţionarii subscriitorii sau cesionarii, în termen de 3 ani dacă:

  • preţul obţinut din vânzarea noilor acţiuni nu este îndestulător pentru acoperirea tuturor cheltuielilor şi a sumelor datorate societăţii
  • vânzarea nu are loc din lipsa de cumpărători

Dacă nici din urmărirea acestor acţionari nu s-au recuperat sumele datorate societăţii, aceasta este obligată să adopte o hotărâre de reducere a capitalului social. Capitalul va fi redus în proporţie cu diferenţa dintre capitalul existent şi capitalul social.

 Vânzarea acţiunilor prin ofertă publică

Acţionarii care oferă spre vânzare acţiunile lor prin ofertă publică vor proceda conform legislaţiei pieţei de capital. Procedural, se va întocmi un prospect de vânzare, care va cuprinde, pe lângă datele de la art. 8, următoarele menţiuni:

  • contul de profit şi pierderi al societăţii rezultând din ultimul bilanţ
  • dividentele acordate pe baza acestui bilanţ
  • obligaţiunile emise de societate
  • garanţiile date

Prospectele care nu conţin toate aceste date sunt nule. Prospectul va fi semnat, în formă autentică, de acţionarii vânzători şi de administratori şi va fi depus la registrul comerţului. Judecătorul delegat va autoriza publicarea lui. Această publicare se face în cel puţin 2 ziare de largă circulaţie în localitatea în care se află sediul societăţii. Anunţurile publicitare vor avea acelaşi conţinut cu prospectul.

Subscrierile acestor acţiuni se vor efectua în acelaşi mod ca şi subscrierea primei emisiuni.  Dacă prospectul nu a avut cuprinsul prevăzut de art.108, cumpărătorul unei acţiuni poate cere constatarea nulităţii prospectului şi a vânzării în privinţa sa. Această cerere nu mai poate fi primită după ce cumpărătorul şi-a exercitat drepturile şi îndatoririle de acţionar.

 Publicarea situaţiei acţiunilor

Anual, odată cu bilanţul, se publică şi situaţia acţiunilor. Publicaţia va menţiona obligatoriu dacă acţiunile au fost integral plătite şi numărul acţiunilor pentru care s-a cerut, fără rezultat, efectuarea vărsămintelor. 

Similar Posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.