Contractul colectiv si contractul individual de munca

Contractul individual de muncă (CIM) este un acord scris prin care o persoană fizică (salariatul) se angajează să presteze o muncă pentru și sub autoritatea unui angajator, în schimbul unei remunerații. 

Contractul colectiv de muncă (CCM) este convenţia încheiată în formă scrisă între angajator sau organizaţia patronală, de o parte, și reprezentanții salariaților (sindicate sau altă formă legală), prin care se stabilesc clauze privind condițiile de muncă, salarizarea și alte drepturi ale angajaților. 

Relația dintre cele două tipuri de contracte

• CCM are un caracter de minim, adică prevederile sale reprezintă nivelul minim de drepturi și beneficii pe care angajatorul trebuie să le ofere angajaților.
• CIM-urile nu pot conține clauze mai puțin favorabile salariaților decât cele prevăzute în CCM-ul aplicabil.
• În cazul în care un CIM conține clauze mai puțin favorabile decât CCM, acestea sunt considerate nule, adică nu au efect juridic, conform legii.

Diferențe principale

• Nivelul: CIM reglementează relația individuală, iar CCM reglementează relații colective la nivelul angajatorului sau ramurii. 
• Negociere: CIM se negociază direct cu angajatul, CCM se negociază prin reprezentanții angajaților (sindicate sau alți reprezentanți). 
• Conținut: CIM conține detalii specifice pentru un angajat, în timp ce CCM conține clauze generale pentru toți angajații acoperiți. 
• Valabilitate: CCM rămâne valabil chiar dacă se schimbă angajatorul sau alte aspecte, pe când CIM poate fi modificat doar cu acordul angajatului. 

Contractul colectiv de muncă

Contractul colectiv de munca este convenţia încheiată în formă scrisă între angajator sau organizaţia patronală şi reprezentanţii angajaţilor, prin care se stabilesc clauze privind drepturile şi obligaţiile ce decurg din relaţiile de muncă.

Prin încheierea contractelor colective de munca se urmăreşte:

• promovarea şi apărarea intereselor părţilor semnatare,
• prevenirea sau limitarea conflictelor colective de muncă, în vederea asigurării păcii sociale

Legea dialogului social nr. 62 din 2011, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, reglementează:

• constituirea, organizarea si funcţionarea organizaţiilor sindicale
• constituirea, organizarea şi funcţionarea organizaţiilor patronale
• negocierile colective de munca
• condiţiile legale de declanşare a grevelor;
• reglementarea modalităţilor de soluţionare a conflictelor de muncă.

Potrivit dispoziţiilor art. 3 alin. 2 Legea dialogului social nr. 62/2011 pentru constituirea unui sindicat este necesar un număr de cel puţin 15 angajaţi din aceeaşi unitate.

Negocierea contractului colectiv de muncă

Negocierea contractului colectiv de munca încheiat la nivel de unitate se face:

• din partea angajatorului – organul de conducere al acesteia, stabilit prin lege, statut ori regulament de funcţionare, după caz;
• din partea salariaţilor:

1. sindicatul legal constituit şi reprezentativ;
2. în unităţile în care nu există sindicat reprezentativ:

• dacă există un sindicat constituit la nivel de unitate afiliat la o federaţie sindicală reprezentativă în sectorul de activitate din care face parte unitatea, negocierea se face de către reprezentanţii federaţiei sindicale, la solicitarea şi în baza mandatului sindicatului, împreună cu reprezentanţii aleşi ai angajaţilor;
• dacă există un sindicat neafiliat la o federaţie sindicală reprezentativă în sectorul de activitate din care face parte unitatea sau nu există niciun sindicat, negocierea se face numai de către reprezentanţii angajaţilor

Contractele colective de muncă se pot negocia la nivel de unităţi, grupuri de unităţi şi sectoare de activitate. Negocierea colectivă este obligatorie numai la nivel de unitate, cu excepţia cazului în care unitatea are mai puţin de 21 de angajaţi.

Inițierea negocierii

Iniţiativa negocierii aparţine angajatorului sau organizaţiei patronale. Angajatorul sau organizaţia patronală iniţiază negocierea colectivă cu cel puţin 45 de zile calendaristice înaintea:

• expirării contractelor colective de muncă sau
• expirării perioadei de aplicabilitate a clauzelor stipulate în actele adiţionale la contractele colective de muncă

În cazul în care angajatorul sau organizaţia patronală nu iniţiază negocierea, aceasta va începe:

• la cererea scrisă a organizaţiei sindicale reprezentative sau a reprezentanţilor angajaţilor,
• în termen de cel mult 10 zile calendaristice de la comunicarea solicitării

 Înregistrarea contractului colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate

Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate se înregistrează la inspectoratul teritorial de muncă. Dosarul întocmit în vederea înregistrării va cuprinde:

1. contractul colectiv de muncă, în original, redactat în atâtea exemplare câte părţi semnatare sunt, plus unul pentru depozitar, semnate de către părţi;
2. dovada convocării părţilor îndreptăţite să participe la negociere;
3. împuternicirile scrise pentru reprezentanţii desemnaţi în vederea negocierii şi semnării contractului colectiv de muncă;
4. dovezile de reprezentativitate ale părţilor;
5. procesele-verbale ale negocierii, redactate în atâtea exemplare câte părţi semnatare sunt, plus unul pentru depozitar, conţinând poziţia părţilor.

Conflictele colective de muncă

Conflictele colective de munca pot fi declanşate în următoarele situaţii:

1. angajatorul sau organizaţia patronală refuză să înceapă negocierea unui contract ori acord colectiv de muncă, în condiţiile în care:

• nu are încheiat un astfel de contract sau acord
• contractual sau acordul anterior a încetat

1. angajatorul sau organizaţia patronală nu acceptă revendicările formulate de angajaţi;
2. părţile nu ajung la o înţelegere privind încheierea unui contract sau acord colectiv de muncă până la data stabilită de comun acord pentru finalizarea negocierilor.

Pe durata valabilităţii unui contract sau acord colectiv de muncă angajaţii nu pot declanşa conflictul colectiv de muncă.

Reprezentativitatea organizațiilor sindicale

Conform Legii dialogului social nr. 62/2011, îndeplinirea de către organizaţiile sindicale a condiţiilor de reprezentativitate se constată:

• la cererea acestora,
• de către instanţa care le-a acordat personalitate juridică
• pe baza unei documentaţii

Dovada îndeplinirii condiţiilor de reprezentativitate

La nivel naţional:

• a) copie a hotărârii judecătoreşti definitive de dobândire a personalităţii juridice de confederaţie şi a ultimei hotărâri judecătoreşti definitive de modificare a statutului şi/sau a componenţei organelor executive de conducere;
• b) extras din ultimul buletin statistic publicat privind numărul total de angajaţi din economia naţională;
• c) declaraţiile semnate de reprezentanţii legali ai federaţiilor sindicale membre în care se specific:

1. numărul total de membri de sindicat din fiecare federaţie,
2. o situaţie cumulativă semnată de reprezentantul legal al confederaţiei sindicale cuprinzând lista federaţiilor componente şi numărul total de membri ai acestora;

• d) dovada depunerii la Ministerul Muncii și Justiției Sociale a unei copii a dosarului de reprezentativitate;

 La nivel de sector de activitate sau grup de unităţi:

• a) copie a hotărârii judecătoreşti definitive de dobândire a personalităţii juridice de federaţie şi a ultimei hotărâri judecătoreşti definitive de modificare a statutului şi/sau a componenţei organelor de conducere;
• b) declaraţiile semnate de reprezentanţii legali ai sindicatelor componente în care se specifică numărul total de membri de sindicat din fiecare unitate, precum şi o situaţie cumulativă semnată de reprezentantul legal al federaţiei sindicale;
• c) datele Institutului Naţional de Statistică privind numărul total de angajaţi din sectorul de activitate respectiv sau, în cazul grupului de unităţi, declaraţiile angajatorilor din grup privind numărul angajaţilor fiecărei unităţi;
• d) dovada depunerii la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a unei copii a dosarului de reprezentativitate;

 La nivel de unitate:

• a) copie a hotărârii judecătoreşti definitive de dobândire a personalităţii juridice de către sindicat şi a ultimei hotărâri judecătoreşti definitive de modificare a statutului şi/sau componenţei organului executiv de conducere;
• b) declaraţie semnată de reprezentantul legal al sindicatului privind numărul total de membri;
• c) dovadă privind numărul de angajaţi din unitate, eliberată de angajator;
• d) dovada depunerii la inspectoratul teritorial de muncă a unei copii a dosarului de reprezentativitate.

Contractul individual de muncă

Art. 16 Codul Muncii

(1) Contractul individual de munca se încheie în baza consimţământului părţilor, în formă scrisă, în limba română, cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii de către salariat. Obligaţia de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului.

(2) Anterior începerii activităţii, contractul individual de munca se înregistrează în registrul general de evidenţă a salariaţilor, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii.

Obligaţia de încheiere a contractului individual de munca în formă scrisă revine angajatorului.

Contractul individual de munca:

• se încheie anterior începerii activităţii
• se înregistrează în registrul general de evidenţă a salariaţilor
• care se transmite inspectoratului teritorial de muncă cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii
• se înregistrează în REVISAL cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activităţii de către salariatul în cauză conform H.G. nr. 500/2011

Angajatorul este obligat ca, anterior începerii activităţii, să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă.

Contractul individual de muncă pentru munca în străinătate

Elemente suplimentare ce trebuie să se regăsească în conţinutul contractului individual de muncă când activitatea urmează să se desfăşoare în străinătate:

• durata perioadei de muncă ce urmează să fie prestată în străinătate;
• moneda în care vor fi plătite drepturile salariale, precum şi modalităţile de plată;
• prestaţiile în bani şi/sau în natură aferente desfăşurării activităţii în străinătate

Când activitatea urmează să se desfășoare în străinătate, salariatul trebuie să primească informații cu privire la:

• condiţiile de climă;
• reglementările principale din legislaţia muncii din acea ţară;
• obiceiurile locului a căror nerespectare i-ar pune în pericol viaţa, libertatea sau siguranţa personală;
• condiţiile de repatriere a lucrătorului, după caz

Perioada de probă

Art. 31 Codul Muncii

(1) Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la încheierea contractului individual de muncă se poate stabili o perioadă de probă de cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcţiile de execuţie şi de cel mult 120 de zile calendaristice pentru funcţiile de conducere.

În perioada de probă este obligatoriu încheierea contractului individual de muncă anterior începerii activităţii.

Pe durata perioadei de probă salariatul beneficiază de toate drepturile şi are toate obligaţiile prevăzute:

• în legislaţia muncii,
• în contractul colectiv de muncă aplicabil,
• în regulamentul intern,
• în contractul individual de muncă

Pe durata sau la sfârşitul perioadei de probă contractul individual de munca poate înceta:

• exclusiv printr-o notificare scrisă,
• fără preaviz,
• la iniţiativa oricăreia dintre părţi,
• fără a fi necesară motivarea acesteia

Pe durata executării unui contract individual de muncă se poate stabili o singură perioadă de probă.

Excepţie

Salariatul poate fi supus la o nouă perioadă de probă când debutează la acelaşi angajator :

• într-o nouă funcţie sau profesie ori
• urmează să presteze activitatea într-un loc de muncă cu condiţii grele, vătămătoare sau periculoase

Perioada de probă constituie vechime în muncă.

Modificarea contractului individual de munca

Contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părţilor, cu excepţia situaţiilor în care o asemenea modificare este prevăzută în mod expres de lege.

Este modificare a contractului individual de muncă dacă se modifică oricare dintre următoarele elemente:

• durata contractului;
• locul muncii;
• felul muncii;
• condiţiile de muncă;
• salariul;
• timpul de muncă
• timpul de odihnă