Obligatiuni emise de societatea pe actiuni

∞ E nebun acela care, după ce s-a îmbogățit își uită prietenul ∞

Obligațiuni emise de societatea pe actiuni – în situaţia în care societatea pe acţiuni resimte insuficienţa capitalului pentru realizarea obiectivului activităţii, ea poate recurge la una dintre soluţiile alternative:

  • majorarea capitalului social (art. 210 Legea nr.31/1990)
  • contractarea unui credit bancar obișnuit pe termen scurt
  • emiterea de obligațiuni

Prima soluţie poate fi inaplicabilă deoarece emiterea de noi acţiuni nu este permisă decât după ce au fost achitate integral cele din emisiunea precedentă.

Cea de-a doua soluţie poate fi inutilizabilă dacă societatea are nevoie de un împrumut pe termen lung. În această situaţie se recurge la emiterea de obligațiuni pentru a obţine împrumutul necesar, pe termen lung de câţiva ani.

Infografic-obligatiuni

Obligațiunile sunt titluri de credit reprezentând datoria societăţii de a rambursa împrumutul, care se pot transmite cu uşurinţă.

Acțiunea:
  • este fracţiune din capitalul social şi
  • posesia ei conferă calitatea de acţionar,
  • decurg drepturi de natură nepatrimonială (participarea la activitatea societăţii) şi patrimonială (participarea la beneficii şi la împărţirea patrimoniului în caz de lichidare),
Obligaţiuni:
  • conferă numai calitatea de creditor,
  • conferă dreptul la restituirea sumei şi la dobânzile aferente
Deţinătorul obligațiuni:
  • nu participă la beneficii
  • nu poate vota
  • nu poate ataca hotărârile adunării generale
  • nici nu suportă riscurile societăţii
În caz de lichidare judiciară:
  • deţinătorul obligaţiuni participă alături de ceilalţi creditori la repartizarea activului,
  • acţionarul va aştepta până când vor fi îndestulaţi toţi creditorii

Ceea ce le aseamănă este natura de titlu de credit care circulă. Obligațiuni mai cuprind, spre deosebire de acţiuni, şi tabloul plăţilor capitalului şi procentele. În tabloul plăţilor, numit şi tabloul de amortizare, sunt indicate modalităţile în care se va restitui capitalul împrumutat şi dobânzile aferente.

Obligaţiuni nu pot fi reduse la expresia de simple împrumuturi, pentru că ele oferă posibilitatea unui anumit nivel de participare la viaţa socială. Există o masă de subscriitori de obligaţiuni, a căror coeziune rezultă din unitatea împrumutului. Obligaţiuni sunt elementele unei emisiuni globale. Masa subscritorilor care nu se cunosc între ei are posibilitatea de a se organiza într-o adunare generală şi se poate manifesta prin intermediul ei, în condiţiile legii.

Feluri obligaţiuni

După natura dreptului pe care îl conferă:
  • Ordinare – care dau dreptul la restituirea împrumutului şi la dobândă
  • Cu primă de emisiune – se cumpără de către subscriitor cu un preţ sub valoarea nominală, diferenţa fiind prima de rambursare
După modul în care circulă
  • Nominative – care se transmit prin transfer, similar acţiunilor
  • La purtător – care se transmit prin simpla tradiţie materială
 După modul de emitere
  • În forma materială –pe suport de hârtie
  • În forma dematerializată – prin înscriere în cont

 Condiţiile de fond ale emisiunii de obligaţiuni

Existenţa unui plafon maxim al valorii împrumutului raportat la valoarea capitalului social. Obligaţiuni pot fi emise pentru o sumă care să nu depăşească trei pătrimi din capitalul vărsat şi existent, conform ultimului bilanţ aprobat. Dacă se fac mai multe emisiuni, toate împreună trebuie să respecte această limită.

Odată atins acest plafon, societatea nu va mai putea face alte emisiuni decât după :
  • ce a majorat capitalul social şi
  • întreaga majorare a capitalului a fost şi vărsată.

Raţiunea acestei norme este uşor de înţeles, dacă se are în vedere că şi societatea pe acţiuni îşi garantează obligaţiile numai cu patrimoniul social la fel ca şi societatea cu răspundere limitată. Valoarea nominală a unei obligaţiuni nu poate fi mai mică de 2,5 lei.

Obligaţiuni din aceeaşi emisiune trebuie să fie de o valoare egală şi să acorde drepturi egale posesorilor lor. Aceste drepturi se referă în principal la modalităţile restituirii împrumutului şi la dobânzi. Valoarea obligaţiunilor subscrise trebuie să fie integral vărsată.

Obligaţiunile, la fel ca şi acţiunile, pot fi emise:
  • pe suport de hârtie sau
  • în formă dematerializată.

Când societatea a emis obligaţiuni, nu se va putea proceda la reducerea capitalului social prin restituiri făcute acţionarilor din sumele rambursate în contul acţiunilor, decât în proporţie cu valoarea obligaţiunilor rambursate. Acţionarii au un drept de preferinţă şi atunci când societatea emite obligaţiuni convertibile în acţiuni.

 Condiţiile de formă

Hotărârea privind emiterea de obligaţiuni trebuie să fie adoptată de o adunare generală extraordinară. Dacă emiterea se face prin subscripţie publică, administratorii vor publica un prospect de emisiune, în condiţiile legii privind valorile mobiliare care va cuprinde:

  • denumirea, obiectul, sediul şi durata societăţii
  • capitalul social şi rezervele
  • data publicării în Monitorul Oficial a încheierii de înmatriculare şi modificările aduse actului constitutiv
  • situaţia patrimoniului social, după ultimul bilanţ aprobat
  • categoriile de acţiuni emise de societate
  • suma totală a obligaţiunilor ce urmează să fie emise şi a celor care au mai fost emise,
  • modul de rambursare,
  • valoarea nominală a obligaţiunilor,
  • dobânda lor,
  • indicarea dacă sunt nominative sau la purtător şi
  • indicarea dacă sunt convertibile dintr-o categorie în alta sau în acţiuni
  • sarcinile care grevează imobilele societăţii
  • data la care a fost publicată hotărârea adunării generale extraordinare care a aprobat emisiunea

Subscripţia obligaţiunilor va fi făcută pe exemplarele prospectului de emisiune. Toată suma subscrisă trebuie să fie vărsată integral. Pentru efectuarea subscrierilor, societăţile recurg la serviciile băncilor, singurele care dispun de dotarea necesară desfăşurării normale a unei asemenea operaţiuni.

Titlurile obligaţiunilor, predate subscriitorilor, trebuie să conţină:
  • datele prevăzute de art.170 din Legea nr.31/1990
  • nr. de ordine al obligaţiunii
  • tabloul plăţilor în capital şi în dobânzi
  • în mod obligatoriu se semnează de administratorul unic sau de doi administratori, dacă societatea are Consiliu de Administraţie

Valoarea nominală a obligaţiunilor convertibile în acţiuni va trebui să fie egală cu cea a acţiunilor.

Stingerea obligaţiunilor

Se efectuează prin rambursarea împrumutului de către societatea emitentă la scadenţă (art. 176). Este posibilă şi rambursarea anticipată a unora dintre obligaţiuni prin tragere la sorţi.

Această rambursare se poate efectua în două modalităţi:
  • prin rambursarea valorii nominale
  • prin adaugarea unei prime la valoarea nominală
Această rambursare anticipată la valoarea nominală cât şi aceea cu primă trebuie:
  • să fie stabilită tot prin hotărârea AGEA şi
  • să fie anunţată public cu cel puţin 15 zile înainte de data tragerii la sorţi
  • anunţul va cuprinde numărul de obligaţiuni din cadrul unei emisiuni care vor fi trase la sorţi şi prima acordată.

Obligaţiunile convertibile pot fi preschimbate în acţiuni ale societăţii emitente în condiţiile stabilite în prospectul de ofertă publică.

Drepturile deţinătorilor de obligaţiuni

Sub aspect juridic, deţinătorul de obligaţiuni este creditorul societăţii comerciale.  Debitorul său este o persoană juridică a cărei existenţă depinde de voinţa oamenilor şi care nu-şi transmite datoria nici unui moştenitor.

Deţinătorul de obligaţiuni posedă un titlu negociabil. Persoana creditorului nu are nici o importanţă pentru debitor. Cel care cumpără o obligaţiune, sub aspect economic face un plasament de capital şi nu are reprezentarea ca creditează societatea.

Dreptul la dobândă

Dobânda înscrisă în titlul obligaţiunilor este fixă şi mărimea ei depinde de conjuctura financiară de la data emisiunii. Plata dobânzii se face o dată pe an, pentru toate obligaţiunile din aceeaşi emisiune.

Dreptul la rambursare

Toate obligaţiunile din aceeaşi emisiune se rambursează de societate la data stabilită. Este posibilă şi rambursarea anticipată, prin tragere la sorţi, cu sau fără primă.

Rambursarea înainte de termen poate fi prevăzută în momentul emisiunii. În acest caz se întocmeşte un tabel de amortisment, cuprinzând numărul obligaţiunilor care se vor rambursa în fiecare an, prin tragere la sorţi, care se publică.

Dreptul de a organiza adunarea generală

Potrivit art.171 din Legea nr.31/1990 deţinătorii de obligaţiuni se pot întruni în adunare generală pentru a delibera asupra intereselor lor. Acest drept de organizare, recunoscut de lege, decurge din unitatea împrumutului care caracterizează o anumită emisiune de obligaţiuni.

Cea dintâi convocare a adunării se face, pe cheltuiala societăţii emitente, la cererea deţinătorilor care reprezintă o pătrime din titlurile nerambursabile. Următoarele adunări sunt convocate tot pe cheltuiala societăţii dar la cererea reprezentanţilor aleşi ai deţinătorilor de obligaţiuni.

Aceleaşi condiţii de formă şi de procedură sunt cerute pentru convocarea şi deliberarea adunării deţinătorilor de obligaţiuni ca şi în cazul adunării generale a acţionarilor. Chiar dacă societatea a achiziţionat şi ea obligaţiuni, nu poate lua parte la aceste adunări.

Prerogativele adunării deţinătorilor de obligaţiuni

Sunt limitate strict la necesităţile apărării intereselor acestor persoane:

  1. poate desemna reprezentanţi care să-i reprezinte în justiţie şi în relaţiile directe cu societatea. Aceştia vor avea dreptul de a asista la adunările generale ale societăţii. Este dreptul adunării de a-i împuternici pe reprezentanţi să atace în justiţie hotărârile societăţii privind problemele de la art.172 lit.b.
  2. se poate opune modificării statutului societăţii sau a condiţiilor împrumutului prin care s-ar aduce o atingere drepturilor deţinătorilor de obligaţiuni
  3. se poate pronunţa pentru sau contra emiterii de noi obligaţiuni
Art. 172 din Legea nr.31/1990

(1) Adunarea deţinătorilor de obligaţiuni legal constituită poate:
a) să numească un reprezentant al deţinătorilor de obligaţiuni şi unul sau mai mulţi supleanţi, cu dreptul de a-i reprezenta faţă de societate şi în justiţie, fixându-le remuneraţia; aceştia nu pot lua parte la administrarea societăţii, dar vor putea asista la adunările sale generale;
b) să îndeplinească toate actele de supraveghere şi de apărare a intereselor lor comune sau să autorizeze un reprezentant cu îndeplinirea lor;
c) să constituie un fond, care va putea fi luat din dobânzile cuvenite deţinătorilor de obligaţiuni, pentru a face faţă cheltuielilor necesare apărării drepturilor lor, stabilind, în acelaşi timp, regulile pentru gestiunea acestui fond;
d) să se opună la orice modificare a actului constitutiv sau a condiţiilor împrumutului, prin care s-ar putea aduce o atingere drepturilor deţinătorilor de obligaţiuni;
e) să se pronunţe asupra emiterii de noi obligaţiuni.
(2) Hotărârile adunării vor fi aduse la cunoştinţă societăţii, în termen de cel mult 3 zile de la adoptarea lor.

Cheltuielile necesare exercitării acestor prerogative ale reprezentanţilor se acoperă dintr-un fond constituit de deţinătorii de obligaţiuni. Hotărârile adunării vor fi aduse la cunoştinţa societăţii în cel mult trei zile de la adoptarea lor.

Pentru validarea hotărârilor privind problemele expuse la lit.a, b şi c este necesară prezenţa la adunare a deţinătorilor reprezentând:

  • cel puţin o treime din titlurile emise şi nerambursate
Pentru adoptarea unei hotărâri în celelalte probleme este suficient votul favorabil al deţinătorilor ce reprezintă:
  • două treimi din titlurile nerambursabile
  • votul favorabil a cel puţin patru cincimi din titlurile reprezentate la adunare

Hotărârile luate de adunare sunt obligatorii şi pentru deţinătorii care nu au participat sau care au votat contra. Aceştia pot ataca în justiţie hotărârile, în termenul şi cu efectele prevăzute de art.131, 132 . Se adresează la instanţa în a cărei rază teritorială îşi are sediul societate.

Dreptul de a-şi apăra independent interesele contra societăţii

Drepturile recunoscute prin lege deţinătorului de obligațiuni (dreptul la rambursare şi la dobânzi) pot fi apărate şi în situaţia neorganizării unei adunări a acţionarilor. În aceste cazuri, deţinătorul se adresează direct justiţiei pentru a cere să-i fie respectate drepturile.

Dacă s-a organizat o adunare a deţinătorilor de obligaţiuni au dreptul de a se adresa justiţiei:
  • acţiunea individuală împotriva societăţii nu este admisibilă dacă are acelaşi obiect cu al acţiunii intentate de reprezentantul deţinătorilor de obligațiuni desemnat de adunarea generală
  • acţiunie individuală a unui deţinător de obligațiuni împotriva societăţii nu poate fi admisă dacă este contrară unei hotărâri a adunării

Similar Posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.