SRL- Societatea comerciala cu raspundere limitata

SRL – Societatea comerciala cu raspundere limitata

SRL – Societatea comercială cu răspundere limitată poate fi privită ca o verigă intermediară între primele două forme, adică între societăţile de persoane şi cele de capitaluri.

SRL – Aspecte generale

SRL – Societatea cu Răspundere Limitată este definită ca fiind societatea comercială ale cărei obligaţii sociale sunt garantate cu patrimoniul social. Asociaţii sunt obligaţi numai la plata părţilor sociale.

SRL se constituie prin contract de societate şi statut.  În cazul asociatului unic SRL-ul se constituie numai prin statut (art. 5 alin 2 din Legea 31/1990). Contractul de societate şi statutul pot fi încheiate sub forma unui înscris unic, denumit act constitutiv.

Societatea cu răspundere limitată (SRL)

• este cea mai populară formă de organizare juridică a unei afaceri în România,
• este reglementată de Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale,
• principala caracteristică a SRL-ului este răspunderea limitată a asociaților pentru obligațiile sociale, limitată la aportul lor la capitalul social.

Structura asociaților

• SRL-ul poate avea un număr minim de un asociat și maxim 50.
• Asociați: Pot fi persoane fizice sau juridice, iar răspunderea fiecărui asociat este limitată la valoarea aportului adus la capitalul social.
• Capitalul social minim: În prezent, capitalul social minim necesar pentru înființarea unui SRL este simbolic (cel puțin 1 leu).

Caracteristici

• Răspundere Limitată: Asociații SRL-ului răspund pentru obligațiile societății doar în limita aportului lor la capitalul social, nefiind expuși riscului personal de a-și pierde bunurile proprii în caz de faliment sau datorii mari.
• Administrare: Societatea poate fi administrată fie de unul sau mai mulți administratori, care pot fi asociați sau persoane terțe. Administratorii sunt responsabili de gestionarea activităților curente.
• Transmiterea Părților Sociale: Părțile sociale pot fi transmise către terți doar cu acordul celorlalți asociați, ceea ce oferă un control mai mare asupra structurii de proprietate.

Aspecte Juridice

• Act Constitutiv: Este documentul fundamental al SRL-ului, care conține detalii despre structura asociaților, aporturile acestora și drepturile și obligațiile lor.
• Dizolvare și Lichidare: Procesul de dizolvare a unui SRL este reglementat prin lege și include închiderea formală a tuturor operațiunilor comerciale și distribuirea activelor rămase.

Actul constitutiv al SRL:

• se încheie sub semnătură privată,
• se semnează de toţi asociaţii sau, în caz de subscripţie publică, de fondatori.

Forma autentică a actului constitutiv este obligatorie atunci când:

1. printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se află un imobil;
2. se constituie o societate în nume colectiv sau în comandită simplă;
3. societatea pe acţiuni se constituie prin subscripţie publică.

Actul constitutiv dobândeşte dată certă şi prin depunerea la oficiul registrului comerţului.

Societatea cu Răspundere Limitată a fost comparată:

• cu o societate în nume colectiv în care răspunderea membrilor este limitată la valoarea aporturilor ca în societatea pe acţiuni,
• cu o societate în comandită formată numai din comanditari, care împrumută un anumit număr de reguli de la societatea pe acţiuni

Trăsături specifice:

• denumirea ei individualizată, poate cuprinde şi numele unuia sau al mai multor asociaţi. Va fi însoţită de menţiunea scrisă în întregime ”societatea cu răspundere limitată” sau SRL (art. 33 din legea 26/1990)
• numărul asociaţilor poate varia între 1 şi maxim 50 (art 12)
• capitalul social nu poate fi mai mic de 200 lei. Acesta se divide în părţi sociale egale, care nu pot fi mai mici de 10 lei (art 11). Prestaţiile în muncă şi creanţe nu pot constitui aport la formarea capitalului social (art. 16 alin.4).
• părţile sociale nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile (art.11 alin.2)
• răspunderea societăţii este limitată la patrimoniul social, iar răspunderea asociaţilor este limitat la capitalul social subscris (art. 3 alin. final).

SRL beneficiază de o procedură de constituire mai simplă decât aceea a societăţii pe acţiuni. În plus, este unica formă de societate comercială care se poate constitui şi cu un singur asociat.

Limita răspunderii prezintă evidente neajunsuri pentru viaţa comercială sănătoasă. Falimentele se produc fără să-i atingă pe asociaţi, căci falimentează numai societatea comercială.

O limitare a eventualelor abuzuri s-a încercat prin reglementarea posibilităţii sau chiar a obligaţiei:

• de evaluare a aportului în natură,
• prin instituirea obligaţiei de a vărsa integral capitalul subscris mai înainte de a începe operaţiile comerciale, sub sancţiune penală,
• obligaţiei de a arăta capitalul social în orice act care emană de la societate .

Constituirea Societăţii cu Răspundere Limitată (SRL)

SRL se constituie:

• prin actul constitutiv (contract şi statut)
• sau numai prin statut, în cazul asociatului unic

Semnarea contractului şi adoptarea statutului poate prezenta cea din urmă manifestare unanimă a voinţei asociaţilor. Va prevala voinţa majorităţii absolute a asociaţilor şi a părţilor sociale, cu excepţia modificării contractului şi a statutului. Acestea se pot efectua numai prin votul unanimităţii asociaţilor, în afară de cazul în care actul constitutiv sau legea prevede altfel.

Soţii asociaţi

Răspunderea vizează numai capitalul social şi deci, aporturile fiecăruia dintre soţi şi nu pot atinge patrimoniile soţilor:

• nici în privinţa bunurilor comune
• nici în acela al bunurilor proprii

Codul civil art. 1882 alin. (1) teza a doua prevede:

1. un soţ nu poate deveni asociat prin aportarea de bunuri comune decât cu consimţământul celuilalt soţ,
2. sub sancţiunea prevăzută la art. 347 (nulitatea relativă), niciunul dintre soţi nu poate singur, fără consimţământul scris al celuilalt soţ să dispună de bunurile comune:

• ca aport la o societate sau
• pentru dobândirea de părţi sociale

Calitatea de asociat este recunoscută soţului care a aportat bunul comun, dar părţile sociale sunt bunuri comune.

Dacă se aportează bunul propriu al soţului, asocierea nu ar fi lovită de nulitate. Calitatea de bun propriu este dovedită prin declaraţia pe proprie răspundere cuprinsă în actul constitutiv. Calitatea de bun propriu a aportului va trebui să fie justificată clar prin indicarea în contract a temeiului legal.

Creditorii comuni ai soţilor ar putea ataca un asemenea act încheiat în frauda drepturilor lor, dovedind că aportul era bun comun.

Constatarea nulităţii contractului de societate pentru acest motiv se poate cere numai în caz de insolvabilitate a soţilor. Această constatare ar avea drept consecinţă lichidarea societăţii.

Aportul în natură la constituirea capitalului social al SRL

Capitalul social al unei SRL nu poate fi mai mic de 200 lei  şi el se constituie din aporturile asociaţilor. Aceste aporturi pot fi în natură (bunuri) sau în numerar.

Evaluarea prin expertiză a aportului în natură din dispoziţia judecătorului delegat este facultativă în cazul mai multor asociaţi şi este obligatorie în cazul asociatului unic .

Prestaţiile în muncă nu pot fi admise la constituirea capitalului social.   Munca urmează să fie prestată succesiv, în timp ce aportul în natură se cere a fi vărsat la semnarea contractului de societate.

Pot fi aduse ca aport în natură:

• bunuri – care se predau efectiv în momentul constituirii societăţii
• un drept de folosinţă asupra unui bun imobil sau mobil, ca locaţiunea unui imobil sau uzufructul asupra lui
• imobil grevat de sarcini. Evaluarea un imobil grevat de o ipotecă se face numai la diferenţa dintre creanţă şi valoarea bunului.

Bunul nu poate fi adus ca aport în natură la constituirea capitalului social dacă:

• ipoteca este execuţională având ca efect indisponibilizarea imobilului sau
• ipoteca este însoţită de interdicţia înstrăinării sau a grevării cu alte sarcini

Nivelul minim obligatoriu al capitalului social şi limitarea răspunderii conferă o importanţă sporită respectării normelor generale privind reducerea sau majorarea capitalului social.

Reducerea capitalului social nu va putea opera sub nivelul minim legal şi se va efectua cu respectarea procedurii. Majorarea capitalului social se poate efectua numai cu vărsarea imediată a sumelor subscrise şi cu predarea imediată a bunurilor.

Procedura de înființare a SRL

Etapele procedurale de înființare a SRL sunt:

• alegerea și rezervarea numelui societății prin înregistrarea unei cereri de verificare disponibilitate şi rezervare denumire firmă completată cu 3 denumiri, în ordinea preferinţelor.
• stabilirea sediului și întocmirea actelor doveditoare privind sediul social și secundar al societăţii (dacă există).Un imobil poate fi sediu social în baza unui contract de închiriere sau de comodat,  contract ce va fi încheiat între proprietar și societate.
• întocmirea actului constitutiv care se încheie:

1. sub semnătură privată și se semnează de toţi membrii fondatori sau,
2. în formă autentică dacă la capitalul social s-a subscris ca aport în natură un imobil.

Se inserează codul CAEN specific obiectului de activitate. O societate poate a avea un singur obiect de activitate principal și mai multe secundare.

• subscrierea capitalului social și obținerea actelor doveditoare privind efectuarea vărsămintelor aporturilor subscrise şi/sau vărsate de către membri la capitalul social.

Capitalul social:

1. se subscrie într-un cont deschis la o instituție bancară cu care se va colabora pe viitor;
2. contul trebuie deschis pe numele societății iar depunerea capitalului social se face pe baza actului constitutiv;
3. chitanța trebuie depusă la dosar împreună cu celelalte documente;
4. adus la înființarea societății are o valoare minimă de 200 lei și se poate diviza în părți sociale cu o valoare nominală minimă de 10 lei.

• întocmirea dosarului de înmatriculare și înregistrarea dosarului la Registrul Comerțului
• realizare ștampilei și înregistrarea fiscală la Agenția Națională de Administrare Fiscală

Părţile sociale

Capitalul social al SRL se divide în părţi sociale egale, care nu pot fi mai mici de 10 lei. Societeta nu are voie să emită titluri negociabile, asemenea acţiunilor. Încălcarea acestei interdicţii este sancţionată pe baza datelor din registrul asociaţilor .

Repartizarea acestor părţi sociale între asociaţi se face prin actul constitutiv. Legea nu reglementează expres criteriul de repartizare a părţilor sociale. Conform art. 67 din Legea nr.31/1990 repartizarea beneficiilor şi numărul părţilor sociale fiecărui asociat este proporţional cu cota de participare la capitalul social.

În privinţa părţilor sociale asociaţii pot dispune ca de oricare drept patrimonial, dacă:

• o fac în cunoştinţă de cauză şi
• o fac în deplină libertate a exprimării voinţei

Nu se vor putea distribui dividente decât din beneficiile reale. Încălcarea acestei interdicţii trebuie să fie sancţionată cu nulitatea plăţii. Aceasta pentru că orice dividente plătite în afara beneficiilor reale erodează capitalul social, fraudând drepturile creditorilor.

Este esenţial şi obligatoriu ca:

• întregul capital social să fie divizat în părţi de o valoare nominală egală
• toate părţile sociale să fie distribuite asociaţilor
• toate părţile sociale să fie acoperite cu vărsăminte, în bunuri sau în numerar.

Părţile sociale nu pot fi urmărite de creditorii asociaţilor înainte de dizolvarea societăţii. Aceşti creditori pot popri asigurator, în timpul duratei societăţii, sumele ce s-ar cuveni asociaţilor prin lichidare. Părţile sociale pot fi transmise în mod liber şi necondiţionat între asociaţi.

Se pot ivi două situaţii:

• Asociatul cedent renunţă la toate părţile sociale pe care le posedă, ceea ce reprezintă o retragere
• Asociatul cedează numai unele părţi sociale, ceea ce nu modifică structura personală a societăţii dar schimbă repartizarea între aceşti asociaţi a numărului de părţi sociale. Contractul şi statutul pot reglementa acest mod de cesiune, în scopul de a împiedica dobândirea de către unul singur a majorităţii capitalului social.

Se asigură o repartiţie egală a părţilor cedate, în vederea menţinerii:

• raportului iniţial sau
• o repartiţie egalizatoare în vederea realizării pe parcurs a unei repartizări egale a părţilor sociale între asociaţi.

Transmiterea către persoane din afara societăţii este permisă numai dacă a fost aprobată de asociaţii reprezentând cel puţin trei pătrimi din capitalul social.

Este o majoritate calificată, în raport cu majoritatea absolută cu care se adoptă în mod obişnuit hotărârile adunării generale a asociaţilor.

În cazul societăţilor alcătuite din doi sau trei asociaţi, unanimitatea devine singura soluţie, pentru ca o majoritate calificată este irealizabilă. În practică, acceptarea transmiterii de către ceilalţi asociaţi presupune cunoaşterea candidatului.

Legea 31/1990 nu reglementează:

• procedură de notificare de către cedent celorlalţi asociaţi a intenţiilor sale de transmitere,
• nici modalitatea de exprimare a voinţei celorlalţi,
• trebuie ca totul să fie cuprins în procesul verbal al adunării generale, înainte de a se încheia actul autentic de cesiune.

În situaţia în care:

• asociatul doreşte să transmită numai unele dintre părţile lui sociale către o persoană din afara societăţii,
• asociaţii se opun şi nu doresc nici să achiziţioneze ei acele părţi sociale
• are loc o reducere a capitalului social, dacă nu este contrară prevederilor legale cu privire la minimul capitalului social

Dacă nu se realizează nici o variantă de cumpărare, atunci asociatul poate ceda părţile lui sociale unei persoane din afara grupului asociaţilor. Aceste norme privitoare la obligaţia de cumpărare sunt aplicabile numai dacă asociatul cedent are cel puţin 2 ani vechime. Aceast stagiu nu este pretins moştenitorilor şi altor categorii de persoanele apropiate.

Prin efectul acceptării succesiunii, transmiterea părţilor sociale care au aparţinut asociatului decedat se produce deplin către moştenitori.

Situaţii speciale:

• contractul de societate prevede ca dobândirea de către moştenitori a calităţii de asociat şi a părţilor sociale să fie hotărâtă de AGA cu majoritate calificată
• hotărâre asociaţilor împiedică dobândirea prin succesiune a părţii sociale a defunctului,
• numărul moştenitorilor să depăşească numărul de 50 asociaţi

Societatea este obligată:

• să plătească moştenitorului echivalentul bănesc al părţii sociale calculat conform ultimului bilanţ aprobat.
• comoştenitorii vor desemna un număr corespunzător de titulari

Administrarea, conducerea, controlul societăţii

Numirea şi revocarea administratorilor

SRL-ul este administrată de unul sau de mai mulţi administratori. Numirea lor se poate face prin contractul de societate ori prin hotărârea adunării generale.

În ambele situaţii sunt aplicabile dispoziţiile legale privind numirea şi revocarea administratorilor societăţilor în nume colectiv.

Numirea realizată prin contract se poate revoca numai cu unanimitatea voturilor asociaţilor.

Numirea făcută de adunarea generală se revocă tot prin votul asociaţilor care reprezintă majoritatea absolută a capitalului social.

Administratorii

• nu trebuie să fie aleşi neapărat din rândul asociaţilor care reprezintă majoritatea absolută a capitalului social,
• nu trebuie să fie aleşi nici măcar în mod obligatoriu din rândul asociaţilor,
• pot să fie neasociaţi

Sunt aplicabile dispoziţiile art.75 şi 76 privind societăţile în nume colectiv:

• în ce priveşte dreptul administratorilor de reprezentare a societăţii ca şi
• în ce priveşte modul de lucru

Remuneraţia ori indemnizaţia administratorului sunt stabilite:

• prin contract de societate ori prin hotarare AGA, şi
• prin contract de muncă în cazul administratorului salariat

Regim Fiscal

• SRL-urile sunt impozitate fie pe baza impozitului pe profit (cota actuală fiind de 16% din profitul impozabil), fie pe baza impozitului pe veniturile microîntreprinderilor (cote între 1% și 3%, în funcție de numărul de angajați și veniturile totale).
• Asociații pot beneficia de dividende din profitul realizat, după plata impozitelor, dividende care sunt, la rândul lor, impozitate.

Avantaje și Dezavantaje

Avantaje

• Protecția bunurilor personale ale asociaților, datorită răspunderii limitate.
• Flexibilitate în gestionarea afacerii și în transmiterea părților sociale.
• Procedură de înființare și administrare relativ simplă și rapidă, comparativ cu alte forme juridice.

Dezavantaje

• Limitarea numărului de asociați (maxim 50), ceea ce poate restricționa dezvoltarea afacerii la un anumit nivel.
• Formalități mai complexe în cazul modificării structurii de capital sau a transferului părților sociale.

Concluzie

Societatea cu răspundere limitată (SRL) este o alegere versatilă și sigură pentru antreprenorii români, oferind un echilibru între flexibilitatea în administrare și protecția bunurilor personale ale asociaților. Este preferată atât de afaceri mici, cât și de cele de dimensiuni medii, datorită răspunderii limitate și a modului simplu de organizare și administrare