Gestiunea frauduloasa infractiune contra patrimoniului

Gestiunea frauduloasă este infracţiunea ce constă în pricinuirea de pagube unei persoane, cu rea-credinţă, cu ocazia administrării sau conservării bunurilor acesteia la persoana fizică sau juridică care are ori trebuie să aibă grija administrării sau conservării acelor bunuri.

Gestiunea frauduloasă-infracțiune contra patrimoniului

Gestiunea frauduloasă este o infracțiune contra patrimoniului prevăzută în Codul penal roman:

• se referă la fapta unei persoane care administrează sau gestionează bunuri ale altuia, și care, prin abuz de încredere, provoacă o pagubă materială persoanei respective,
• este reglementată de art. 242 din Codul penal și presupune, în principal, îndeplinirea a două condiții:
  • existența unei relații de încredere și
  • comiterea unui act ilicit ce provoacă un prejudiciu.

       Art. 242 Cod penal Gestiunea frauduloasă

• (1) Pricinuirea de pagube unei persoane, cu ocazia administrării sau conservării bunurilor acesteia, de către cel care are ori trebuie să aibă grija administrării sau conservării acelor bunuri se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
• (2) Când fapta prevăzută în alin. (1) a fost săvârşită de administratorul judiciar, de lichidatorul averii debitorului sau de un reprezentant sau prepus al acestora, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani.
• (3) Faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) săvârşite în scopul de a dobândi un folos patrimonial se pedepsesc cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
• (4) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Gestiunea frauduloasă se săvârșește în scopul dobândirii unui folos material constituie varianta agravată a infracţiunii. Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate pentru forma tip a infracţiunii.

Elemente constitutive ale infracțiunii

1. Subiect active poate fi orice persoană care are obligația legală de a administra sau gestiona patrimoniul altei persoane, cum ar fi:
   • administratori, contabili, sau orice persoană care exercită o activitate managerială.
2. Obiect juridic: se protejează patrimoniul persoanei vătămate, în special împotriva abuzului de încredere din partea celor care au un mandat pentru gestionarea acestuia.
3. Element material: este reprezentat de acțiunea prin care persoana aflată în poziția de gestionare abuzează de această poziție pentru a provoca o pierdere patrimonială. Aceasta poate include:
   • însușirea de bunuri,
   • utilizarea nejustificată a fondurilor sau efectuarea de tranzacții care aduc prejudicii.
4. Urmarea imediată constă în pierderea patrimonială cauzată victimei ca urmare a actului abuziv.
5. Legătura de cauzalitate trebuie dovedită între actul de gestiune frauduloasă și prejudiciul efectiv cauzat.

Obiectul infracţiunii ”Gestiunea frauduloasă”

Obiectul juridic special constă în relaţiile sociale referitoare la protecţia patrimoniului. Este dată de existenţa unui raport juridic între părţi cu privire la administrarea sau numai la conservarea unei universalităţi de bunuri care aparţin celui care le-a încredinţat sau unui terţ. Sunt obligaţii juridice şi nu morale, ceea ce implică o anumită conduită din partea mandatarului, materializată în acte de ocrotire a intereselor patrimoniale ale celui care i-a încredinţat bunurile.

Raportul juridic este creat, de regulă, printr-un contract de mandat, în conformitate cu care mandatarul se obligă să administreze sau să conserve bunurile mandatului. Contractul se încheie intuitu personae putând fi gratuit sau cu plată.

Obiectul material constă într-o universalitate de bunuri mobile şi imobile, consumabile sau neconsumabile, aparţinând altei persoane.

Excepţie – poate constitui obiect material şi un singur bun (minorul primeşte moştenire un teren care este administrat de părinţii săi, care pot săvârşi în acest context infracţiunea de gestiune frauduloasă).

Subiecţii infracţiunii

Subiectul activ denumit autor poate fi:

• orice persoană fizică sau juridică
• care are ca atribuţii administrarea sau conservarea unei universalităţi de bunuri aparţinând altei persoane
• care nu are calitatea de funcţionar (subiect activ nemijlocit calificat).

Gestiunea frauduloasă poate fi comisă în calitate de subiect activ nemijlocit şi de părinţii care administrează bunurile copiilor lor minori sau majori. Nu poate fi subiect activ nemijlocit al infracţiunii proprietarul bunului sau universalităţii de bunuri.

• Couatoratul este posibil atunci când toţi coautorii au calitatea specială cerută de lege.
• Instigarea sau complicitatea este posibilă, nefiind condiţionată de vreo calitate a participanţilor.
• Subiectul pasiv este persoana fizică sau juridică al cărei bun, respectiv a cărei universalitate de bunuri este administrată sau conservată de făptuitor.

Latura obiectivă

Elementul material al infracţiunii de gestiune frauduloasă constă în acţiunea sau inacţiunea prin care se produce un prejudiciu de către persoana ce are ca atribuţii administrarea sau conservarea bunurilor persoanei vătămate.

Exemplu – mandatarul vinde bunurile însușindu-și contravaloarea lor, ori lasă să se degradeze bunurile pe care avea obligația de a le conserva.

Conservarea unui bun presupune paza şi păstrarea lui în condiţiile în care să fie ferit de distrugeri ori degradări. Reprezintă inițierea unor măsuri de menținere a valorii bunurilor în vederea preîntâmpinării pierderii unui drept.

Administrarea implică o activitate ce cuprinde, pe lângă actele de conservare şi pe cele necesare unei gestionări corespunzătoare naturii şi destinaţiei bunurilor. Administrarea constă în acte de punere în valoare, de exploatare sau valorificare a bunurilor ce formează obiectul ei.

Fiind vorba de un patrimoniu și nu de un bun singular, se poate ajunge chiar și la înstrăinarea unui bun anumit, act de dispoziție care profită tot bunei și normalei gospodăriri a întregului avut. În orice formă a elementului material rezultă o pagubă efectivă pentru subiectul pasiv. Orice act de administrare sau conservare defectuoasă care este producător de pagube poate constitui elementul material al gestiunii frauduloase.

Gestiunea frauduloasă se deosebeşte de abuzul de încredere prin următoarele:

• în cazul gestiunii frauduloase făptuitorul are îndatorirea de a administra sau gestiona o universalitate de bunuri aparţinând altuia,
• în cazul abuzului de încredere făptuitorul deţine cu orice titlu un bun sau anumite bunuri individual determinate, având obligaţia de a le păstra şi restitui.
• în cazul gestiunii frauduloase elementul material constă în orice acţiune sau inacţiune prin care se produce o pagubă, realizată de administrator sau gestionar cu depăşirea atribuţiilor pe care acesta le avea ori contrar acestor atribuţii,
• în cazul abuzului de încredere elementul material constă numai în însuşirea, dispunerea pe nedrept sau refuzul de a restitui un bun al altuia

Urmarea imediată este prejudiciul creat prin activitatea infracţională

Legătura de cauzalitate trebuie să existe şi să fie dovedită existenţa unei legături de cauzalitate între acţiunea sau inacţiunea ce constituie elementul material al infracţiunii şi urmarea imediată.

Latura subiectivă

Este intenția directă sau intenția indirectă. Folosirea expresiei rea-credință în definirea faptei de către legiuitor, caracterizează atitudinea autorului faptei, relevă tocmai ipoteza vinovăției prevăzută în codul penal. Fapta săvârșită din culpă nu atrage răspunderea penală. Dacă fapta are ca scop dobândirea unui folos material răspunderea penală se agravează.

Nu interesează sub aspectul existenței infracțiunii mobilul sau scopul cu care a fost săvârșită. Acestea pot fi avute în vedere de instanță la individualizarea pedepsei.

Varianta agravantă este:

• comiterea gestiunii frauduloase în scopul de a dobândi un folos material,
• chiar dacă acest scop nu este atins
• are caracter subsidiar, fiind reținută numai dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă
• se săvârșește numai cu intenție directă.

 Formele infracțiunii

Actele de pregătire și tentativa sunt posibile, însă nu sunt incriminate.Infracțiunea se consumă la momentul producerii prejudiciului. Fapta este o infracțiune de daună, urmarea imediată concretizându-se într-o pagubă pricinuită. Poate fi săvârșită în formă continuată, caz în care infracțiunea se epuizează la data efectuării ultimului act de executare.

Sancțiuni pentru traficul de influență

• Pedeapsa de bază: Închisoare între 6 luni și 5 ani, aplicată pentru faptele săvârșite cu rea-credință.
• Pedeapsa agravată: Închisoare între 3 și 10 ani, dacă fapta este comisă pentru obținerea unui folos material, cu condiția ca gravitatea faptei să nu fie mai mare.
• Acțiunea penală: Pentru bunurile cu proprietate privată, procedura penală se inițiază numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Pedeapsa

Pentru forma tip prevăzută de art. 242 alin.1 cod penal pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amendă. Când fapta de gestiune frauduloasă a fost săvârşită de administratorul judiciar, de lichidatorul averii debitorului sau de un reprezentant sau prepus al acestora, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani.

Când fapta de gestiune frauduloasă este săvârşită în scopul de a dobândi un folos patrimonial pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani. Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.