Traficul de influenta infractiune de coruptie

Traficul de influență, o formă de corupție definită prin pretinderea sau primirea de foloase pentru a influența un funcționar public, se manifestă prin promisiuni, intervenții sau favoruri nelegitime.

Distincția față de alte infracțiuni

• Trafic de influență vs. cumpărare de influență:
  • traficul de influență se referă la acțiunile celui care pretinde sau primește influența, în timp ce
  • cumpărarea de influență vizează persoana care oferă sau promite bunuri ori avantaje pentru a determina apariția unui trafic de influență.
• Trafic de influență vs. lobby legal:
  • Lobby-ul legal este o activitate reglementată și transparentă, diferită de traficul de influență, care este ilegal. În timp ce țările membre OCDE au reguli stricte pentru lobby, în alte jurisdicții precum România, Franța sau Spania, practicile similare neautorizate pot fi considerate infracțiuni.

Art.291 Cod penal

• (1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
• (2) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

Caracteristici

• Infracțiune de corupție: o infracțiune care vizează coruperea funcționarilor publici și subminarea corectitudinii administrației. 
• Pretinderea sau primirea de foloase: infracțiunea se comite prin pretinderea sau primirea efectivă a unor avantaje materiale sau de altă natură în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă un funcționar public. 
• Influența asupra funcționarului: făptuitorul trebuie să aibă sau să lase să se creadă că are influență asupra unui funcționar public. 
• Scopul influenței: pentru a determina funcționarul să acționeze într-un anumit mod, fie că e vorba de a face sau nu un act, de a-l accelera sau întârzia un act ce intră în atribuțiile sale de serviciu, sau să efectueze un act contrar acestora. 

Diferența față de cumpărarea de influență

• În cazul traficului de influență, persoana care are influența sau lasă să se creadă că o are, pretinde foloase pentru a-și exercita influența.
• În cazul cumpărării de influență, persoana oferă foloase pentru a determina pe cineva să-și folosească influența asupra unui funcționar. 

Traficul de influență este considerat o infracțiune gravă, deoarece subminează încrederea în instituțiile publice și în actul de justiție.  În combaterea corupției, autoritățile iau măsuri pentru prevenirea și sancționarea traficului de influență. 

Traficul de influenţă este o infracţiune de corupţie care constă

• în primirea ori pretinderea de bani sau de alte foloase,
• ori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul,
• săvârșită de către o persoană care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar sau alt angajat, pentru a-l determina să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuțiile sale de serviciu.

Această infracțiune constă în fapta unei persoane care, direct sau indirect, pretinde, primește sau acceptă promisiuni de bani ori alte foloase necuvenite, invocând:

• influența sa reală sau pretinsă asupra unui funcționar public sau asupra unei persoane ce ocupă o poziție de autoritate
• pentru a obține, de la acesta, îndeplinirea sau neîndeplinirea unui act ce intră în atribuțiile de serviciu ale acelei persoane.

Elemente constitutive ale infracțiunii

1. Subiect activ poate fi orice persoană care pretinde că are influență asupra unui funcționar public sau asupra altor persoane cu putere de decizie, indiferent dacă această influență este reală sau doar pretinsă.
2. Obiect juridic: infracțiunea afectează relațiile sociale care vizează integritatea și imparțialitatea funcțiilor publice, protejând încrederea publică în corectitudinea instituțiilor statului.
3. Element material: acțiunea de a pretinde, primi sau accepta promisiuni de bani ori alte foloase necuvenite, în schimbul exercitării influenței asupra unui funcționar public sau unei persoane în poziție de autoritate. Este irelevant dacă influența invocată este reală sau doar pretinsă.
4. Urmarea imediată: poate fi reprezentată de obținerea unui avantaj material sau de influențarea deciziei funcționarului public, însă simpla pretindere sau acceptare a avantajelor este suficientă pentru consumarea infracțiunii.
5. Legătura de cauzalitate: trebuie să existe o legătură între influența invocată de infractor și beneficiul necuvenit pe care acesta îl pretinde sau primește.

Constituie variantă agravantă a infracțiunii săvârșirea faptei de un funcționar cu atribuții de control sau de o persoană care are atribuții de constatare sau de sancționare a contravențiilor ori de constatare, urmărire sau judecare a infracțiunilor.

Art.7 din Legea 78/2000

Faptele de luare de mită sau trafic de influenţă săvârşite de o persoană care:

1. exercită o funcţie de demnitate publică;
2. este judecător sau procuror;
3. este organ de cercetare penală sau are atribuţii de constatare ori de sancţionare a contravenţiilor;
4. este una dintre persoanele prevăzute la art. 293 din Codul penal

se sancţionează cu pedeapsa prevăzută la art. 289 sau 291 din Codul penal, ale cărei limite se majorează cu o treime.

Obiectul infracțiunii

• Obiectul juridic este constituit din relațiile referitoare la buna desfășurare a raporturilor de serviciu.
• Obiectul material – nu are. Banii sau foloasele necuvenite reprezintă bunuri date în vederea săvârșirii infracțiunii, supuse confiscării, iar nu obiect material al infracțiunii.

Subiecții infracțiunii

Subiectul activ

Autor poate fi orice persoană fizică sau juridică cu capacitate penală care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public sau unui funcționar.

În cazul în care traficantul de influență este totodată și un funcționar care are competențe în legătură cu actul pentru a cărui îndeplinire sau neîndeplinire trafichează influența. Se va reține concursul între luarea de mită și traficul de influență.

Participația penală este posibilă în toate formele:

• coautorat dacă toți subiecții au influiență sau lasă să se creadă că au influiență asupra funcționarului
• complicitate sau instigare

Exemplu

Dacă autorul infracțiunii de trafic de influență:

• după ce a pretins un anumit folos pentru a determina un funcționar să facă un act ce intră în atribuțiile sale de serviciu, și
• a primit folosul
• prin intermediul altei persoane, această persoană va răspunde în calitate de complice, deoarece l-a ajutat pe autor să realizeze unul din conținuturile alternative ale infracțiunii.

Activitatea complicelui sau a instigatorului poate îmbrăca în unele cazuri caracter infracțional, constituind infracțiunea de cumpărare de influență care presupune:

• promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase,
• pentru sine sau pentru altul,
• direct ori indirect,
• unei persoane care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public,
• pentru a-l determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri,

Subiectul pasiv

Subiectul principal este autoritatea publică, instituția publica, instituția sau persoana juridică de interes public ori privat în cadrul căreia făptuitorul se află în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Subiect pasiv secundar este funcționarul public sau funcționarul cu privire la care se pretinde că există o influiență.

Latura obiectivă

Elementul material

• primirea sau pretinderea direct sau indirect sau alte foloase patrimoniale sau nepatrimoniale ori
• acceptarea de promisiuni de daruri, direct sau indirect,
• în scopul determinării unui funcționar să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuțiile sale de serviciu.

Actul pentru a cărui îndeplinire sau neîndeplinire se trafichează influența poate fi legal sau illegal. În cazul în care anterior primirii făptuitorul acceptase promisiunea de primire a unor astfel de bunuri, fapta de consumă la momentul acceptării.

Nu interesează dacă bunurile sunt remise efectiv, după pretinderea sau acceptarea de promisiuni de bani sau alte foloase.

Cerințe esențiale ale infracțiunii ”Traficul de influenţă”

• făptuitorul trebuie să aibă o influență reală sau să lase să se creadă că are influență asupra funcționarului public. Influența făptuitorului trebuie să reprezinte motivul determinant al acțiunii cumpărătorului de a influența
• făptuitorul trebuie să promită că îl va determina pe funcționarul public sau pe funcționar să facă ori să nu facă un act ce intră în competența acestuia potrivit atribuțiilor de serviciu. Aceasta chiar dacă această promisiune nu este îndeplinită ulterior ori actul nu este efectuat.

Este îndeplinită această condiție și în cazul în care funcționarul nu este expres nominalizat, dar se face referire:

1. la organul de stat,
2. la instituția publică sau
3. la orice altă persoană juridică din care face parte funcționarul, care are competența de a efectua sau a nu efectua actul.

În cazul în care se pretinde influența pe lângă un funcționar necompetent, se poate reține săvârșirea infracțiunii de înșelăciune

• fapta trebuie să fie săvârșită înainte sau concomitent cu îndeplinirea actului ce intră în atribuțiile de serviciu ale funcționarului asupra căruia este traficată influența.

Dacă pretinderea sau primirea de bani sau alte foloase necuvenite a fost realizată după îndeplinirea actului, se va reține săvârșirea infracțiunii de înșelăciune. În situația în care traficantul de influiență oferă bani sau alte foloase necuvenite funcționarului pentru îndeplinirea sau neîndeplinirea actului, se va reține în concurs darea de mită și traficul de influiență.

Infracțiunea traficul de influență există

• atât atunci când făptuitorul are în mod real o influență asupra unui funcționar,
• cât și atunci când făptuitorul lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar, deși influența nu există în realitate.

Întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență iar nu pe cele ale infracțiunii de înșelăciune, fapta:

• de a pretinde și de a primi o sumă de bani,
• săvârșită de o persoană care lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar,
• pentru a-l determina să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuțiile sale de serviciu,
• chiar dacă în realitate făptuitorul nu are o astfel de influență

Prevalarea de o influență inexistentă în realitate asupra unui funcționar, deși constituie o acțiune ce realizează elementul material al infracțiunii de înșelăciune, prin voința legiuitorului constituie o infracțiune distinctă, dacă sunt îndeplinite și celelalte condiții prevăzute de codul penal.

Pentru existența infracțiunii traficul de influență este necesară

• numai precizarea actului pentru a cărui îndeplinire urmează a se exercita influența făptuitorului, iar
• nu și indicarea persoanei asupra căreia va fi exercitată
• influența, pe care o are sau lasă să se creadă că o are făptuitorul, să privească un funcționar care are atribuții în îndeplinirea actului pentru care făptuitorul a primit sau a pretins bani ori alte foloase.

Banii, valorile sau orice alte bunuri primite se confiscă de la persoanele care le deține. Dacă banii, valorile sau orice alte bunuri primite nu se găsesc, se vor confisca prin echivalent de la infractor.

Aceste bunuri nu se vor restitui persoanelor care le-au dat nici în cazul în care aceștia denunță autorității fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat.

Nu se vor confisca:

• banii, valorile sau orice alte bunuri pretinse sau cele cu privire la care a fost acceptată promisiunea că vor fi date
• sumele de bani puse la dispoziție pentru organizarea flagrantului la infracțiunea de trafic de influență, acestea restituindu-se organelor de urmărire penală.

Urmarea imediată constă în starea de pericol pentru buna desfășurare a raporturilor de serviciu în cadrul unităților prevăzute de art.176 cod penal sau al persoanelor juridice de drept privat.

Art. 176 Cod penal

 Prin termenul public se înţelege tot ce priveşte autorităţile publice, instituţiile publice sau   alte persoane juridice care administrează sau exploatează bunurile proprietate publică

Legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei.

Latura subiectivă

Latura subiectivă constă în intenția directă.

Scopul este determinarea funcționarului public sau a funcționarului să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuțiile sale de serviciu. Nu interesează sub aspectul existenței infracțiunii mobilul cu care a fost săvârșită fapta. Aceasta poate fi avută în vedere de instanță la individualizarea pedepsei.

 Formele infracțiunii

• Actele de pregătire sunt posibile, dar nu sunt incriminate.
• Tentativa este asimilată de lege faptei consumate și nu este incriminată. Fapta este de consumare anticipată.

Infracțiunea se consumă la data la care subiectul active:

• pretinde sau primește bani sau alte foloase ori
• acceptă promisiunea unor foloase sau daruri, pentru a-l determina pe funcționarul public sau pe funcționar să facă sau să nu facă un act ce intră în atribuțiile sale de serviciu.

În cazul în care făptuitorul realizează mai multe dintre variantele alternative ale elementului material al infracțiunii, se va reține o singură infracțiune de trafic de influență. În acest caz fapta se consumă în momentul realizării primei activități infracționale.

Infracțiunea poate fi comisă în forma continuată, caz în care se epuizează la data comiterii ultimului act de executare. În cazul în care, după ce infracțiunea de trafic de influență s-a consumat prin primirea unor foloase pentru intervenția promisă, inculpatul, care și-a îndeplinit promisiunea, a solicitat și a primit, de mai multe ori, de la cumpărătorul de influență diferite sume de bani, există o singură infracțiune de trafic de influență.

Elementul material constă în acțiunea de traficare a influenței, care se poate realiza prin:

• primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase ori
• prin acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, în vederea determinării unui funcționar să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuțiile sale de serviciu.

Se consumă în momentul în care făptuitorul pretinde sau primește bani sau alte foloase ori acceptă promisiunea unor foloase sau daruri pentru a-l determina pe acel funcționar public sau funcționar să facă sau să nu facă un act ce intră în atribuțiile sale de serviciu.

Pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.

Faptele de luare de mită sau trafic de influenţă săvârşite de o persoană care:

1. exercită o funcţie de demnitate publică;
2. este judecător sau procuror;
3. este organ de cercetare penală sau are atribuţii de constatare ori de sancţionare a contravenţiilor;
4. este una dintre persoanele prevăzute la art. 293 din Codul penal

se sancţionează cu pedeapsa prevăzută la art. 289 sau 291 din Codul penal, ale cărei limite se majorează cu o treime.

Pedeapsa

Traficul de influență este pedepsit cu închisoare de la 2 la 7 ani. În plus, se poate aplica interzicerea unor drepturi, cum ar fi dreptul de a ocupa anumite funcții publice sau dreptul de a desfășura anumite activități. Dacă infracțiunea are loc în circumstanțe agravante, pedepsele pot fi mai severe.

Aspecte specifice

În cazurile de trafic de influență, legea nu impune ca influența invocată de infractor să fie efectivă, ci este suficient ca aceasta să fie doar pretinsă. De asemenea, infracțiunea se consumă din momentul în care avantajele au fost pretinse sau acceptate, nefiind necesar ca funcționarul public să fie efectiv influențat sau să îndeplinească actul solicitat.