Contraventii silvice – stabilire si sanctionare

∞ Omul care se poartă cum se cuvine de la început e ferit de mustrări de conștiință∞
Contraventii silvice – stabilire și sancționare sunt reglementate de Legea nr. 171/2010.

Legea nr. 46 din 2008 Codul silvic  reglementează contravenții silvice:

  • regimul silvic la care este supus fondul forestier national,
  • modul de administrare,
  • asigurarea serviciilor silvice,
  • condițiile constituirii ocoalelor silvice și regimul acestora precum și
  • clasificarea abaterilor de la normele legale corelate cu sancțiunile aferente.
Conform prevederilor art. 1 din Codul silvic fondul forestier național este proprietate publică sau privată, constituit din:
  • pădurile,
  • terenurile destinate împăduririi,
  • terenurile care servesc nevoilor de cultură, producție sau administrație silvică,
  • iazurile, a albiile pâraielor, a altor terenuri cu destinație forestieră, inclusiv cele neproductive,
  • cuprinse în amenajamente silvice la data de 1 ianuarie 1990.

Dreptul la proprietate este garantat prin constituție, însă caracterul și limita drepturilor sunt stabilite prin lege. În Legea nr. 171 din 2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice, contravenția  silvică este definită ca fiind:

  • fapta săvârșită cu vinovăție,
  • stabilită și sancționată prin aceasta lege.
Sancțiunile aplicabile pentru săvârșirea contravențiilor silvice sunt:
  1. sancțiunea contravențională principală – amenda;
  2. sancțiunea contravențională complementară:
  • reținerea sau confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din săvârșirea contravenției silvice
  • și/sau retragerea autorizației/atestatului

Sunt reglementate patru domenii în care nerespectarea obligațiilor stabilite prin Codul silvic constituie contravenții silvice și sunt sancționate:

  • administrarea fondului forestier național
  • amenajarea pădurilor
  • integritatea fondului forestier, paza și protecția pădurilor
  • exploatarea masei lemnoase și recoltarea produselor nelemnoase

Procedura aplicării sancțiunii

Contravenția silvică se constată printr-un proces-verbal încheiat de agentul constatator și semnat pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient sau de un martor. Contravenientul poate face obiecțiuni la procesul-verbal ce sunt inserate distinct, sub sancțiunea nulității procesului-verbal.

Procesul-verbal de constatare a contravenției silvice se înmânează sau se comunică în copie:
  • contravenientului și, dacă este cazul,
  • părții vătămate și
  • proprietarului bunurilor confiscate în termen de 30 de zile calendaristice de la data constatării.

Afișarea se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor. Pentru sancțiunea amenzii, odată cu procesul-verbal i se înmânează sau comunica și înștiințarea de plată.

Punerea în executare a sancțiunii amenzii contravenționale se face:
  1. de către instituția din care face parte agentul constatator, dacă nu se exercită calea de atac împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției silvice în termenul legal
  2. de către instanța judecătorească

Contravenții silvice privind administrarea  fondului forestier național

Potrivit Codului silvic este obligatorie administrarea sau asigurarea serviciilor silvice pentru întregul fond forestier naţional, indiferent de forma de proprietate, prin ocoale silvice care sunt:

  1. ocoale silvice de stat – ce administrează fondul forestier proprietate publică a statului
  2. ocoale silvice de regim – ce asigura administrarea sau serviciile silvice pentru fondul forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice.
Ocoalele silvice private sunt:
  • de utilitate publică şi
  • dobândesc personalitate juridică din momentul înscrierii acestora în Registrul naţional al administratorilor de păduri şi al ocoalelor silvice.

Administrarea și serviciile silvice se asigură cu respectarea principiului teritorialităţii pentru suprafeţe de fond forestier aflate:

  • în limitele teritoriale ale judeţului în care ocoalele silvice au sediul social şi
  • în judeţele limitrofe acestuia, putând fi constituite ocoale silvice de regim.

Nerespectarea obligațiilor legale de asigurare cu continuitate a administrării sau serviciilor silvice de către proprietarii de pădure prin ocoale silvice autorizate constituie contravenție silvică.

Sancțiunea aplicată este conform Legii nr. 171/2010:
  • neasigurarea cu continuitate a administrării sau serviciilor silvice de către proprietarii de pădure prin ocoale silvice autorizate
  • nedelimitarea de către proprietari a terenurilor forestiere pe care le dețin in conformitate cu actele de proprietate si/sau neîntreținerea in stare corespunzătoare a semnelor de hotar ale proprietății;
  • nedepunerea pentru înregistrare:
  1. de către ocolul silvic contractant,
  2. în termen de 30 de zile de la data autentificării,
  3. la structura teritorială competentă a autorității publice centrale care răspunde de silvicultura
  4. a contractului de administrare/servicii silvice încheiat cu proprietarii de păduri sau a actelor modificatoare;
  • neînștiințarea în scris, în termen de 5 zile de la data încetării contractului de administrare sau servicii silvice, de către ocolul silvic care a asigurat administrarea sau serviciile silvice

  Contravenții silvice privind amenajarea pădurilor

Prin Codul silvic sunt reglementate modurile de gestionare și amenajare a fondului forestier, care se pot realiza prin amenajamentele silvice ce sunt obligatorii pentru proprietăţile de fond forestier mai mari de 10 ha.

În situaţia în care amenajamentul silvic include mai multe proprietăţi, la solicitarea proprietarilor:
  • societatea specializată autorizată pentru lucrări de amenajare a pădurilor eliberează un extras de amenajament, cu informaţiile corespunzătoare fiecărei proprietăţi

Delimitarea proprietăților prin semnele de hotar:

  • se stabilește prin normele tehnice pentru amenajarea pădurilor şi
  • reprezintă baza de referinţă a cadastrului forestier, grăniţuirea pădurii neaplicându-se în interiorul acesteia.
Conform art. 25 din Codul silvic, în raport cu funcţiile pe care le îndeplinesc, pădurile se încadrează în două grupe funcționale:
  1. grupa I, care cuprinde:
  • păduri cu funcţii speciale de protecţie a apelor, a solului, a climei şi a obiectivelor de interes naţional,
  • păduri pentru recreere,
  • păduri de ocrotire a genofondului şi a ecofondului, precum şi
  • pădurile din ariile naturale protejate de interes național
  1. grupa a II-a, care cuprinde păduri cu funcţii:
  • de producţie şi de protecţie,
  • în care se urmăresc realizarea masei lemnoase de calitate superioară şi a altor produse ale pădurii, precum
  • şi protecția calităţii factorilor de mediu
Nerespectarea obligațiilor privind normele tehnice și legale ale amenajamentelor  constituie contravenții silvice fiind sancționate în baza art 5 si 6 din Legea nr. 171/2010:
  • nerespectarea normelor tehnice de amenajare a pădurilor la culegerea datelor din teren, care determina modificarea masurilor de gospodărire a pădurilor
  • depășirea posibilității stabilite de amenajamentele silvice in alte condiții decât cele prevăzute de lege
  • necompletarea, anual, pana la data de 31 ianuarie a anului următor a tuturor evidențelor prevăzute in amenajamentul silvic
  • nematerializarea si/sau neîntreținerea semnelor amenajistice
  • mutarea semnelor amenajistice

Contravenții silvice privind integritatea fondului forestier, paza și protecția pădurilor

Prin prevederile Codului silvic este interzisă reducerea suprafeţei si constituirea vreunui dezmembrământ asupra terenurile forestiere proprietate publică a statului.

Pot fi scoase definitiv din fondul forestier naţional:
  • doar cu condiţia compensării acestora,
  • fără reducerea suprafeţei fondului forestier şi
  • cu plata anticipată a obligaţiilor băneşti,
  • numai terenurile necesare realizării sau extinderii următoarelor categorii de lucrări şi obiective:
  1. exploatare a resurselor minerale
  2. obiective turistice, de agrement, inclusiv structuri de primire turistică, unităţi de cult, obiective sportive, medicale, precum şi obiective sociale realizate numai de furnizorii de servicii sociale;
  3. locuinţe sau case de vacanţă, numai în fondul forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice;
  4. obiective instalate în fondul forestier naţional înainte de anul 1990, precum şi suprafeţele aferente activelor vândute, în condiţiile legii, de către Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva;
  5. surse şi reţele de apă şi de canalizare,
  6. surse şi reţele de energie din resurse convenţionale sau regenerabile,
  7. reţele şi sisteme de comunicaţii,
  8. drumuri de interes judeţean şi local,
  9. parcuri recreative, parcuri tematice şi/sau educaţionale, precum şi
  10. lucrări şi/sau construcţii hidrotehnice şi de piscicultură;
  11. explorare a următoarelor resurse minerale:
  • cărbuni, roci utile, agregate minerale, minereuri;
  • exploatarea şi transportul resurselor de petrol şi gaze naturale, precum şi
  • instalarea, repararea, întreţinerea, dezafectarea reţelelor de transport sau distribuţie petrol, gaze naturale sau energie electrică.
Proprietarii de păduri sunt obligaţi:
  • să asigure paza pădurii împotriva tăierilor ilegale de arbori, a furturilor, a distrugerilor, a degradărilor, a păşunatului şi a altor fapte păgubitoare pentru fondul forestier,
  • să aplice şi să respecte normele specifice de apărare împotriva incendiilor.
Nerespectarea acestor obligatii constituie contraventii silvice și se sanctionează conform Legii nr. 171/2010:
  • schimbarea fără aprobare legala a categoriei de folosință a terenurilor din fondul forestier national
  • trecerea terenurilor forestiere din domeniul public al unităților administrativ-teritoriale în domeniul privat al acestora prin hotărâre:
  1. a consiliului local,
  2. a consiliului județean,
  3. respectiv a Consiliului General al Municipiului București;
  • includerea pădurilor in intravilan;
  • neredarea terenurilor forestiere in circuitul silvic la termenul si/sau în condițiile prevăzute in aprobarea de ocupare temporara;
  • exploatarea agregatelor minerale de pe terenuri din fondul forestier național fără aprobările legale
  • neîmpădurirea in termenul prevăzut de lege a suprafețelor de pădure afectate de incendii
  • tăierea, ruperea sau scoaterea din rădăcini a arborilor, fără drept, precum și distrugerea ori vătămarea de arbori, puieți sau lăstari, dacă:
  1. valoarea prejudiciului adus pădurii, stabilită conform legii,
  2. este de pana la de 5 ori prețul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, la data constatării faptei
  • sustragerea ori însușirea fără drept a materialului lemnos, a puieților ori lăstarilor din fondul forestier national, daca valoarea prejudiciului este de pana la de 5 ori prețul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, la data constatării faptei.
  • inundarea terenurilor din fondul forestier national fără drept prin construirea de baraje, praguri sau altele asemenea, pe albiile pâraielor ori ale văilor;
  • aprinderea focului în fondul forestier național, în alte locuri decât cele special amenajate si marcate ori la o distanta mai mica de 30 metri de limita pădurii;

Deteriorarea:

  1. drumurilor sau a căilor ferate forestiere,
  2. a lucrărilor de artă aferente acestora,
  3. a amenajărilor, instalațiilor, construcțiilor civile, vânătorești, piscicole din apele de munte,
  4. a împrejmuirilor,
  5. a amenajărilor de propaganda silvica ori
  6. a celor pentru protecția pădurilor,
  7. a barierelor sau a altor lucrări asemănătoare din fondul forestier național;
  • deteriorarea, distrugerea lucrărilor de ameliorare a terenurilor degradate si/sau a lucrărilor de corectare a torentelor din fondul forestier național sau neîntocmirea documentației pentru lucrările de reabilitare a acestora;
  • ștergerea sau deteriorarea in orice fel a mărcilor sau a numerelor curente de pe arborii marcați
  • încălcarea normelor de apărare împotriva incendiilor specifice fondului forestier, în zonele limitrofe acestuia, precum și in vegetația forestiera din afara fondului forestier;
  • neefectuarea de către ocoalele silvice a lucrărilor necesare pentru prognoza, prevenirea si combaterea la sol a bolilor si dăunătorilor pădurilor, la termenele și în condițiile stabilite prin normele tehnice.
  • prelevarea solului fertil, a humusului sau a brazdelor de iarba din fondul forestier, prin orice mijloace;
  • refuzul persoanelor care desfășoară activități in fondul forestier național sau in vegetația forestiera din afara acestuia de a participa, la solicitarea personalului silvic, la acțiunile de stingere a incendiilor;
  • nepermiterea de către proprietarii și/sau deținătorii cu orice titlu de păduri a accesului în pădurile pe care le dețin al persoanelor împuternicite:
  1. să efectueze observații și măsurători
  2. necesare în vederea realizării Programului național de monitorizare sol-vegetație forestiera sau
  3. realizării inventarului forestier național;
  • pășunatul in pădurile in care este interzis acesta, dacă valoarea prejudiciului adus pădurii, stabilita conform legii, este de pana la 5 ori prețul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior, la data constatării faptei.
  • instalarea in fondul forestier de corturi, tonete, rulote, fără drept sau în alte locuri decât cele aprobate si delimitate de deținătorul terenului forestier respectiv;
  • amplasarea stupilor sau stupinelor în fondul forestier proprietate publica în alte locuri și în alte condiții decât cele aprobate;
  • aducerea si menținerea pe vetrele de stupină instalate în fondul forestier de animale domestice si păsări;
  • efectuarea de împrejmuiri in păduri fără aprobare legala;
  • trecerea animalelor domestice neînsoțite prin păduri.

Contravenții silvice privind exploatarea masei lemnoase si recoltarea produselor nelemnoase

Exploatarea masei lemnoase se face:

  • după obţinerea autorizaţiei de exploatare şi predarea parchetului,
  • cu respectarea regulilor silvice şi
  • în conformitate cu instrucţiunile privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi transport ale materialului lemnos.
Materialele lemnoase, indiferent de provenienţa lor, se transportă:
  • numai însoţite de documente specifice de transport, din care să rezulte cu certitudine legalitatea provenienţei acestora,
  • fiind interzisă primirea spre încărcare şi transportul cu orice mijloace de transport al materialelor lemnoase neânsoţite de documentele de transport specifice.
Nerespectarea acestor obligații constituie contravenții silvice si se sancționează conform Legii nr. 171/2010:
  • autorizarea la exploatare a părților constituite din tăieri cu restricție, în epocile în care exploatarea este interzisa prin normele tehnice în vigoare;
  • realizarea tăierii rase prin alăturare cu alta tăiere rasa, cu încălcarea prevederilor legale în vigoare;
  • refuzul sau tergiversarea de către detonator de a permite personalului silvic împuternicit pentru control accesul și/sau exercitarea controlului în condițiile legii.
  • exploatarea masei lemnoase din parchete fără autorizație de exploatare. În cazul persoanei juridice atestate pentru exploatarea masei lemnoase care săvârșește o astfel de fapta, comisia emitentă anulează atestatul de exploatare;
  • exploatarea masei lemnoase din parchete în afara termenelor prevăzute în autorizația de exploatare;
  • lăsarea în parchet, la expirarea termenului de reprimire prevăzut în autorizația de exploatare, de material lemnos și/sau resturi de exploatare pe văi sau de-a lungul instalațiilor de scos, apropiat si transport. Dacă fapta se săvârșește în mod repetat, se solicita comisiei emitente anularea atestatului de exploatare;
  • autorizarea la exploatare a partizilor constituite în păduri ai căror proprietari nu au încheiat contracte de prestări servicii silvice/administrare în condițiile legii;
  • aprobarea executării de instalații de scos-apropiat cu încălcarea prevederilor legale.
  • nerespectarea tehnologiilor si traseelor de scos-apropiat prevăzute în autorizația de exploatare;
  • scoaterea din rădăcini sau ridicarea din fondul forestier național fără aprobare legala a cioatelor si/sau a resturilor de exploatare;
  • recoltarea din fondul forestier național a produselor nelemnoase specifice, fără acordul proprietarului si/sau al ocolului silvic care asigura administrarea pădurii;
  • executarea neautorizata a drumurilor de tractor sau fără respectarea traseelor aprobate;
  • neexecutarea la termen și în condițiile prevăzute în autorizația de exploatare a lucrărilor de curățare a parchetelor.
  • neîndeplinirea obligației ca la exploatarea pădurilor de rășinoase să se cojească cioatele de pin si molid, in întregime, iar la brad și la celelalte rășinoase, prin curelare;
  • menținerea în pădure și în depozite pe o perioada de peste 30 de zile, în intervalul 1 aprilie-1 octombrie, a lemnului de rășinoase necojit.

Similar Posts

6 Comments

  1. ioan adrian Cristea spune:

    Stimata doamna, am descoperit abia acum postarea dvs. din vara anului trecut. Lucrez in domeniu si as dori, cu voia dvs si in limita timpului disponibil, sa ma ajutati sa clarific cateva chestiuni :
    1) Poate agentul constatator sau unitatea din care face parte acesta sa revina asupra unui proces-verbal de constatare a contraventiei dupa ce acesta a fost emis si sa-l modifice sau sa-l anuleze ?
    2) Excluzand viciile de intocmire si/sau de forma, se poate anula, modifica un P.V de constatare a contraventitiei silvice ? De catre cine si pe ce motive ?
    3) Avand in vedere prevederile L 46/2008, art.107 (1) persoanele fizice si juridice intra sub incidenta legii penale daca valoarea prejudiciului este mai mare de minim 5 ori decat pretul mediu al unui metru cub de lemn pe picior la data aconstatarii contraventiei sau daca valoarea cumulata, prin fapte repetate in timp de un an, a acestui prejudiciu depaseste aceasta valoare, agentul constatator al contraventiei mai incheie procesul verbal de constatare a contraventiei ?
    4) Organul constatator mai aplica amenda si stabileste prejudiciul sau respecta prevederile O.G. 2/2001 art. 30 (1), asa cum se impune mi nou de catre parchete, si “sesizează organul de urmărire penală competent” ? Exista un anumit formular tip pentru a face asta ?
    5) Avand in vedere ca nu exista o baza de date comuna intre institutiile din care fac parte agentii constatatori si nici chiar intre agentii aceluiasi angajator de la doua subunitati diferite, cum poate agentul sa fie in deplina cunostiinta a prejudiciului cumulat, astfel incat sa poata aplica legea in conformitate cu litera si spiritul ei ?
    Multumiri anticipate, Ioan Adrian Cristea – Silvicultor

    1. Gabriela Fainita spune:

      1) Poate agentul constatator sau unitatea din care face parte acesta să revină asupra unui proces-verbal de constatare a contravenției după ce acesta a fost emis și să-l modifice sau să-l anuleze ?

      Răspuns
      După semnarea procesului-verbal de constatare a contravenției NU se mai poate interveni prin modificarea, completarea conținutului sau prin anularea acestuia. Din momentul semnării, acesta devine un act juridic ce intră în circuitul civil și conform statutului nu poate fi modificat sau anulat decât de o instituție de control. Un agent nu mai are nici un drept de acțiune asupra acestui act.

      2) Excluzând viciile de întocmire și/sau de formă, se poate anula, modifica un P.V de constatare a contravenției silvice ? De către cine și pe ce motive ?

      Răspuns
      Conform art.32 din Legea nr.171/2010 împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei silvice şi de aplicare a sancţiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia. Plângerea, însoţită de copia procesului-verbal de constatare a contravenției silvice, se depune la judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită fapta.
      Judecătoria este instanța competentă material să judece cauza. Competentă teritorial este judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârşită fapta.

      3) Având ăn vedere prevederile L 46/2008, art.107 (1) persoanele fizice si juridice intră sub incidența legii penale dacă valoarea prejudiciului este mai mare de minim 5 ori decât prețul mediu al unui metru cub de lemn pe picior la data constatării contravenției sau dacă valoarea cumulată, prin fapte repetate în timp de un an, a acestui prejudiciu depășește această valoare, agentul constatator al contravenției mai încheie procesul verbal de constatare a contravenției ?

      Răspuns
      Dacă agentul constatator apreciază că fapta a fost săvârşită în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, constituie infracţiune, sesizează organul de urmărire penală competent.
      Agentul constatator încheie:
      a)un proces-verbal de constatare a faptei
      b) se calculează valoarea prejudiciului de către agentul constatator dacă acesta este personal silvic sau de ocolul silvic
      c) se întocmește un dosar, un act de sesizare a organelor penale dacă valoarea prejudiciului constituie infracțiune

      Nu se încheie pe loc act de sesizare a organelor penale.
      Se respectă procedura: proces-verbal de constatare, act de evaluare prejudiciu, act de sesizare cu dosar. Instituția este cea care înaintează actul de sesizare nu agentul ce persoană sau ca angajat.

      4) Organul constatator mai aplică amenda și stabilește prejudiciul sau respecta prevederile O.G. 2/2001 art. 30 (1), așa cum se impune mi nou de către parchete, și “sesizează organul de urmărire penală competent” ? Exista un anumit formular tip pentru a face asta ?

      Răspuns
      La constatarea faptei penale nu mai aplică amendă dacă se poate evalua pe loc prejudiciul sau dacă se evaluează după ce se fac verificări.

      În cazul în care fapta a fost urmărită ca infracţiune şi ulterior s-a stabilit de către procuror sau de către instanţă că ea constituie contravenţie, actul de sesizare ori de constatare a faptei, împreună cu o copie de pe rezoluţia, ordonanţa sau, după caz, de pe hotărârea judecătorească, se trimite de îndată organului în drept să constate contravenţia silvică, pentru a lua măsurile ce se impun conform legii.
      Se aplică amendă după ce se primește rezoluția…În acest caz este contravenție și nu faptă penală.

      5) Având în vedere că nu există o bază de date comună între instituțiile din care fac parte agenții constatatori și nici chiar între agenții aceluiași angajator de la două subunități diferite, cum poate agentul să fie în deplină cunoștiință a prejudiciului cumulat, astfel încât să poată aplica legea în conformitate cu litera și spiritul ei ?

      OUG nr. 51/2016 Art. 43
      (1)În scopul urmăririi modului de soluționare a contravențiilor silvice şi pentru a asigura posibilitatea identificării de către agenţii constatatori prevăzuţi la art. 24 alin. (1) a situaţiilor de repetare a aceleiaşi fapte de către contravenient, pentru aplicarea sancţiunilor majorate/complementare, după caz, autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură asigură, în cadrul SUMAL, realizarea şi funcţionarea Sistemului naţional de evidenţă informatizată a contravenţiilor silvice, denumit în continuare SNEICS.
      (1^1) Agenţii constatatori prevăzuţi la art. 24 alin. (1) au drept de interogare a SNEICS.
      (1^2) Implementarea datelor referitoare la contravenţiile constatate şi sancţionate se face de către reprezentanţii instituţiilor din care fac parte agenţii constatatori prevăzuţi la art. 24 alin. (1); sancţiunile de natură contravenţională se transpun în puncte de penalizare; punctele de penalizare stabilite în funcţie de cuantumul cu care se sancţionează fapta şi procedura de calcul al acestora sunt prevăzute în anexa nr. 5.

      Nu pot preciza dacă este operațională sau nu această bază de date.

      https://projurista.ro/contraventii-silvice-stabilire-si-sanctionare/

      https://projurista.ro/abuzul-de-incredere-infractiune-contra-patrimoniului/

  2. In data de 21.03.2017 am fost amendati de catre Garda Forestiera Ploiesti cu amenda de 5000 lei si confiscarea valorica a 178 mc. cherestea rezultant o valoare de aproximativ 98000 lei pentru neverificarea codurilor online la primirea avizelor de insotire a marfii respective (cherestea). Bineinteles ca am facut contestatie la acest PV la judecatoria Ploiesti, dar plangerea ne-a fostv respinsa. Mentionez ca am fost amendati conform Legii nr. 171/ 2010 modificata cu OUG 51/ 2016 art. 19, alin. (4). Eu va intreb cum poate fi aplicata o ordonanata care a aparut in 20.10.2016 retroactiv din luna martie 2016 pana in luna martie 2017 si ce sanse mai avem daca facem apel. Inca nu am primit la sediu Hotararea prin care ne-a fost respinsa plangerea. Mentionez ca toata aceasta cantitate de 178 mc. a fost vanduta legal, s-a calculat impozit pe profit si TVA cf. legii. De unde sa platesc aceasta suma. Mentionez ca in momentul de fata aceasta lege 171/2010 s-a modificat prin Legea 134/ 2017, unde la art. 19 alin. (4) nu se mai spune nimic de confiscarea valorica pentru marfa pentru care nu s-a verificat codul unic, ci doar se precizeaza valoarea amenzii. Mai mentionez ca toata aceasta cantitate de 178 mc. a fost introdusa in programul Sumal, iar declaratia a fost depusa lunar la Garda Forestiera. Va multumesc si astept raspunsuul dvs. la e-mai roxi_672004@yahoo.com.au

    1. Gabriela Fainita spune:

      1) Legalitatea sancţionării contravenţiei prin aplicarea amenzii şi confiscarea valorică a materialului lemnos

      a) Aplicarea sancţiunii s¬-a realizat în data de 21 martie 2017 după intrarea în vigoare a OUG nr.51/2016 ce modifică Legea nr.171/2010. OUG este publicată în M.Of în data de 20 septembrie şi intră în vigoare la 20 octombrie 2016
      b) Contravenţia are acelaşi regim de sancţionare în toate cele 3 acte normative (amendă+ confiscare)
      c) Puteţi solicita reducerea sancţiunii la minimul acesteia în vigoare la data aplicării (1000 lei) fiind prima abatere contravenţională, fiind raportat transportul şi respectate toate prevederile legale aferente, afectează activitatea firmei şi implicit plata salariilor..
      e) dacă volumul masei lemnoase confiscate valoric este mai mare decât cel din avizul de transport faceţi solicitarea de a se constata care este volumul real conform acelui aviz şi redusă valoarea la cuantumul acesteia.

      Legea 171/2010 art. 19
      (1) Constituie contravenţii silvice şi se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei până la 5.000 lei şi confiscarea materialelor lemnoase în cauză următoarele fapte:
      l) vânzarea şi/sau cumpărarea materialelor lemnoase fără provenienţă legală sau fără avizele de însoţire ori documentele echivalente acestora, prevăzute în normele privind circulaţia materialelor lemnoase în vigoare;

      OUG nr.51/2016 art.19 alin 4
      l) neîndeplinirea de către operatorul economic destinatar al materialelor lemnoase a obligaţiei de a verifica veridicitatea codului unic, precum şi data, ora, minutul şi secunda, prin interogarea aplicaţiei SUMAL, cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei şi cu confiscarea materialelor lemnoase în cauză;

      Legea 134/2017 art.19 alin.4
      l) neîndeplinirea de către operatorul economic destinatar al materialelor lemnoase, la momentul primirii în depozit, a obligaţiei de a verifica veridicitatea codului unic, precum şi data, ora, minutul şi secunda, prin interogarea aplicaţiei SUMAL, cu amendă de la 3.000 lei la 7.000 lei; materialele lemnoase primite fără cod unic valid se confiscă;

      Hotararea nr.1004 din 21 decembrie 2016 art.10
      (13) La finalizarea transportului, destinatarul utilizator de SUMAL Agent – Registru electronic are obligaţia, în perioada de valabilitate a avizului, de a verifica veridicitatea codului unic, data, ora şi minutul, prin interogarea aplicaţiei SUMAL la locul de descărcare, precum şi corectitudinea datelor înscrise în avizul de însoţire, înainte de descărcarea efectivă a transportului. Interogarea are rolul de luare în evidenţă a cantităţilor avizate. Operatorul economic destinatar al materialelor lemnoase are obligaţia ca în termen de 48 de ore să valideze în aplicaţie volumul recepţionat.

      2) Calea de atac a hotărârii de soluţionare a plângerii

      Ordonanta nr.2/2001 art. 12
      (1) Dacă printr-un act normativ fapta nu mai este considerată contravenţie, ea nu se mai sancţionează, chiar dacă a fost săvârşită înainte de data intrării în vigoare a noului act normativ.
      (2) Dacă sancţiunea prevăzută în noul act normativ este mai uşoară se va aplica aceasta. În cazul în care noul act normativ prevede o sancţiune mai gravă, contravenţia săvârşită anterior va fi sancţionată conform dispoziţiilor actului normativ în vigoare la data săvârşirii acesteia.

      Ordonanta nr.2/2001 art 34, alin.(2)
      Hotărârea judecătorească prin care s-a soluţionat plângerea poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Motivarea recursului nu este obligatorie. Motivele de recurs pot fi susţinute şi oral în faţa instanţei. Recursul suspendă executarea hotărârii.

      https://projurista.ro/contraventii-silvice-stabilire-si-sanctionare/

  3. Peia Catalin spune:

    Bună ziua,
    Tatăl meu care este în vârstă a tăiat un cires de pe proprietatea lui neștiind ca acest lucru este ilegal fara autorizatie. Acesta a fost reclamat probabil, iar în urma reclamației s-a prezentat la el padurarul si un agent de politie. I s-a întocmit un proces verbal în care si-a recunoscut fapta . Dupa 2 luni de zile a primit o amenda de 3000 lei si dosar penal. Ce poate face în aceasta situație? El neavând posibilitatea de a achita suma asta. Se poate esalona, contesta în vreun fel fără a fi nevoit sa se judece? Arborele taiat nu a mai fost ridicat de la locul respectiv ( nu stiu daca conteaza asta). Mulțumesc !

    1. Gabriela Fainita spune:

      Conform dispozițiilor Legii nr.171/2010 ”constituie contravenţie silvică fapta săvârşită cu vinovăţie, stabilită şi sancţionată prin prezenta lege, pentru încălcarea obligaţiilor stabilite prin actele normative din domeniul silvic.”
      Tăierea unui cireș nu se încadrează în categoria contravențiilor silvice.
      Conform prevederilor art.28 din Legea nr.348/2003 ”Defrişarea fără autorizaţie a plantaţiilor de pomi fructiferi, indiferent de forma de proprietate, cu o suprafaţă mai mare de 0,5 ha, sau a plantaţiilor de arbuşti fructiferi cu o suprafaţă mai mare de 0,2 ha, precum şi a nucilor sau a castanilor comestibili, indiferent de sistemul de cultură, constituie contravenţie şi se pedepseşte cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.”
      Faceți o contestație a respectivei amenzi la judecătorie.

      https://projurista.ro/contestatia-titlului-executoriu-procedura-solutionare-2/

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.