Darea de mita infractiune de coruptie

Darea de mită este o infracțiune ce constă în fapta unei persoane fizice sau juridice de a promite, de a oferi, de a da, direct sau indirect, bani sau alte foloase unui funcționar în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini ori a întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle de serviciu, sau în scopul de a face un act contrar acestor îndatoriri.

    Art. 290 Cod penal    ”(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, în condiţiile arătate în art. 289, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.”

Această infracțiune constă în fapta unei persoane care promite, oferă sau dă bani ori alte foloase necuvenite unui funcționar public sau unei persoane care îndeplinește o funcție de autoritate, pentru ca aceasta:

• să îndeplinească,
• să nu îndeplinească,
• să întârzie sau
• să grăbească un act legat de îndatoririle sale de serviciu.

Darea de mită este un act de corupție activă, complementar luării de mită, care presupune coruperea funcționarilor publici pentru favoruri personale.

Elemente constitutive ale infracțiunii

1. Subiect activ: orice persoană care oferă sau promite mită, fie în mod direct, fie indirect. De regulă, subiectul activ este o persoană interesată să obțină un avantaj necuvenit din partea unui funcționar public.
2. Obiect juridic: infracțiunea vizează protejarea integrității și imparțialității funcției publice, prevenind corupția și erodarea încrederii publicului în funcționarii statului.
3. Element material: acțiunea de a oferi, promite sau da bani ori alte foloase materiale funcționarului public pentru ca acesta să acționeze contrar obligațiilor sale legale. Fapta poate fi consumată chiar dacă funcționarul nu acceptă mita, întrucât simpla oferire sau promisiune este suficientă pentru existența infracțiunii.
4. Urmarea imediată: nu este necesar ca funcționarul public să îndeplinească efectiv actul solicitat sau să accepte mita; simpla oferire sau promisiune de mită este suficientă pentru a consuma infracțiunea.
5. Legătura de cauzalitate: trebuie să existe o legătură între fapta de a oferi mită și dorința de influențare a acțiunilor sau deciziilor funcționarului public.

Obiectul și Subiecții infracțiunii

Obiectul infracțiunii de darea de mită constă în relațiile sociale referitoare la buna desfășurare a relațiilor de serviciu. Nu are obiect material.

Subiectul activ

Autor poate fi:

• orice persoană fizică sau juridică care are capacitate penală
• poate fi săvârșită în calitate de subiect activ nemijlocit și de un funcționar

Autorul infracțiunii de dare de mită nu poate fi considerat totodată și complice și instigator la infracțiunea de luare de mită.

Participația penală este posibilă în toate formele – coautorat, instigare, complicitate.

Subiectul pasiv

• autoritatea publică, instituția publică,
• instituția sau persoana juridică de interes public ori privat în cadrul căreia persoana mituită se află în exercitarea atribuțiilor de serviciu,
• autoritatea publică a statului străin, instanța internațională sau organizația internațională în care persoana mituită își desfășoară serviciul.

Latura obiectivă

Elementul material constă în:

• promisiunea, oferirea sau darea de bani sau alte foloase necuvenite unui funcționar,
• pentru a îndeplini, a nu îndeplini sau a întârzia îndeplinirea unui act
• actul este referitor la îndatoririle sale de serviciu ori pentru a efectua un act contrar acestor îndatoriri

Toate modalitățile alternative ale elementului material pot fi realizate:

• direct de mituitor sau
• indirect prin intermediul unei persoane interpuse (complice la infracțiunea de dare de mită).

În cazul în care persoana interpusă este cea care l-a determinat pe mituitor să comită infracțiunea, se va reține numai instigarea la dare de mită.

Promiterea de bani sau alte foloase necuvenite se poate realiza:

• verbal ori în scris,
• expres sau implicit,
• este necesar ca bunurile promise să nu fie prezentate persoanei mituite

Nu prezintă importanță pentru săvârșirea infracțiunii dacă promisiunea este acceptată sau nu. Bunurile necuvenite promise pot fi date și după îndeplinirea sau neîndeplinirea actului, dar în baza promisiunii anterioare, fapta consumându-se la momentul promiterii.

Oferirea de bani sau alte foloase necuvenite presupune că bunurile oferite să fie înfățișate celui mituit. Nu prezintă importanță pentru săvârșirea infracțiunii dacă oferta este acceptată sau nu. Darea presupune remiterea efectivă a banilor sau a altor foloase necuvenite, precum și primirea acestora direct sau indirect de către cel mituit.

Condițiile infracțiunii de dare de mită

• promisiunea, oferirea sau darea să aibă ca obiect bani sau alte foloase necuvenite funcționarului mituit
• actul licit sau ilicit pentru a cărei îndeplinire, neîndeplinire ori întârziere se promite, oferă sau se dau bani ori alte foloase necuvenite trebuie să facă parte din cadrul atribuțiilor de serviciu ale funcționarului
• promisiunea, oferirea sau darea de bani sau alte foloase necuvenite trebuie să aibă loc înainte sau concomitent cu îndeplinirea, neîndeplinirea sau întârzierea actului ce intră în atribuțiile de serviciu ale funcționarului. Ca excepție darea de mită poate avea loc și după îndeplinirea actului, însă în baza înțelegerii
• se confiscă banii sau foloasele necuvenite:

1. oferite (chiar dacă nu au fost acceptate) sau
2. date

• dacă nu se găsesc, infractorul va fi obligat la plata echivalentului lor în bani. Nu vor fi confiscați banii sau foloasele necuvenite promise.
• în cazul constrângerii mituitorului, banii sau foloasele necuvenite date nu se confiscă, ci se restituie acestuia.

Urmarea imediată

Starea de pericol pentru buna desfășurare a raporturilor de serviciu în cadrul:

• autorităţile publice, instituţiile publice sau alte persoane juridice care administrează sau exploatează bunurile proprietate public (art.176 cod penal)
• al persoanei juridice de drept privat,
• al autorităților publice ale statului străin, al unei instanțe internaționale sau organizații internaționale.

Legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei.

Latura subiectivă constă în intenția directă

Scopul constă în îndeplinirea, neîndeplinirea, întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle de serviciu ale funcționarului. În lipsa acestui scop fapta nu este tipică. Scopul nu trebuie realizat efectiv, ci numai urmărit.

Nu interesează sub aspectul existenței infracțiunii imobilului cu care a fost săvârșită fapta. Acesta poate fi avut în vedere de instanță la individualizarea pedepsei.

Constrângerea mituitorului la darea de mită:

• este o cauză specială care înlătură caracterul penal al faptei de dare de mită
• constă în presiunea pe care acțiunea celui care a luat mită a exercitat-o asupra persoanei care a dat mită,
• presiunea este în scopul de a-l determina pe acesta din urmă să săvârșească infracțiunea de dare de mită.

Spre deosebire de cauza generală de înlăturare a caracterului penal al faptei (constrângerea fizică sau morală), constrângerea mituitorului presupune condiții de îndeplinire mai largi:

• se poate realiza prin orice mijloace și nu numai prin amenințarea cu un pericol grav
• nu trebuie să fie irezistibilă

Art. 290 alin.2 Cod penal ”Fapta prevăzută în alin.(1) nu constituie infracţiune atunci când mituitorul a fost constrâns prin orice mijloace de către cel care a luat mită.”

Banii, valorile sau orice alte bunuri care au făcut obiectul dării de mită se restituie mituitorului care a fost constrâns să săvârșească fapta.

Art. 290 Cod penal ”Banii, valorile sau orice alte bunuri oferite sau date sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.”

Formele infracțiunii

• actele de pregătire sunt posibile, dar nu sunt incriminate
• tentativa nu este posibilă, fiind asimilată faptei consumate
• infracțiunea se consumă în momentul promiterii, oferirii sau dării banilor sau a altor foloase necuvenite funcționarului mituit
• infracțiunea poate fi comisă în formă continuată, caz în care se epuizează la data comiterii ultimului act de executare

Pedeapsa infracțiunii

Infracțiunea de dare de mită este sancționată cu închisoare de la 2 la 7 ani, însoțită de interzicerea unor drepturi. Dacă fapta este săvârșită de o persoană juridică, aceasta poate fi sancționată cu amendă și diverse măsuri complementare, cum ar fi dizolvarea sau suspendarea activității. De asemenea, dacă persoana care a dat mită denunță fapta înainte ca autoritățile să fie informate despre aceasta, ea poate fi exonerată de răspundere penală.

Nu se pedepsește făptuitorul care denunță unei autorități fapta de dare de mită mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat pentru această infracțiune. În acest caz, banii sau foloasele necuvenite nu se confiscă, fiind restituite mituitorului. De asemenea nu pot fi confiscate sumele de bani puse la dispoziția mituitorului pentru realizarea flagrantului la infracțiunea de luare de mită. Aceastea se restituie organelor de urmărire penală.

   Art. 290 Cod penal

•  (3) Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta.
• (4) Banii, valorile sau orice alte bunuri date se restituie persoanei care le-a dat, dacă acestea au fost date în cazul prevăzut în alin.(2) sau date după denunţul prevăzut în alin.(3).

Aspecte specifice

Exonerarea de pedeapsă prin autodenunț reprezintă o particularitate importantă în legislația privind darea de mită, încurajând astfel persoanele implicate să coopereze cu autoritățile pentru a destructura rețelele de corupție. Darea de mită nu necesită acceptul funcționarului pentru a fi considerată consumată, iar tentativa de a oferi mită este de asemenea sancționabilă.