Tulburarea de posesie – elemente constitutive

∞ Cine nu se rușinează de fapta lui, e de două ori vinovat ∞

Tulburarea de posesie este infracţiunea ce constă în ocuparea în întregime sau în parte, fără drept, a unui imobil aflat în posesia altuia:

  • prin violenţă
  • prin ameninţare
  • prin desfiinţarea sau strămutarea semnelor de hotar

Fapta reprezintă pericol pentru normala şi paşnica folosire a unui imobil.

    Art. 256 Cod penal Tulburarea de posesie
  •     (1) Ocuparea, în întregime sau în parte, fără drept, prin violenţă sau ameninţare ori prin desfiinţarea sau strămutarea semnelor de hotar, a unui imobil aflat în posesia altuia se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.
  •     (2) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

În legislaţia specifică există norme de incriminare a unor fapte de tulburare de posesie.

Exemplu

În codul silvic este incriminată ocuparea fără drept, în întregime sau în parte, a unor suprafeţe din fondul forestier naţional

  Art. 106 din Codul silvic

  • Reducerea suprafeţei fondului forestier naţional fără respectarea dispoziţiilor art. 36 şi 37 constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă.
  • Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancţionează şi schimbarea destinaţiei obiectivului pentru care s-a obţinut aprobarea de scoatere din fondul forestier naţional sau de ocupare a fondului forestier naţional, dacă schimbarea destinaţiei se produce în termen de 5 ani de la aprobarea scoaterii din fondul forestier
 În art.47 alin.4 din Legea nr.7/1996

Modificarea materializărilor limitelor de proprietate, înfiinţarea sau mutarea semnelor de hotar şi a reperelor de marcare a limitelor de zonă a căii ferate, drumurilor, canalelor, aeroporturilor, porturilor, căilor navigabile, delimitărilor de hotare cadastrale, silvice, geologice şi miniere, fără drept, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.

Obiectul infracţiunii ”Tulburarea de posesie”

Obiectul juridic special al infracţiunii ”Tulburarea de posesie” constă în relaţiile sociale referitoare la protecţia patrimoniului şi a posesiei de fapt a bunurilor imobile.

Poate avea şi un obiect juridic secundar ce constă în:

  • libertatea psihică a persoanei,
  • integritatea sau sănătatea acesteia, în cazul în care fapta este săvârşită în forma agravată.

Obiectul materialnumai un bun imobil sau o parte din acesta, aparţinând unei persoane fizice, juridice  sau altei entităţi publice sau private. Bunul imobil trebuie să se afle în posesia sau detenţia unei persoane. Legea ocroteşte nu semnele de hotar, ca un lucru în sine, ci imobilul pe care ele îl delimitează. Sub acest aspect fapta va avea obiect material dacă ocuparea imobilului, totală sau parţială s-a produs.

Obiectul faptei este complex, întâlnim în structura sa şi alte valori decât cele patrimoniale, cum sunt:
  • libertatea persoanei,
  • integritatea corporală,
  • sănătatea sa, susceptibile a fi atinse când fapta este săvârşită prin violenţă sau ameninţare.

Poate avea şi un obiect material secundar constând în corpul persoanei, în cazul în care fapta este săvârșită în forma agravată. Semnele de hotar ori reperele de marcare nu constituie obiect material al infracţiunii când fapta constă în desfiinţarea acestora.

Subiecţii infracţiunii ”Tulburarea de posesie”

Subiectul activ poate fi orice persoană fizică sau juridică care are capacitatea penală. Proprietarul imobilului poate fi subiect activ nemijlocit al infracţiunii în cazul în care bunul se află în posesia legitimă a altei persoane (uzufructuarului). Dacă posesia terţului nu este legitimă, ci abuzivă, proprietarul care ocupă terenul deţinut de un terţ nu va comite o faptă tipică de tulburare de posesie.

Autorul infracţiunii poate fi orice persoană. El poate fi chiar proprietarul imobilului care nesocoteşte posesia sau detenţia legitimă a altei persoane asupra imobilului.

Când fapta este săvârşită prin violenţă, ameninţări, prin desfiinţarea sau strămutarea de hotar de mai multe persoane împreună participarea este posibilă numai în forma instigării şi a complicităţii anterioare, deoarece comiterea faptei de două sau mai multe persoane împreună implică coautoratul şi complicitatea concomitentă.

Subiectul pasiv este:

  • persoană fizică sau juridică care are în posesie de fapt bunul imobil,
  • precum şi proprietarul imobilului în situaţia în care imobilul nu este în stăpânirea acestuia.

Latura obiectivă a infracţiunii ”Tulburarea de posesie”

Elementul material îl constituie ocuparea efectivă a unui imobil:

  • fără consimţământul posesorului sau
  • fără o aprobare prealabilă primită în condiţiile legii, sau
  • refuzul de a părăsi imobilul ocupat fără drept.

Fapta incriminată are ca situaţie premisă existenţa unei posesii asupra unui imobil.

Prin posesie se înţelege:
  • stăpânirea în fapt a imobilului
  • detenţia precară

Este necesar ca posesia să fie a altei persoane decât a făptuitorului. Dacă imobilului nu i se poate stabili apartenenţa, atunci fapta nu va fi infracţiune.

În ipoteza în care o persoană a stăpânit un imobil, iar după înstrăinare refuză să îl părăsească:

  • nu se va reţine săvârşirea infracţiunii de tulburare de posesie,
  • fapta nefiind tipică, întrucât nu putem reţine existenţa unei ocupări.

Ocuparea presupune o activitate infracţională de durată, iar nu o simplă pătrundere ca în cazul infracţiunii de violare de domiciliu. Infracţiunea de tulburare de posesie este o infracţiune continuă, semnifică luarea în stăpânire a imobilului, în întregime sau numai în parte, trebuind să fie efectivă.

Ocuparea trebuie să fie făcută fără drept, adică în absenţa vreunui titlu ori prin mijloace nelegale. Dacă ocuparea s-a realizat în baza unui titlu, care ulterior este anulat, nu se poate reţine săvârşirea infracţiunii de tulburare de posesie.

Elementul material al faptei se săvârşeste în următoarele modalităţi normative:
  1. Violenţa
  2. Ameninţarea
  3. Desfiinţarea semnelor de hotar
  4. Strămutarea semnelor de hotar

Violenţa sau ameninţarea privesc persoana. Violenţa care se îndreaptă asupra lucrului nu se încadrează în sfera elementului material al faptei prevăzute de art. 256 cod penal. Dacă prin intermediul lucrului ea se răsfrânge asupra persoanei, atunci ea va constitui element material al faptei de distrugere prevăzute de art.253 cod penal.

La momentul săvârşirii faptei prin desfiinţarea sau strămutarea semnelor de hotar nu este necesar ca posesorul imobilului să fie de faţă. Se asimilează desfiinţării semnelor de hotar şi plasarea unor semne ce delimitează imobilul. Semnele de hotar trebuie să aibă un caracter licit, rezultat din învoiala părţilor, sau dispoziţia autorităţilor.

Nu comite infracţiunea de tulburare de posesie:
  • cel care efectuează acţiunea de ocupare a unui imobil în baza unui ordin de repartiţie sau
  • cel care realizează această acţiune în baza unei hotărâri de evacuare.

Nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de tulburare de posesie în situaţia în care terenul:

  • are o situaţie juridică incertă, fiind folosit în comun atât de inculpaţi, cât şi de părţile vătămate,
  • fără ca vreunul dintre aceştia să probeze existenţa unui drept în acest sens.

Dacă nu se poate reţine că terenul s-a aflat în posesia exclusivă a părţilor vătămate, situaţia premisă a infracţiunii prevăzute de art.220 cod penal nu există.

Întrucât ocuparea presupune o durată prelungită de timp, nici elementul material al infracţiunii constând într-o ocupare nu este realizat în cazul în care acţiunea inculpaţilor a constat doar într-o pătrundere pe teren, fără ca aceasta să aibă în timp o întindere suficientă pentru a constitui elementul material al tulburării de posesie.

În cazul în care, la data dobândirii posesiei terenului, aceasta s-a făcut în baza unor acte legale, iar ulterior actele au fost anulate, dreptul de proprietate fiind reconstituit în favoarea altei persoane, necedarea terenului de către posesorul de fapt nu constituie infracţiune.

Urmarea imediată

Constă în trecerea fără drept, a imobilului ori a unei părţi a acestuia în stăpânirea de fapt a făptuitorului. Legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei.

Latura subiectivă

Forma de vinovaţie caracteristică tulburării de posesie este intenţia directă sau indirectă. Aceasta presupune faptul ca elementul material (ocuparea) trebuie să semnifice voinţa autorului de a lua, temporar sau definitiv, în stăpânire imobilul. Existenţa intenţiei presupune ştiinţa făptuitorului că ocupă fără drept imobilul respectiv.

Nu interesează mobilul sau scopul cu care a fost săvârşită infracţiunea.

Pentru existenţa infracţiunii de tulburare de posesie nu este suficient să se realizeze o ocupare, în totalitate sau în parte, a unui imobil aflat în posesia altuia, ci este necesar ca această acţiune să fie realizată, sub aspectul laturii subiective, cu intenţie. Este aşadar, necesar, ca făptuitorul să fi ştiut în momentul săvârşirii faptei că ocupă fără drept imobilul aflat în posesia altuia. Dacă făptuitorul a acţionat cu credinţa că este în drept să realizeze această ocupare, lipsind intenţia, infracţiunea de tulburare de posesie nu există.

Variante agravate ale infracţiunii ”Tulburarea de posesie”

Săvârşirea faptei prin violenţa sau ameninţare ori prin desfiinţarea semnelor de hotar, a reperelor de marcare
  • pe lângă relaţiile sociale patrimoniale, în această formă agravată sunt lezate şi alte valori ca libertatea persoanei, integritatea corporală sau sănătatea sa
  • absoarbe infracţiunea de loviri sau alte violenţe prevăzute de art.193 cod penal, infracţiunea de ameninţare prevăzută de art.206 cod penal, sau infracţiunea de distrugere prevăzută de art.253 cod penal.

Se va reţine în schimb concursul cu infracţiunea de vătămare corporală prevăzută de art.194 cod penal, sau cea de vătămare corporală gravă prevăzută de art.194 alin 2 cod penal, şantaj prevăzută de art.207 cod penal, distrugerea calificată prevăzută de art.254 cod penal.

Săvârşirea faptei prin violenţă sau ameninţare ori prin desfiinţarea semnelor de hotar sau a reperelor de marcare de două sau mai multe persoane împreună.
  • reprezintă forma mai gravă a variantei agravate prevăzute de art. 256
  • participanţii au calitatea de coautori sau complici concomitenţi.

Formele infracţiunii ”Tulburarea de posesie”

Actele de pregătire şi tentativa sunt posibile, dar nu sunt pedepsite. În cazul variantei agravate, dacă activitatea făptuitorului este întreruptă, rămânând în stadiu de tentativă, acesta poate fi tras la răspundere penală pentru infracţiunea de loviri sau alte violente, ameninţare sau distrugere.

Infracţiunea se consumă numai după ocuparea definitivă a imobilului sau a unei părţi a acestuia, nu în momentul pătrunderii în imobil. Nu se consumă instantaneu, la momentul intrării făptuitorului în imobil.

Infracţiunea fiind continuă se epuizează în momentul în care încetează ocuparea fără drept sau când infractorul este condamnat definitiv pentru săvârşirea infracţiunii de tulburare de posesie.

Pedeapsa infracţiunii ”Tulburarea de posesie”

Pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de la unu la 5 ani sau cu amendă.

Pentru punerea în mişcare a acţiunii penale este necesară plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Împăcarea părţilor operează ca o cauză de înlăturare a răspunderii penale. Excepţia de la această prevedere este situaţia când bunul este în întregime sau în parte al statului. Acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu, însă împăcarea părţilor înlătură răpunderea penală.

Similar Posts

3 Comments

  1. Mercas Dorel spune:

    Felicitari si multa sanatate cum analizati dv.problemele de drept,cu adevarat aptitudini de om corect si cu intelepciune spre acasta disciplina.Multumesc si succes in activitatea pe care o desfasurati.BRAVO. Domnisoara,Doamna

  2. Lustun Virgiliu spune:

    Mă numesc Lustun Virgiliu, din Brașov, aș vrea să vă consult pentru o situație — care nu constituie tulburare de posesie — de ocupare a unei încăperi (fostă spălătorie) din blocul (construit în 1945, cu 8 apartamente date în proprietate în 1993), unde domiciliez cu familia din 1983, încăpere preluată prin schimb de locuință la care s-a plătit de către noi impozit la ICRAL timp de 10 ani.
    Mă interesează ce drepturi și obligații am care decurg din această situație care NU constituie tulburare de posesie (printr-un răspuns scris de la Parchetul Brașov, la o sesizare făcută în 2014 de vecinii coproprietari).
    Vă pot pune la dispoziție documente scanate.

  3. Florin Vișan spune:

    Bună ziua
    În 2006 am vândut o suprafață de teren din moștenirea revenită după decesul părinților. Proprietarii mi-au solicitat să fiu de acord cu ridicarea unei construcții pe linia de hotar și am acceptat acest lucru. În 2016 am construit o clădire anexă fără a avea autorizație la cca 50cm de hotar având în vedere că prevederile vechiului Cod Civil erau altele față de noul CC. Ștreașina acestei anexe este prevăzută cu un jgheab care se află la 2cm de peretele construit pe linia de hotar. Apa colectată de jgheab se scurge pe proprietatea mea. Am primit o plîngere penală pentru Tulburare de posesie întrucât jgheabul se află amplasat pe proprietatea vecină ocazie cu care am aflat că limita de hotar nu este peretele construit ci cu 25cm în interiorul terenului meu . Menționez că nu a existat nici-o dată o delimitare a hotarului invocat de reclamanti.
    Am fost chemat la poliție pentru explicații și am fost învinuit de săvârșirea infracțiunii de Tulburare de posesie . În Plîngerea penală reclamanții cer mutarea jhgeabului și demolarea anexei întrucât este construită fără autorizație .
    Întrebarea mea este: dacă mut jgheabul la cca.30cm de peretele clădirii se stinge starea conflictuală și nu mai sunt urmărit penal ? Pot face acest lucru acum fără a suporta eventuale consecințe?
    Și a doua întrebare: sunt obligat să demolez anexa construită înainte de prevederile noului Cod Civil având în vedere că nu a existat nici-o reclamație în toată această perioadă și că nu am știut de existența liniei de hotar invocată de reclamanți , linie pe care eu nu o recunosc ?
    Aștept un răspuns cât mai lămuritor având în vedere că este pentru prima dată când interacționez cu justiția și nu am cunoștințele necesare.
    Vă mulțumesc

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.