Reducerea si marirea capitalului social al societatii

 Societatea comercială – persoană juridică, are ca elementele definitorii ale personalităţii juridice, așa cum rezultă din definiţia societăţii dată de Codul civil art 187 şi Legea nr. 31/1990 art 1:

• organizare de sine stătătoare
• un patrimoniu propriu
• un scop propriu

Art 207 din Legea nr.31/1990 Reducerea sau majorarea capitalului social

• (1) Capitalul social poate fi redus prin:
• a) micşorarea numărului de acţiuni sau părţi sociale;
• b) reducerea valorii nominale a acţiunilor sau a părţilor sociale;
• c) dobândirea propriilor acţiuni, urmată de anularea lor.

Aceste trei elemente au drept caracteristici generalitatea, legalitatea şi sunt:

• cumulative = pentru existenţa persoanei juridice cele trei elemente trebuie întrunite cumulativ – lipsa unui element determină inexistenţa calităţii de persoană juridică a respectivei entităţi
• exclusive= nu sunt numai necesare ci şi suficiente
• diverse

Reducerea și mărirea capitalului social al unei societăți sunt aspecte esențiale în managementul financiar și în strategia de dezvoltare a unei afaceri.

Prin patrimoniu propriu distinct înţelegem acel element constitutiv care constă în totalitatea drepturilor şi obligațiilor patrimoniale care au ca titular persoana juridică. Prin art. 31 alin 1 Cod civil se dispune că orice persoană fizică sau persoană juridică este titular a unui patrimoniu care include toate drepturile şi datoriile ce pot fi evaluate în bani şi aparţin acesteia. El poate face obiectul unei diviziuni sau unei afectaţiuni numai în cazurile şi în condițiile prevăzute de lege.

Modificarea capitalului social al societății se poate realiza prin reducere sau mărire, fiind obligatorie respectarea unei proceduri.

Reducerea și mărirea capitalului social

Definiție

Reducerea capitalului social implică diminuarea sumei de capital înregistrate în statutul societății. Aceasta poate avea loc prin retragerea unor acțiuni de la acționari, reducerea valorii nominale a acțiunilor existente sau prin alte metode prevăzute de lege.

Motive

• Acoperirea pierderilor: O societate poate decide să reducă capitalul pentru a acoperi pierderile suferite în activitatea sa.
• Optimizarea structurii financiare: Reducerea capitalului poate ajuta la îmbunătățirea indicatorilor financiare, precum rentabilitatea capitalului.
• Retragerea acționarilor: Uneori, acționarii doresc să se retragă, iar reducerea capitalului poate facilita acest proces.
• Aspecte Legale:

Aspecte legale

Reducerea capitalului trebuie să respecte reglementările legale și să fie aprobată printr-o decizie a adunării generale a acționarilor. De asemenea, este necesară publicarea acesteia în Monitorul Oficial și informarea creditorilor.

1) Reducerea capitalului social

Modalităţile prin care poate fi redus capitalul social sunt următoarele:

1. micşorarea numărului de acţiuni sau părţi sociale;
2. reducerea valorii nominale a acţiunilor sau a părţilor sociale;
3. dobândirea propriilor acţiuni, urmată de anularea lor.

Când reducerea nu este motivată de pierderi, capitalul social mai poate fi redus prin:

1. scutirea totală sau parţială a asociaţilor de vărsămintele datorate;
2. restituirea către acţionari a unei cote-părţi din aporturi, proporţională cu reducerea capitalului social şi calculată egal pentru fiecare acţiune sau parte socială;
3. alte procedee prevăzute de lege.

 Condiţiile de validitate a hotărârii privind reducerea capitalului social sunt:

• respectarea procedurii de adoptare a hotărârii prescrisă de actul constitutiv şi de normele legale, în raport de forma societăţii
• respectarea plafonului minim al capitalului social prevăzut de Legea nr.31/1990
• arătarea motivelor pentru care se face reducerea (exemplu – neefectuarea vărsămintelor de către acţionari, art. 100)
• arătarea modalităţilor concrete de reducere pentru a se verifica legalitatea acesteia în raport cu unele interdicţii legale

Aplicarea hotărârii de reducere a capitalului social este suspendată în vederea publicităţii şi eventualei contestări. Suspendarea este pe timp de 2 luni din ziua în care hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial.

Orice creditor al societăţii a cărui creanţă s-a născut anterior publicării hotărârii, poate înregistra opoziţie contra hotărârii:

• în 30 zile de la data publicării
• se depune la oficiul registrului comerţului
• în termen de 3 zile de la data depunerii, o va menţiona în registru şi o va înainta instanţei judecătoreşti competente.
• se judecă în camera de consiliu, cu citarea părţilor,

2) Mărirea capitalului social

Mărirea capitalului social se poate realiza prin finanţare externă sau prin autofinanţare.

Definiție

Mărirea capitalului social constă în majorarea sumei de capital înregistrate, prin emiterea de noi acțiuni sau prin majorarea valorii nominale a acțiunilor existente.

Motive

• Finanțarea expansiunii: O societate poate decide să își mărească capitalul pentru a susține creșterea afacerii, fie prin investiții în noi proiecte, fie prin extinderea pe noi piețe.
• Îmbunătățirea solvabilității: O mărire a capitalului social poate întări baza de capital a societății, îmbunătățind astfel relațiile cu creditorii și partenerii de afaceri.
• Atracția de noi investitori: Oferind noi acțiuni, o societate poate atrage investiții suplimentare din partea investitorilor existenți sau noi.

Aspecte Legale

Mărirea capitalului social trebuie, de asemenea, să fie aprobată de adunarea generală a acționarilor și respectă reglementările specifice, incluzând termenul de subscriere a noilor acțiuni.

Prin patrimoniu propriu distinct înţelege

Sursă externă

Constă în noile aporturi în numerar sau în natură. Efectul acestor aporturi contă în mărirea capitalul social prin două modalităţi:

• prin emisiunea de noi acţiuni, de o valoare nominală egală cu cele existente
• prin majorarea valorii nominale a tuturor acţiunilor existente, păstrându-se egalitatea lor valorică

 Sursă internă (autofinanţarea)

Aceasta poate fi constituită prin:

1. Încorporarea în capitalul social:

• a rezervelor, inclusiv a diferenţelor favorabile din reevaluarea patrimoniului social, exceptându-se rezervele legale
• a beneficiilor nedistribuite ca dividente
• a primelor de emisiune încasate de la noii subscriitori de acţiuni ca preţ depăşind valoarea nominală a acțiunilor

2. Compensarea unor creanţe lichide şi exigibile asupra societăţii cu acţiuni ale acesteia.

3. Obligaţiile societăţii se adaugă capitalului social şi îl măresc. Sub aspect contabil, capitalul social este un element de pasiv. Aceasta pentru că la lichidarea societăţii, el va reprezenta o datorie a acestuia faţă de subscriitorii aporturilor, asociaţi sau acţionari. Aşadar şi obligaţiile faţă de alţi creditori sociali se pot contabiliza tot la pasiv, adăugându-se capitalului social şi mărindu-l.

Hotărârile AGA de aprobare

• cu unanimitate a voturilor acţionarilor când mărirea capitalului social se realizează din surse externe, prin noi aporturi,
• majoritatea calificată de cel puţin două treimi din drepturile de vot deţinute de acţionarii prezenţi sau reprezentaţi, când mărirea se realizează din surse interne
• numai cu votul tuturor acţionarilor când mărirea capitalului social se face prin majorarea valorii nominale a acţiunilor. Aceasta în afară de cazul când este realizată prin încorporarea rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune.

Conform art. 216 din lege hotărârea AGEA pentru mărirea capitalului social se va publica în Monitorul Oficial. Se va acorda un termen de cel puţin o lună pentru exerciţiul dreptului de preferinţă la subscrierea noilor acţiuni în favoarea acţionarilor existenţi. Termenul este cu începere din ziua publicării.

Administratorii sunt solidar răspunzători, conform dispoziţiilor art. 214 din Legea nr.31/1990, de exactitatea:

• datelor cuprinse în prospectul de emisiune,
• datelor din publicaţiile făcute de societate sau
• datelor din cererile adresate Registrului Comerţului în vederea măririi capitalului social.

Aporturile în natură

Acestea, la mărirea capitalului social, au acelaşi regim juridic ca şi aporturile la constituirea capitalului social. Aceste aporturi sunt supuse procedurii de evaluare reglementată de art.215 alin.1 din Legea nr. 31/1990.

Acţionarii existenţi au un drept de preferinţă la subscrierea noilor acţiuni emise pentru majorarea capitalului social. Acest drept se exercită conform dispoziţiilor art. 216 alin 2,  clauzelor actului constitutiv şi hotărârii AGA.

Exercitarea dreptului de preferinţă se va putea realiza numai în interiorul termenului hotărât de adunarea generală sau de consiliul de administraţie, respectiv directorat,.. dacă actul constitutiv nu prevede alt termen. În toate situaţiile, termenul acordat pentru exercitarea drepturilor de preferinţă nu poate fi mai mic de o lună de la data publicării hotărârii adunării generale, respectiv a deciziei consiliului de administraţie/directoratului, în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. După expirarea acestui termen, acţiunile vor putea fi oferite spre subscriere publicului.

Dreptul de preferinţă împreună cu dreptul de a subscrie noile acţiuni, în total sau în parte, poate fi ridicat acţionarilor prin hotărârea AGEA care a decis mărirea capitalului social în condiţiile art. 220^1. Dreptul de preferinţă este fără aplicare în situaţia în care mărirea capitalului social se realizează prin aporturi în natură.

Hotărârea AGA de mărire a capitalului social are efect numai în măsura în care a fost adusă la îndeplinire în termen de un an de la data adoptării ei.

Procedura reduceri sau majorării de capital social

Actul modificator încheiat în formă autentică se menţionează în registrul comerţului după ce a fost aprobat:

• fie prin încheierea judecătorului delegat,
• fie prin rezoluţia Directorului Oficiului Registrului Comerţului

În baza încheierii judecătorului delegat, sunt modificările privind:

• mutarea sediului societăţii în altă localitate,
• schimbarea obiectului principal al activităţii,
• modificarea capitalului social,
• fuziunea sau divizarea,
• reducerea sau prelungirea duratei societatii,
• dizolvarea şi lichidarea societăţii

În baza rezoluţiei Directorului Oficiului Registrului Comerţului sunt toate celelalte modificări, având regimul legal al încheierii judecătorului delegat.

Actul modificator autentificat conţinând textul integral al prevederilor modificate ale actului constitutiv:

• se depune la Registrul Comerţului,
• se menţionează în acest registru şi
• se comunică din oficiu la Monitorul Oficial spre publicare, pe cheltuiala societăţii.

În cazul societăţilor în nume colectiv sau în comandită simplă nu este obligatorie publicarea în Monitorul Oficial (art. 204 alin.6 din Legea nr.31/1990).

Actul constitutiv actualizat cu modificările la zi, se depune la Registrul Comerţului. În această formă actualizată pot fi omise numele sau denumirea şi celelalte date de identificare ale fondatorilor şi ale primilor asociaţi.

Se omite dacă:

• de la data înmatriculării au trecut cel puţin 5 ani şi
• dacă actul constitutiv nu prevede altfel

Modificările actului constitutiv al societăţii păstrează existenţa acesteia şi nu atrag crearea unei noi persoane juridice. Prin hotărâri ale asociaţilor se înţeleg şi hotărârile organelor statutare ale societăţii, iar termenul de asociaţi include şi acţionarii.

Dreptul de a ataca aceste hotărâri aparţine atât creditorilor societăţii cât şi oricărei persoane prejudiciate prin aceste hotărâri. În cazul acţionarilor sau asociaţilor prejudiciaţi, dreptul de a ataca hotărârile AGA va fi condiţionat şi de respectarea art. 132 alin 2 din Legea 31/1990.

”Hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiţie, în termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, de oricare dintre acţionarii care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat contra şi au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal al şedinţei.”

Aceste dispoziţii prevăd anexarea la procesul-verbal:

• a actele referitoare la convocare, precum şi
• listele de prezenţă a acţionarilor

Înregistrarea opoziției:

• se face în termen de 30 zile de la data publicării hotărârii sau a actului modificator în Monitorul Oficial
• la Registrul Comerţului care, în termen de 3 zile o va menţiona în registru
• Registrul Comerţului o va înainta tribunalului de la sediul societăţii.

O dată cu intentarea acţiunii în anulare, reclamantul poate cere instanţei, pe cale de ordonanţă preşedinţială, suspendarea executării hotărârii atacate. Instanţa, încuviinţând suspendarea, îl poate obliga pe reclamant la o cauţiune.

Opoziţia se judecă în camera de consiliu a tribunalului, cu citarea părţilor. Hotărârea pronunţată este supusă numai apelului ce se judecă de tribunalul în a cărui circumscripţie îşi are societatea sediul principal.