Formele societare si clasificarea societatilor

Formele societare si clasificarea societatilor sunt reglementate de Codul civil şi Legea 31/1990. Codul civil reglementează cadrul general de constituire, funcţionare, operaţiuni juridice şi încetare a persoanelor juridice. În art.25 alin. 3 Cod civil sunt definite Subiectele de drept civil:

”Persoana juridică este orice formă de organizare care, întrunind condiţiile cerute de lege, este titulară de drepturi şi de obligaţii civile”.

Formele societare

se referă la tipurile de structuri legale pe care o afacere le poate adopta pentru a desfășura activități comerciale,
clasificarea societăților comerciale este esențială pentru înțelegerea modului în care sunt organizate și reglementate afacerile, fiecare formă având caracteristici juridice, fiscale și de responsabilitate distincte.

Clasificarea societăților comerciale

Societățile comerciale se pot clasifica în funcție de mai multe criterii, inclusiv:

După numărul de asociați:

Societăți unipersonale: formate dintr-un singur asociat, care poate fi o persoană fizică sau o persoană juridică. Un exemplu este Societatea cu Răspundere Limitată (SRL) unipersonală.
Societăți pluripersonale: formate din doi sau mai mulți asociați. Acestea pot include SRL-uri sau Societăți pe Acțiuni (SA).

După tipul răspunderii asociaților:

Societăți cu răspundere limitată (SRL): Răspunderea asociaților este limitată la aportul lor la capitalul social.
Societăți în nume colectiv (SNC): Asociații răspund nelimitat și solidar pentru datoriile societății.
Societăți pe acțiuni (SA): Răspunderea acționarilor este limitată la acțiunile deținute, iar capitalul social este împărțit în acțiuni.

După scopul societății:

Societăți comerciale: Au ca obiect principal de activitate desfășurarea de activități comerciale cu scopul de a obține profit.
Societăți non-profit: Au un obiectiv social, cultural sau educativ și nu urmăresc profitul.

Formele de organizare a societăților comerciale

Societatea cu Răspundere Limitată (SRL): este una dintre cele mai populare forme de organizare, având un capital social minim și limitând răspunderea asociaților.
Societatea pe Acțiuni (SA): este potrivită pentru afaceri mari, având capital social divizat în acțiuni care pot fi tranzacționate. Acționarii beneficiază de o răspundere limitată.
Societatea în Nume Colectiv (SNC): se bazează pe cooperarea strânsă între asociați, fiecare având o răspundere nelimitată și solidară.
Societatea în Comandită: combină elemente ale SNC și SA, având atât asociați cu răspundere nelimitată (complementari), cât și asociați cu răspundere limitată (comanditari).
Întreprinderea Individuală (II): este o formă de organizare pentru persoanele fizice care desfășoară activități economice, având răspundere nelimitată pentru datoriile afacerii.

Aspecte juridice și fiscale

Fiecare formă de societate are implicații juridice și fiscale distincte:

Regimul fiscal: SRL-urile și SA-urile pot beneficia de impozite pe profit diferite, în funcție de regimul aplicabil. De asemenea, impozitarea poate varia în funcție de forma de organizare și de veniturile realizate.
Regimul de raportare: societățile comerciale sunt obligate să respecte reguli stricte de contabilitate și raportare financiară, în funcție de dimensiunea și structura lor.

În art.188 Cod civil este definită Calitatea de persoană juridică:

Sunt persoane juridice:

entităţile prevăzute de lege, precum şi
orice alte organizaţii legal înfiinţate care,deşi nu sunt declarate de lege persoane juridice, îndeplinesc toate condiţiile prevăzute

Este recunoscut statutul de subiect de drept entităţilor prevăzute de lege, necondiţionat de îndeplinirea condiţiilor cerute de lege pentru constituirea ca persoană juridică.

Se pot enumera:

sucursalele societatilor comerciale,
institutii sau autoritati publice ce nu sunt ordonator principal de credite

Conform prevederilor art.189 Codul civil persoanele juridice sunt:

de drept public şi
de drept privat

PERSOANELE JURIDICE DE DREPT PUBLIC

Sunt persoane juridice de drept public cele care:

desfăşoară activităţi în domenii de interes public,
îndeplinesc activităţile care sunt în sarcina statului şi a administraţiei publice locale

Acest tip de persoane juridice urmăreşte scopuri care vizează utilitatea publică şi include subiecte de drept investite cu putere de comandă. În această categorie intră în primul rând statul ca persoană juridică. Nu se confundă cu calitatea de persoană juridică ce aparţine statului din cele trei puteri: legislativă, executivă, judecătorească.

Dintre puterile legislative

Au calitatea de persoane juridice: Camera Deputaţilor, Senatul, Consiliul Legislativ.

Dintre puterile executive

Administraţia Prezidenţială,
Guvernul României,
ministerele şi alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale,
Curtea de Conturi,
Avocatul Poporului,
Banca Naţională a României,
Serviciul Român de Informaţii
instituţia prefectului
organele locale de specialitate ale administraţiei de stat,
misiunile diplomatice şi consulare

Dintre organele autorităţii judecătoreşti

instanţele judecătoreşti (mai puţin Judecătoriile ce nu au personalitate juridică),
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
Ministerul Public,
Consiliul Superior al Magistraturii.

Curtea Constituţională este independentă faţă de oricare altă autoritate publică conform legii de organizare.

Unităţile administrativ-teritoriale:

judeţul, municipiul, oraşul, comuna
autorităţile administraţiei publice locale (consiliile locale şi judeţene),
primăriile, instituţiile locale

Regiile autonome şi societăţile cu capital integral sau majoritar de stat, instituţiile bugetare.

Persoanele juridice de drept public se înfiinţează:

prin lege sau
prin acte ale autorităţilor publice centrale sau locale, ori
prin alte moduri prevăzute prin lege.

În actul de înfiinţare a persoanei juridice de drept public se precizează dacă este sau nu persoană juridică:

autoritatea
instituţia publică
unitatea administrativ-teritorială
operatorul economic de stat, etc

Pot exista entităţi constituite de autorităţile publice care nu au şi personalitate juridică. Aceste entităţi fără personalitate juridică sunt sub tutela administrativă a altei persoane juridice de drept public.

PERSOANELE JURIDICE DE DREPT PRIVAT

Acestea urmăresc desfăşurarea unor activităţi pentru satisfacerea unor interese personale sau colective, ele nu au ca scop direct interesul public. Pot fi entităţi colective de tip asociativ sau entităţi unipersonale. Ele se pot înfiinţa prin act juridic de tip asociativ sau act juridic unilateral.

Entităţi colective de tip asociativ sunt:

societăţile comerciale,
organizaţiile cooperatiste,
grupurile de interes economic,
asociaţiile şi fundaţiile,
sindicatele, patronatele

Entităţi unipersonale cu personalitate juridică sunt:

societatea comercială unipersonală (cu asociat unic sau cu acţionar unic),
fundaţia unipersonală,
fundaţia testamentară, etc

După scopul lor

în persoane juridice cu scop lucrativ (societăţile comerciale) şi
persoanele juridice fără scop lucrativ (asociaţiile, fundaţiile, sindicatele, etc)

După întinderea răspunderii asociaţilor faţă de terţi pentru obligaţiile societăţii

a) Simple

Este societatea în care fiecare asociat răspunde cu:

propriile sale bunuri proporţional cu aportul său la patrimoniul social,
numai în cazul în care creditorul societatii nu a putut fi îndestulat din bunurile comune ale asociaţilor;

b) În participație

Nu poate dobândi personalitate juridică şi nu constituie faţă de terţi o persoană distinctă de persoana asociaţilor, care răspund:

solidar faţă de terţi pentru actele încheiate de oricare dintre ei
clauza din contractul de asociere care limitează răspunderea asociaţilor faţă de terţi este inopozabilă acestora.

c) În nume colectiv

Este acea societate ale cărei obligaţii sociale sunt garantate:

cu răspunderea nelimitată şi solidară a tuturor asociaţilor;
cu patrimoniul social şi

d) În comandită simplă

Este societatea ale cărei obligaţii sociale sunt garantate:

asociaţii comanditari răspund numai până la concurenţa aportului lor;
cu răspunderea nelimitată şi solidară a asociaţilor comanditaţi;
cu patrimoniul social şi

e) Cu răspundere limitată

Este societatea ale cărei obligaţii sociale sunt garantate:

asociaţii răspund numai în limita aportului lor
cu patrimoniul social

f) Pe acțiuni

Este societatea al cărui capital social este împărţit în acţiuni, iar obligaţiile sociale sunt garantate:

acţionarii răspund numai în limita aportului lor;
cu patrimoniul social;

g) În comandită pe acțiuni

Este societatea al cărui capital social este împărţit în acţiuni, iar obligaţiile sociale sunt garantate:

asociaţii comanditari răspund numai până la concurenţa aportului lor
cu răspunderea nelimitată şi solidară a asociaţilor comanditaţi;
cu patrimoniul social şi

h) Cooperative

Este o formă de asociere liberă în care mai multe persoane organizează activităţi:

de credit, bazată pe principiul întrajutorării. Asociaţii răspund solidar faţă de terţi pentru actele încheiate de oricare dintre ei.
prestări de servicii şi
de distribuţie,
de producţie,

i) Alt tip de societate anume reglementat de lege

Societăţile simple nu au personalitate juridică, iar dacă asociaţii doresc dobândirea personalităţii juridice, prin actul de modificare a contractului de societate:

vor indica, în mod expres, forma juridică a acestora şi
vor pune de acord toate clauzele sale cu dispoziţiile legale aplicabile societăţii nou-înfiinţate.

Dobândirea personalităţii juridice se face fără a dispune dizolvarea societăţii simple. Asociaţii şi societatea nou-înfiinţată răspund solidar şi indivizibil pentru toate datoriile societăţii născute înainte de dobândirea personalităţii juridice (art.1892 Cod civil). Societatea dobândeşte personalitate juridică prin şi de la data înmatriculării în registrul comerţului, dacă prin lege nu se dispune altfel. Până la data dobândirii personalităţii juridice, raporturile dintre asociaţi sunt guvernate de regulile aplicabile societăţii simple.

Cu prilejul constituirii, asociaţii pot alege oricare dintre formele societăţii comerciale reglementate de Legea nr. 31/1990. Pe parcurs, asociaţii pot decide schimbarea societăţii dintr-o formă juridică în altă formă juridică :

schimbarea societăţii cu răspundere limitată în societate pe acţiuni şi invers
forma juridică a societăţii trebuie prevăzută în actul constitutiv (art. 7 şi 8 din Legea nr. 31/1990).

La alegerea formei juridice a societăţii comerciale contribuie factori precum:

natura operaţiunile comerciale ce urmează a fi exercitate,
întinderea capitalului social,
numărul asociaţilor etc.

După natura societății

Această clasificare are drept criteriu prevalenţa elementului personal ori a celui material al societăţii comerciale.

Societăţile de persoane se constituie:

într-un număr mic de asociaţi şi
au la bază calităţile personale ale asociaţilor şi încrederea reciprocă a acestora (intuitu personae).

Sunt societăţi de persoane: societatea în nume colectiv şi societatea în comandită simplă.

Societăţile de capitaluri se constituie:

într-un număr mare de persoane, impus în principal de nevoile capitalului social, fără să prezinte interes calităţile personale ale asociaţilor.
elementul esenţial al acestor societăţi îl reprezintă cota de capital deţinută de asociat.

Sunt societăţi de capitaluri: societatea pe acţiuni şi societatea în comandită pe acţiuni.

Deosebirile dintre cele două categorii de societati comerciale

Aporturile la capital:

la societăţile de persoane aportul poate fi constituit sub toate cele trei forme: numerar, natură şi în munca asociaţilor,
la societăţile de capitaluri aportul poate consta doar în numerar şi în natură.

Circulaţia fracțiunilor capitalului social:

părţile sociale şi părţile de interes specific societăţilor de persoane pot fi transmise în condiţii mai restrictive, în timp ce
acţiunile societăţilor de capitaluri pot fi înstrăinate, gajate ori urmărite silit fără îndeplinirea vreunei condiţii speciale.

Persoana asociaţilor

Societăţile de persoane se dizolvă prin:

falimentul,
incapacitatea,
excluderea,
retragerea sau
decesul unuia dintre asociaţi, când, numărul asociaţilor s-a redus la unul singur, afară de excepţiile prevăzute de lege (art. 229 din Legea nr. 31/1990).

Societăţile de capitaluri se dizolvă numai dacă:

numărul acţionarilor s-a redus sub limita prevăzută de lege (2 acţionari),
indiferent de cauza reducerii numărului acţionarilor

Societatea cu răspundere limitată nu se încadrează în niciuna din cele două categorii. Această formă de societate împrumută unele caractere atât de la societăţile de persoane, cât şi de la societăţile de capitaluri.

După întinderea răspunderii asociaților

Potrivit art. 3 din Legii nr.31/1990 răspunderea asociaţilor pentru obligaţiile sociale diferă în raport de forma juridică a societăţii.

În societatea în nume colectiv asociaţii răspund nelimitat şi solidar pentru obligaţiile societăţii.
În societatea pe acţiuni şi societatea cu răspundere limitată asociaţii răspund până la concurenţa aporturilor lor.
În privinţa societăţii în comandită simplă sau pe acţiuni, răspunderea asociaţilor este diferită; asociaţii comanditati răspund nelimitat şi solidar, iar asociaţii comanditari numai în limita aportului lor.

În societăţile de capitaluri răspunderea asociaţilor pentru datoriile societăţii este exclusă. În societăţilor de persoane pot fi urmăriţi şi asociaţii, nelimitat şi solidar, de către creditorii societăţii.

După împărțirea capitalului social

Din categoria societăţilor cu părţi de interes fac parte:

Societatea în nume colectiv şi
Societatea în comandită simplă, iar

Din categoria societăţilor pe acţiuni fac parte:

Societăţile pe acţiuni şi
Comandită pe acţiuni.
Capitalul social al societăţii cu răspundere limitată este împărţit în părţi sociale.

Diferă modul de transmitere a fracțiunilor capitalului social. În timp ce părţile de interes nu sunt transmisibile, iar părţile sociale se pot transmite în mod excepţional şi în condiţiile prevăzute de lege. Acţiunile sunt supuse principiul liberei circulaţii a acestora.

După existența ori inexistența posibilității de emitere titluri de valoare

Singurele societăţi care pot emite titluri de valoare sunt societăţile pe acţiuni şi comandită pe acţiuni. Doar acţiunile reprezintă titluri de valoare. Calitatea de titlu de valoare conferă titularilor dreptul de a le valorifica prin cesiune sau constituirea de garanţii.

Importanța alegerii formei societare

Alegerea formei societare este esențială pentru protejarea bunurilor personale, limitarea răspunderii, optimizarea impozitelor și asigurarea unei gestionări eficiente a afacerii. Această decizie trebuie să fie luată în funcție de specificul afacerii, de numărul de asociați, de obiectivele comerciale și de resursele disponibile.