Autorizarea lucrărilor de construcții: procedură și acte

Hotărârea care nu poate fi schimbată e proastă

Executarea lucrărilor de construcţii este permisă numai pe baza unei autorizaţii de construire sau de desfiinţare.

Autorizarea executării lucrărilor de construcții, condiții legale, procedură și lucrări fără autorizație

Autorizarea executării lucrărilor de construcții reprezintă procedura administrativă prin care persoanele fizice sau juridice obțin dreptul legal de a realiza anumite lucrări de construire, modificare, extindere, renovare, reabilitare ori desființare a unor construcții, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare.

În România, executarea lucrărilor de construcții este reglementată în principal de Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, coroborată cu legislația privind amenajarea teritoriului și urbanismul, Legea nr. 350/2001. Obținerea autorizației de construire presupune respectarea reglementărilor urbanistice aplicabile terenului sau imobilului, îndeplinirea condițiilor tehnice impuse de lege și obținerea avizelor și acordurilor solicitate de autoritățile competente.

Ce reprezintă autorizarea executării lucrărilor de construcții

Autorizarea executării lucrărilor de construcții este procedura legală prin care autoritatea administrației publice competente aprobă realizarea unei investiții sau a unor lucrări asupra unui imobil, în baza documentației depuse de solicitant și a reglementărilor aplicabile. Autorizația de construire constituie actul administrativ care permite executarea lucrărilor prevăzute în documentația autorizată, în limitele condițiilor și termenelor stabilite.

  • În funcție de natura intervenției, poate fi necesară:
    • autorizația de construire, pentru realizarea sau modificarea construcțiilor;
    • autorizația de desființare, pentru demolarea totală ori parțială a construcțiilor, în situațiile prevăzute de lege.
  • Autorizarea are rolul de a asigura respectarea cerințelor privind siguranța construcțiilor, regimul urbanistic al terenurilor, protecția mediului, sănătatea publică și protejarea patrimoniului cultural.

Cadrul legal privind autorizarea lucrărilor de construcții

  • Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții;
  • Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul;
  • reglementările urbanistice aprobate la nivel local, inclusiv Planul Urbanistic General (PUG), Planul Urbanistic Zonal (PUZ), Planul Urbanistic de Detaliu (PUD) și Regulamentul Local de Urbanism (RLU), după caz;
  • legislația privind protecția mediului, calitatea în construcții, protejarea monumentelor istorice și alte reglementări speciale, în funcție de amplasament și de natura lucrărilor.

Aplicarea acestor dispoziții urmărește ca lucrările să fie realizate în conformitate cu regulile de urbanism, cu cerințele tehnice și cu restricțiile legale incidente imobilului.

Legea nr. 350/2001 stabileşte obiectivele amenajării teritoriului

Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă prin:
  • eliminarea disfuncţionalităţilor,
  • asigurarea accesului la infrastructuri,
  • servicii publice şi
  • locuinţe convenabile pentru toţi locuitorii;
Crearea condiţiilor pentru satisfacerea cerinţelor speciale ale:
  • copiilor,
  • vârstnicilor şi
  • persoanelor cu handicap;
Utilizarea eficientă a terenurilor:
  • în acord cu funcţiunile urbanistice adecvate;
  • extinderea controlată a zonelor construite;
  • protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural construit şi natural;
  • asigurarea calităţii cadrului construit, amenajat şi plantat din toate localităţile urbane şi rurale;
  • protejarea localităţilor împotriva dezastrelor naturale.
Legea nr. 350/2001

stabileşte atribuţiile administraţiei publice centrale, judeţene şi locale în privinţa amenajării teritoriului şi a urbanismului, prevede că aplicarea documentaţiei specializate de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate, potrivit prevederilor sale, se asigură prin eliberarea certificatelor de urbanism ce preced autorizarea construirii.

Autorizația de construire și autorizația de desființare

1) Autorizația de construire

Autorizația de construire este actul administrativ emis de autoritatea competentă prin care se permite executarea lucrărilor de construire, în condițiile stabilite prin documentația tehnică și prin reglementările legale.

  • Obținerea autorizației este necesară, în principiu, pentru lucrări precum:
    • construirea unei clădiri noi;
    • extinderea unei construcții existente;
    • modificarea structurii de rezistență;
    • modificarea aspectului arhitectural, în situațiile în care legea impune autorizarea;
    • consolidarea sau reabilitarea construcțiilor, atunci când lucrările intră în categoria celor autorizabile;
    • schimbarea destinației unui imobil, dacă aceasta presupune realizarea unor lucrări pentru care este necesară autorizația;
    • realizarea altor lucrări prevăzute de Legea nr. 50/1991.
  • Autorizația de construire trebuie obținută înainte de începerea lucrărilor pentru care legea impune autorizare.

2) Autorizația de desființare

Autorizația de desființare este documentul administrativ care permite demolarea totală sau parțială a unei construcții, în condițiile legii. Aceasta este necesară pentru lucrările de desființare care intră sub incidența Legii nr. 50/1991 și se emite în baza documentației specifice, cu respectarea cerințelor privind amplasamentul, siguranța și protecția mediului. Demolarea unei construcții fără autorizație, atunci când aceasta este obligatorie, poate atrage sancțiuni contravenționale și alte măsuri legale.

Certificatul de urbanism, document prealabil autorizării

Certificatul de urbanism este un act de informare emis de autoritatea administrației publice competente, prin care solicitantului îi sunt comunicate regimul juridic, economic și tehnic al imobilului, precum și condițiile urbanistice aplicabile. Acesta indică regulile care trebuie respectate pentru realizarea investiției și, după caz, documentele, avizele și acordurile necesare obținerii autorizației de construire. Certificatul de urbanism nu conferă dreptul de a executa lucrări de construcții. El are caracter informativ și pregătește procedura de autorizare.

1) Regimul juridic al imobilului

  • Regimul juridic cuprinde informații privind situația legală a terenului sau construcției, precum:
    • dreptul de proprietate și alte drepturi reale asupra imobilului;
    • servituțile existente;
    • situarea terenului în intravilan sau extravilan;
    • eventualele restricții sau interdicții de construire;
    • încadrarea în zone protejate ori în zone cu regim special;
    • existența unor condiții referitoare la monumentele istorice sau la protejarea patrimoniului.

2) Regimul economic al imobilului

  • Regimul economic prezintă condițiile referitoare la utilizarea terenului și la funcțiunile permise, potrivit reglementărilor urbanistice aplicabile:
    • destinația terenului și a construcțiilor;
    • funcțiunile admise, admise condiționat sau interzise;
    • eventualele reglementări fiscale aplicabile;
    • condițiile de utilizare și valorificare a imobilului.

3) Regimul tehnic și urbanistic

  • Regimul tehnic cuprinde principalele condiții urbanistice și tehnice care trebuie respectate pentru realizarea investiției.
    • procentul de ocupare a terenului (POT);
    • coeficientul de utilizare a terenului (CUT);
    • regimul de înălțime al construcțiilor;
    • retragerile și aliniamentele;
    • dimensiunile minime sau maxime ale parcelelor;
    • condițiile de acces pietonal și auto;
    • necesarul de parcaje;
    • posibilitățile de racordare la utilități;
    • condițiile privind spațiile verzi și amenajarea terenului.

Certificatul de urbanism poate indica și necesitatea elaborării ori modificării unor documentații de urbanism, precum PUZ sau PUD, dacă investiția propusă nu se poate realiza direct în baza reglementărilor existente.

Certificatul de urbanism trebuie emis:
  • pentru adjudecarea prin licitaţie a lucrărilor de proiectare şi de execuţie a lucrărilor publice,
  • pentru întocmirea documentaţiilor cadastrale de dezmembrare a terenurilor situate în intravilanul localităţilor, în cel puţin 3 parcele. Este atunci când operaţiunile respective au ca obiect realizarea de lucrări de construcţii şi de infrastructură
  • în cazul vânzării sau cumpărării de imobile

Avizul de oportunitate și documentațiile de urbanism

În anumite situații, realizarea unei investiții presupune elaborarea sau modificarea unei documentații de urbanism, în special atunci când proiectul propus nu se încadrează în reglementările urbanistice existente. Avizul de oportunitate poate fi solicitat în condițiile prevăzute de lege, în cadrul procedurii de elaborare a unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ), atunci când este aplicabil. Acesta poate stabili limitele zonei care urmează să fie reglementată, obiectivele dezvoltării, indicatorii urbanistici, condițiile de acces, necesarul de utilități și dotările de interes public.

  • Avizul de oportunitate privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii se emite în baza unei solicitări scrise și stabileşte:
    • teritoriul care urmează să fie reglementat prin Planul urbanistic zonal;
    • categoriile funcţionale ale dezvoltării şi eventualele servituţi;
    • indicatorii urbanistici obligatorii – limitele minime şi maxime;
    • dotările de interes public necesare, asigurarea accesurilor, parcajelor, utilităţilor;
    • capacităţile de transport admise.
1) Memoriu tehnic explicativ care va cuprinde:
  • prezentarea investiţiei/operaţiunii propuse,
  • indicatorii propuşi,
  • modul de integrare a acesteia în zonă,
  • prezentarea consecinţelor economice şi sociale la nivelul unităţii teritoriale de referinţă,
  • categoriile de costuri ce vor fi suportate de investitorii privaţi şi
  • categoriile de costuri ce vor cădea în sarcina autorităţii publice locale;
2) Piese desenate, respectiv:
  • încadrarea în zonă,
  • plan topografic/cadastral, cu zona de studiu,
  • conceptul propus – plan de situaţie cu prezentarea funcţiunilor, a vecinătăţilor,
  • modul de asigurare a accesurilor şi utilităţilor

Documentația aferentă poate include un memoriu tehnic justificativ și piese desenate care prezintă amplasamentul, conceptul de dezvoltare, relația cu zonele învecinate și modalitatea de asigurare a infrastructurii. Elaborarea unei documentații de urbanism nu garantează aprobarea investiției. Soluția propusă trebuie să respecte condițiile legale și să fie supusă procedurilor de avizare și aprobare aplicabile.

Procedura de obținere a autorizației de construire

1) Obținerea certificatului de urbanism

Solicitantul depune cererea pentru emiterea certificatului de urbanism la autoritatea competentă. Certificatul de urbanism indică regimul imobilului și condițiile în care poate fi realizată investiția, inclusiv lista avizelor și acordurilor necesare.

a) regimul juridic al imobilului
  • dreptul de proprietate asupra imobilului şi servituţile de utilitate publică care grevează asupra acestuia;
  • situarea imobilului – teren şi/sau construcţiile aferente – în intravilan sau extravilan;
  • prevederi ale documentaţiilor de urbanism care instituie un regim special asupra imobilului
    • zone protejate,
    • interdicţii definitive sau temporare de construire,
    • cel înscrise în lista monumentelor istorice din România şi asupra căruia, în cazul vânzării, este necesară exercitarea dreptului de preempţiune a statului, altele prevăzute de lege.
  • Informaţiile privind dreptul de proprietate şi dezmembrările acestuia vor fi preluate din cartea funciară, conform extrasului de carte funciară pentru informare.
b) regimul economic al imobilului
  • folosinţa actuală,
  • extrasul din regulamentul local de urbanism aferent planului urbanistic în vigoare la data emiterii, privind funcţiuni permise sau interzise,
  • reglementări fiscale specifice localităţii sau zonei;
c) regimul tehnic al imobilului
  • Extras din regulamentul local aferent documentaţiei de urbanism aprobate în vigoare, cu precizarea:
    • documentaţiei de urbanism în vigoare la data emiterii,
    • a numărului hotărârii de aprobare şi, după caz,
    • perioada de valabilitate,
    • procentul de ocupare a terenului,
    • coeficientul de utilizare a terenului,
    • dimensiunile minime şi maxime ale parcelelor,
    • echiparea cu utilităţi,
    • circulaţii şi accesuri pietonale şi auto, parcaje necesare,
    • alinierea terenului şi a construcţiilor faţă de străzile adiacente terenului,
    • înălţimea minimă şi maximă admisă;
d) regimul de actualizare/modificare a documentaţiilor de urbanism şi a regulamentelor locale aferent
  • În cazul în care intenţia sa nu se încadrează în prevederile documentaţiilor de urbanism aprobate, informarea solicitantului cu privire la:
    • imposibilitatea modificării prevederilor documentaţiilor aprobate;
    • necesitatea obţinerii unui aviz de oportunitate în condiţiile prezentei legi;
    • posibilitatea elaborării unei documentaţii de urbanism modificatoare, fără aviz de oportunitate

Schimbarea regimului juridic, economic sau tehnic al terenului, potrivit legii, poate fi condiţionată de asigurarea: căilor de acces, a dotărilor publice, a echipamentelor tehnice necesare funcţionării coerente a zonei.

  1. să respingă în mod justificat cererea de modificare a prevederilor documentaţiilor de urbanism aprobate;
  2. să condiţioneze autorizarea investiţiei de elaborarea şi aprobarea de către autoritatea publică locală competentă a unui plan urbanistic zonal (PUZ);
  3. să condiţioneze autorizarea investiţiei de aprobarea de către autoritatea publică competentă a unui plan urbanistic zonal (PUZ)
    • elaborat şi finanţat prin grija persoanelor fizice şi/sau juridice interesate,
    • numai în baza unui aviz prealabil de oportunitate
  4. să solicite elaborarea unui plan urbanistic de detaliu;
  5. să permită întocmirea documentaţiei tehnice pentru autorizaţia de construire, fără elaborarea unei documentaţii de urbanism. Aceasta în situaţia construirii pe o parcelă în care clădirile de pe parcelele adiacente au acelaşi regim de înălţime cu cel solicitat.
Acest drept este recunoscut dacă:
  • se impune prin condiţiile specifice ale amplasamentului ori natura obiectivelor de investiţii o impun sau
  • se solicită prin cererea pentru emiterea certificatului de urbanism o modificare de la prevederile documentaţiilor de urbanism aprobate pentru zona respectivă.
Autoritatea publică locală are dreptul ca prin certificatul de urbanism:
  1. facă cunoscute solicitantului informaţiile privind regimul juridic, economic şi tehnic al terenurilor şi construcţiilor existente la data solicitării
  2. stabilească cerinţele urbanistice care urmează să fie îndeplinite în funcţie de specificul amplasamentului;
  3. stabilească lista cuprinzând avizele/acordurile necesare în vederea autorizării;
  4. încunoştiinţeze investitorul/solicitantul cu privire la obligaţia de a contacta autoritatea competentă pentru protecţia mediului, în scopul obţinerii punctului de vedere şi actului administrativ al acesteia, necesare în vederea autorizării

2) Obținerea avizelor și acordurilor

  • În funcție de proiect, pot fi necesare avize sau acorduri de la instituții și operatori competenți, precum cele privind:
    • utilitățile și infrastructura tehnico-edilitară;
    • protecția mediului;
    • sănătatea publică;
    • securitatea la incendiu;
    • protejarea monumentelor istorice;
    • accesul la drumuri și circulație;
    • alte domenii reglementate prin legislație specială.
  • Lista concretă a documentelor necesare este determinată de condițiile din certificatul de urbanism și de reglementările aplicabile investiției.

3) Elaborarea documentației tehnice

Pentru obținerea autorizației de construire se întocmește documentația tehnică necesară autorizării lucrărilor, în conformitate cu cerințele legale și cu specificul investiției. Documentația trebuie realizată de specialiști cu drept de semnătură și competențe corespunzătoare domeniilor pentru care este necesară proiectarea.

4) Depunerea dosarului de autorizare

Dosarul pentru obținerea autorizației de construire se depune la autoritatea administrației publice competente și trebuie să cuprindă documentele prevăzute de lege, inclusiv documentația tehnică, avizele și acordurile solicitate, precum și celelalte înscrisuri necesare.

5) Verificarea documentației și emiterea autorizației

Autoritatea competentă verifică documentele depuse și conformitatea acestora cu cerințele legale și urbanistice. În cazul îndeplinirii condițiilor, se emite autorizația de construire, în care sunt stabilite lucrările aprobate, condițiile de executare și termenele relevante. Lucrările autorizate pot începe numai cu respectarea condițiilor legale privind începerea execuției.

Autorizarea de construire se emite:
  • la solicitarea titularului unui drept real asupra unui imobil (teren, construcţie)  identificat prin numărul cadastral al imobilului
  • la solicitarea oricărui titular de drept real asupra unui astfel de bun: drept de proprietate, de superficie, de folosinţă.
Procedura de autorizarea executării lucrărilor de construcţii cuprinde următoarele etape:
  1. emiterea certificatului de urbanism;
  2. emiterea punctului de vedere al autorităţii competente pentru protecţia mediului pentru investiţiile care nu se supun procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului;
  3. notificarea de către solicitant a autorităţii administraţiei publice competente cu privire la menţinerea solicitării de obţinere a autorizaţiei de construire când s-a stabilit necesitatea evaluării impactului asupra mediului
  4. emiterea avizelor şi acordurilor, precum şi a actului administrativ al autorităţii pentru protecţia mediului competente privind investiţiile evaluate din punctul de vedere al impactului asupra mediului;
  5. elaborarea documentaţiei tehnice necesare pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, denumită în continuare documentaţie tehnică – D.T.;
  6. depunerea documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii la autoritatea administraţiei publice competente;
  7. emiterea autorizaţiei de construire

Autorizaţiile de construire se emit de către preşedinţii consiliilor judeţene, de primarul general al municipiului Bucureşti sau de primari.

Etapele esențiale în autorizarea lucrărilor de construcții

Cererea pentru autorizația de construire

Aceasta trebuie depusă de către proprietar sau investitor, și este însoțită de documentația tehnică și urbanistică specifică (certificatul de urbanism, avize de specialitate, planuri etc.).

Certificatul de urbanism

Un document prealabil esențial care indică regimul juridic, economic și tehnic al imobilului pe care se dorește realizarea construcției, specificând reglementările urbanistice aplicabile.

Obținerea avizelor și acordurilor

În funcție de specificul lucrărilor și amplasamentului, sunt necesare avize din partea unor instituții specializate (protecția mediului, sănătatea publică, pompieri, etc.).

Verificarea conformității documentelor

Autoritatea locală verifică dacă proiectul respectă cerințele legale, inclusiv reglementările privind siguranța, impactul asupra mediului și estetica urbanistică.

Emiterea autorizației de construire

După verificarea completă a documentației și obținerea tuturor avizelor necesare, autoritatea locală emite autorizația de construire, care permite începerea legală a lucrărilor.

Monitorizarea și recepția lucrărilor

Pe parcursul execuției lucrărilor, se pot efectua inspecții pentru a asigura respectarea prevederilor din autorizație. La finalizarea lucrărilor, recepția este necesară pentru a confirma conformitatea construcției.

Autorizația de construire

  • La emiterea autorizaţiei de construire de către autoritatea publică competentă vor fi avute în vedere următoarele aspecte:
    • a) existenţa unui risc privind securitatea, sănătatea oamenilor sau neîndeplinirea condiţiilor de salubritate minimă;
    • b) prezenţa unor vestigii arheologice. Autorităţile abilitate eliberează Certificatul de descărcare de sarcină arheologică sau instituie restricţii prin avizul eliberat
    • c) existenţa riscului de încălcare a normelor de protecţie a mediului;
    • d) existenţa riscului de a afecta negativ patrimoniul construit, patrimoniul natural sau peisaje valoroase – recunoscute şi protejate potrivit legii;
    • e) existenţa riscurilor naturale de inundaţii sau alunecări de teren;
    • f) evidenţierea unor riscuri naturale care nu au fost luate în considerare cu prilejul elaborării documentaţiilor de urbanism aprobate anterior pentru teritoriul respectiv

Pentru terenul trecut în intravilan în baza prevederilor Planului urbanistic general nu este necesară scoaterea din circuitul agricol. 

Autorizarea de construire se emite:
  • în baza prevederilor Planului urbanistic general (PUG)
  • direct pentru zonele pentru care există reglementări privind regimul juridic, economic şi tehnic al imobilelor, cuprinse în Regulamentul local de urbanism (RLU)

Construcţiile civile, industriale, inclusiv cele pentru susţinerea instalaţiilor şi utilajelor tehnologice, agricole sau de orice altă natură se pot realiza numai cu respectarea autorizaţiei de construire.

Autorizarea de construire se emite:
  • la solicitarea titularului unui drept real asupra unui imobil (teren, construcţie)  identificat prin numărul cadastral al imobilului
  • la solicitarea oricărui titular de drept real asupra unui astfel de bun: drept de proprietate, de superficie, de folosinţă.

Autorizaţia de construire este un act al autorităţii publice locale pe baza căruia se asigură aplicarea măsurilor prevăzute de lege privitoare la amplasarea, conceperea, realizarea, exploatarea, postutilizarea construcţiilor.

Autorizaţiile de construire sau de desfiinţare, care au fost emise cu încălcarea prevederilor legale pot fi anulate:
  • de către instanţele de contencios administrativ,
  • la cererea prefectului, inclusiv la sesizarea Inspectoratului de Stat în Construcţii (art. 12 din Legea nr.50/1991).

Terenurile ce aparţin domeniului privat al statului sau al entităţilor sale teritoriale, destinate construirii, pot fi vândute, concesionate ori închiriate. Autorizarea se poate face prin licitaţie publică, potrivit legii, în condiţiile respectării documentaţiei de urbanism şi de amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii, în vederea realizării construcţiei de către titular.

În anumite situaţii, aceste terenuri destinate construirii:

  • se pot concesiona fără licitaţie publică, dar cu plata unei taxe de redevenţă, potrivit legii,
  • sau pot fi date în folosinţă, pe termen limitat.

Persoanele fizice şi juridice care realizează lucrări de construcţie au obligaţia de a executa integral lucrările, astfel cum acestea sunt prevăzute în autorizaţia de construire (art. 37 alin.1 din Legea nr.50/1991).

Cine poate solicita autorizația de construire

Autorizația de construire se emite la solicitarea persoanei care îndeplinește condițiile legale privind dreptul asupra imobilului și care justifică dreptul de a realiza lucrările propuse. În funcție de situația juridică a terenului sau construcției, solicitantul poate fi proprietarul ori titularul unui alt drept real sau drept recunoscut de lege, care îi permite realizarea investiției.

Imobilul trebuie identificat potrivit cerințelor legale și documentației cadastrale aplicabile. Autorizația se emite de autoritățile competente, în funcție de natura și amplasamentul lucrărilor, putând intra în competența primarului, primarului general al municipiului București sau a președintelui consiliului județean, precum și a altor autorități prevăzute de lege pentru cazurile speciale.

Lucrări de construcții care pot fi executate fără autorizație

Legea nr. 50/1991 prevede anumite categorii de lucrări care pot fi realizate fără obținerea autorizației de construire, în măsura în care sunt îndeplinite condițiile legale. În principal, sunt vizate lucrările de reparații, întreținere și intervenții care nu afectează structura de rezistență și nici caracteristicile arhitecturale ale construcției, cu respectarea excepțiilor prevăzute de lege.

Se pot executa fără autorizarea de construire
  1. reparaţii la împrejmuiri, acoperişuri, învelitori sau terase, atunci când nu se schimbă forma acestora şi materialele din care sunt executate;
  2. reparaţii şi înlocuiri de tâmplărie interioară şi exterioară, dacă se păstrează forma, dimensiunile golurilor şi tâmplăriei.  Sunt exceptate clădirile declarate monumente istorice.
  3. reparaţii şi înlocuiri de sobe de încălzit;
  4. zugrăveli şi vopsitorii interioare;
  5. zugrăveli şi vopsitorii exterioare, dacă nu se modifică elementele de faţadă şi culorile clădirilor;
  6. reparaţii la instalaţiile interioare, la branşamentele şi racordurile exterioare aferente construcţiilor, în limitele proprietăţii.
  7. montarea sistemelor locale de încălzire şi de preparare a apei calde menajere cu cazane omologate,
  8. montarea aparatelor individuale de climatizare şi/sau de contorizare a consumurilor de utilităţi;
  9. reparaţii şi înlocuiri la pardoseli;
  10. lucrări de reparaţii, înlocuiri ori reabilitări fără modificarea calităţii şi formei arhitecturale a elementelor de faţadă, astfel:                                           
  11. finisaje interioare şi exterioare; tencuieli, placaje, altele asemenea; trotuare, ziduri de sprijin ori scări de acces;
  12. lucrări de reabilitare energetică a anvelopei şi/sau a acoperişului;
    • dacă nu se schimbă sistemul constructiv al acestuia, respectiv terasă/şarpantă;
    • la clădiri de locuit individuale cu cel mult 3 niveluri, care nu sunt monumente istorice clasate sau în curs de clasare
  13. lucrări de întreţinere la căile de comunicaţie şi la instalaţiile aferente;
  14. lucrări de investigare, cercetare, expertizare, conservare şi restaurare a componentelor artistice ale construcţiilor cu avizul Ministerului Culturii şi Cultelor
  15. lucrări de foraje şi sondaje geotehnice pentru construcţii de importanţă normală sau redusă, situate în afara zonelor de protecţie instituite pentru zăcăminte acvifere;
  16. lucrări de construcţii funerare subterane şi supraterane, cu avizul administraţiei cimitirului;
  17. lucrări de compartimentare provizorie nestructurală;
  18. schimbarea de destinaţie, numai în situaţia în care pentru realizarea acesteia nu sunt necesare lucrări de construcţie pentru care legea prevede emiterea autorizaţiei de construire.

Excepțiile de la obligația obținerii autorizației sunt limitative și trebuie analizate în raport cu natura concretă a intervenției, amplasamentul construcției și regimul său juridic. În cazul clădirilor monument istoric, al imobilelor situate în zone protejate sau al construcțiilor cu regim special, pot exista obligații suplimentare, chiar și pentru lucrări care, în alte situații, ar fi exceptate de la autorizare.

Obligațiile beneficiarului autorizației de construire

Persoana fizică sau juridică în numele căreia se emite autorizația de construire are obligația de a executa lucrările în conformitate cu documentația autorizată și cu prevederile legale.

  • Printre obligațiile principale se regăsesc:
    • respectarea proiectului și a condițiilor înscrise în autorizația de construire;
    • executarea lucrărilor în limitele aprobate;
    • respectarea cerințelor privind calitatea în construcții și siguranța;
    • respectarea termenelor și condițiilor de execuție;
    • asigurarea măsurilor de protecție a persoanelor, proprietăților și mediului;
    • respectarea obligațiilor privind recepția lucrărilor la terminarea execuției;
    • îndeplinirea formalităților legale ulterioare finalizării construcției.
  • Construcțiile realizate fără autorizație, cu nerespectarea acesteia sau fără efectuarea recepției la terminarea lucrărilor, în condițiile legii, nu sunt considerate finalizate din punct de vedere juridic.

Consecințele executării lucrărilor fără autorizație

Executarea lucrărilor de construcții fără autorizație, atunci când aceasta este obligatorie, sau cu încălcarea condițiilor autorizației poate atrage răspunderea contravențională și aplicarea măsurilor prevăzute de Legea nr. 50/1991.

  • În funcție de natura și gravitatea faptei, autoritățile competente pot dispune:
    • aplicarea unei amenzi contravenționale;
    • oprirea executării lucrărilor;
    • obligația de a aduce lucrările în conformitate cu prevederile legale, dacă acest lucru este posibil;
    • desființarea lucrărilor executate nelegal, în condițiile legii.

În anumite situații prevăzute expres de lege, faptele pot constitui infracțiuni, iar răspunderea penală se analizează distinct de cea contravențională. Autorizațiile de construire sau de desființare emise cu încălcarea prevederilor legale pot fi supuse controlului de legalitate și anulării de către instanța de contencios administrativ, în condițiile legii.

Întrebări frecvente privind Autorizarea executării lucrărilor de construcţii

Nu. Legea prevede anumite lucrări care pot fi executate fără autorizație, în special reparații și întreținere care nu afectează structura de rezistență sau aspectul arhitectural, însă excepțiile trebuie analizate în raport cu condițiile legale și situația imobilului.

Nu. Certificatul de urbanism este un document informativ care stabilește regimul imobilului și condițiile urbanistice aplicabile. El nu ține loc de autorizație de construire și nu conferă dreptul de a începe lucrările.

Autorizația de construire este emisă de autoritatea administrației publice competente, în funcție de amplasamentul și categoria lucrării, potrivit dispozițiilor Legii nr. 50/1991.

Executarea lucrărilor fără autorizație, atunci când aceasta este obligatorie, poate atrage amenzi, oprirea lucrărilor și măsuri privind încadrarea în legalitate sau desființarea lucrărilor, potrivit legii.

În principiu, demolarea totală sau parțială a construcțiilor necesită autorizație de desființare, cu respectarea excepțiilor expres prevăzute de legislație.

Da. Autorizația de construire emisă cu încălcarea prevederilor legale poate fi contestată și anulată de instanța competentă, în condițiile legii.

Similar Posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.