Traficul de influență, art. 291 Cod penal. Pedeapsă și condiții
Traficul de influență este o infracțiune de corupție reglementată de art. 291 din Codul penal și constă în pretinderea, primirea sau acceptarea promisiunii de bani ori alte foloase de către o persoană care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public, promițând că îl va determina să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act de serviciu.
Infracțiunea se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani. Pentru existența acesteia nu este necesar ca influența să fie reală și nici ca funcționarul public să îndeplinească actul promis. Este suficient ca făptuitorul să pretindă sau să primească folosul ori să accepte promisiunea acestuia, în condițiile prevăzute de lege.
Ce este traficul de influență
Traficul de influență reprezintă fapta unei persoane care pretinde, primește sau acceptă promisiunea unor bani ori a altor avantaje, susținând că poate interveni pe lângă un funcționar public pentru a-l determina să adopte o anumită conduită în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu.
- Reglementarea juridică se regăsește în:
- art. 291 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal;
- art. 6 și art. 7 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.
Prin incriminarea acestei fapte, legiuitorul urmărește protejarea integrității activității instituțiilor publice și a încrederii în exercitarea imparțială și legală a atribuțiilor de serviciu.
Art. 291 Cod penal – Traficul de influență
- (1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
- (2) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.
Care sunt condițiile pentru existența infracțiunii de trafic de influență
- Pentru ca o faptă să constituie trafic de influență trebuie să fie îndeplinite cumulativ condițiile esențiale prevăzute de art. 291 Cod penal:
- Făptuitorul să pretindă, să primească sau să accepte promisiunea unor bani ori alte foloase.
- Avantajul să fie solicitat sau primit pentru sine ori pentru altă persoană.
- Făptuitorul să aibă influență sau să lase să se creadă că are influență asupra unui funcționar public.
- Să promită că va determina funcționarul public să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze sau să întârzie un act de serviciu ori să efectueze un act contrar îndatoririlor sale.
- Fapta să fie săvârșită cu intenție.
Important: Nu este necesar ca influența invocată să existe în realitate. De asemenea, nu este obligatoriu ca funcționarul public să fie efectiv contactat, influențat sau determinat să acționeze într-un anumit mod.
Obiectul infracțiunii de trafic de influență
Obiectul juridic
Obiectul juridic special este reprezentat de relațiile sociale referitoare la buna desfășurare a activității instituțiilor publice și la exercitarea cu imparțialitate, legalitate și integritate a atribuțiilor de serviciu. Prin incriminarea traficului de influență este protejată încrederea societății în autoritățile și instituțiile publice.
Obiectul material
Infracțiunea de trafic de influență nu are, în principiu, obiect material. Banii, valorile sau celelalte bunuri primite reprezintă foloasele necuvenite care constituie obiectul acțiunii de trafic de influență și sunt supuse regimului confiscării prevăzut de art. 291 alin. (2) Cod penal.
Subiecții infracțiunii
Subiectul activ
Subiect activ poate fi orice persoană care îndeplinește condițiile generale ale răspunderii penale și care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public. Nu este necesar ca autorul să fie funcționar public și nici să ocupe o funcție în cadrul instituției asupra căreia pretinde că poate interveni. Influența poate proveni din relații personale, profesionale, politice sau de altă natură, important fiind ca aceasta să fie invocată în scopul obținerii unor foloase necuvenite. În cazul în care traficantul de influență este totodată și un funcționar care are competențe în legătură cu actul pentru a cărui îndeplinire sau neîndeplinire trafichează influența. Se va reține concursul între luarea de mită și traficul de influență.
Subiectul pasiv
Subiectul pasiv principal este reprezentat de autoritatea sau instituția publică a cărei activitate este afectată prin compromiterea corectitudinii exercitării atribuțiilor de serviciu. Subiect pasiv secundar este funcționarul public sau funcționarul asupra căruia făptuitorul pretinde că are influență.
Participația penală
- Participația penală este posibilă în toate formele:
- coautorat dacă toți subiecții au influiență sau lasă să se creadă că au influiență asupra funcționarului
- complicitate sau instigare
- Exemplu: Dacă autorul infracțiunii de trafic de influență:
- după ce a pretins un anumit folos pentru a determina un funcționar să facă un act ce intră în atribuțiile sale de serviciu, și
- a primit folosul
- prin intermediul altei persoane, această persoană va răspunde în calitate de complice, deoarece l-a ajutat pe autor să realizeze unul din conținuturile alternative ale infracțiunii.
- Activitatea complicelui sau a instigatorului poate îmbrăca în unele cazuri caracter infracțional, constituind infracțiunea de cumpărare de influență care presupune:
- promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase,
- pentru sine sau pentru altul,
- direct ori indirect,
- unei persoane care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public,
- pentru a-l determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri,
Latura obiectivă a infracțiunii
Latura obiectivă cuprinde acțiunea de traficare a influenței, condițiile în care aceasta este realizată și urmarea imediată.
Elementul material
- Pretinderea de bani sau alte foloase: solicitarea unui avantaj material sau nepatrimonial în schimbul promisiunii de intervenție pe lângă un funcționar public.
- Primirea de bani sau alte foloase: obținerea efectivă a avantajului solicitat, direct sau indirect.
- Acceptarea promisiunii: manifestarea acordului de a primi ulterior bani sau alte foloase pentru exercitarea influenței.
Foloasele pot fi patrimoniale sau nepatrimoniale și pot fi destinate făptuitorului ori unei alte persoane. Nu este obligatoriu ca avantajul să fie remis personal autorului. Infracțiunea poate fi realizată și prin intermediul unei alte persoane.
Actul pentru a cărui îndeplinire sau neîndeplinire se trafichează influența poate fi legal sau illegal. În cazul în care anterior primirii făptuitorul acceptase promisiunea de primire a unor astfel de bunuri, fapta de consumă la momentul acceptării.
Influența reală sau pretinsă
Una dintre condițiile esențiale ale infracțiunii este existența unei influențe reale sau pretinse asupra unui funcționar public. Influența poate fi exercitată prin relații de prietenie, familie, subordonare, colaborare profesională sau alte raporturi care pot crea aparența unei capacități de intervenție. Legea nu impune ca făptuitorul să demonstreze că poate determina efectiv funcționarul public să acționeze într-un anumit sens. Este suficient ca acesta să invoce o asemenea influență și să promită că o va folosi pentru obținerea conduitei urmărite.
De reținut: Dacă o persoană pretinde că are influență asupra unui funcționar public, deși în realitate nu are nicio legătură cu acesta, fapta poate constitui tot trafic de influență, dacă sunt întrunite toate condițiile prevăzute de art. 291 Cod penal.
Actul pentru care se promite intervenția
- Intervenția promisă trebuie să urmărească determinarea funcționarului public:
- să îndeplinească un act care intră în atribuțiile sale de serviciu;
- să nu îndeplinească un asemenea act;
- să urgenteze îndeplinirea actului;
- să întârzie îndeplinirea actului;
- să îndeplinească un act contrar îndatoririlor sale de serviciu.
Actul poate fi legal sau contrar legii. Caracterul său nu înlătură existența infracțiunii, dacă sunt îndeplinite celelalte condiții de incriminare. Este necesar ca actul vizat să intre în sfera atribuțiilor funcționarului public asupra căruia se pretinde că se exercită influența.
Este îndeplinită această condiție și în cazul în care funcționarul nu este expres nominalizat, dar se face referire: la organul de stat, la instituția publică sau la orice altă persoană juridică din care face parte funcționarul, care are competența de a efectua sau a nu efectua actul. În cazul în care se pretinde influența pe lângă un funcționar necompetent, se poate reține săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
Fapta trebuie să fie săvârșită înainte sau concomitent cu îndeplinirea actului ce intră în atribuțiile de serviciu ale funcționarului asupra căruia este traficată influența. Dacă pretinderea sau primirea de bani sau alte foloase necuvenite a fost realizată după îndeplinirea actului, se va reține săvârșirea infracțiunii de înșelăciune. În situația în care traficantul de influiență oferă bani sau alte foloase necuvenite funcționarului pentru îndeplinirea sau neîndeplinirea actului, se va reține în concurs darea de mită și traficul de influiență.
Urmarea imediată
Urmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol pentru relațiile sociale protejate de lege, respectiv pentru corectitudinea și imparțialitatea exercitării atribuțiilor de serviciu. Nu este necesar ca funcționarul public să fie efectiv influențat sau ca actul promis să fie realizat.
Legătura de cauzalitate
Legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei, atunci când sunt dovedite acțiunea de traficare a influenței și celelalte condiții prevăzute de norma de incriminare.
Latura subiectivă
Traficul de influență se săvârșește cu intenție, făptuitorul urmărind obținerea unor bani sau a altor foloase în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă un funcționar public. Autorul trebuie să cunoască împrejurările esențiale ale faptei și să urmărească obținerea avantajului necuvenit prin valorificarea influenței reale sau pretinse. Scopul urmărit este determinarea funcționarului public să adopte conduita solicitată în legătură cu atribuțiile sale de serviciu.
Momentul consumării infracțiunii de trafic de influență
- Traficul de influență este o infracțiune cu conținut alternativ, care se consumă în momentul realizării oricăreia dintre modalitățile prevăzute de art. 291 alin. (1) Cod penal:
- pretinderea banilor sau a altor foloase;
- primirea acestora;
- acceptarea promisiunii de acordare a unor foloase.
Prin urmare, infracțiunea se consumă chiar dacă banii nu sunt remiși efectiv, funcționarul public nu este contactat sau intervenția promisă nu se concretizează. Dacă făptuitorul realizează succesiv mai multe dintre modalitățile alternative ale infracțiunii, nu rezultă automat existența mai multor infracțiuni.
În acest sens, este relevantă Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 1/2025, pronunțată în recurs în interesul legii, care stabilește reguli privind identificarea datei săvârșirii infracțiunilor unice prevăzute de art. 289–292 Cod penal, atunci când sunt realizate la momente diferite mai multe modalități normative ale elementului material.
Diferența dintre traficul de influență și cumpărarea de influență
Traficul de influență și cumpărarea de influență sunt două infracțiuni distincte, reglementate de art. 291 și art. 292 Cod penal.
- Diferența principală constă în conduita persoanei implicate:
- Traficul de influență presupune pretinderea, primirea sau acceptarea promisiunii de bani ori alte foloase de către persoana care invocă influența asupra funcționarului public.
- Cumpărarea de influență presupune promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase către persoana care are sau pretinde că are influență asupra funcționarului public.
| Criteriu | Trafic de influență | Cumpărare de influență |
|---|---|---|
| Temei legal | Art. 291 Cod penal | Art. 292 Cod penal |
| Conduita autorului | Pretinde, primește sau acceptă promisiunea | Promite, oferă sau dă |
| Rolul persoanei | Invocă influența asupra funcționarului | Caută să obțină intervenția |
| Pedeapsa de bază | 2–7 ani închisoare | 2–7 ani închisoare și interzicerea exercitării unor drepturi |
În cazul cumpărării de influență, art. 292 alin. (2) Cod penal prevede nepedepsirea făptuitorului dacă acesta denunță fapta înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat. Alin. (3) reglementează restituirea bunurilor date după denunț, în condițiile legii. Această cauză specială de nepedepsire nu trebuie confundată cu regimul juridic al traficului de influență.
Traficul de influență și înșelăciunea: care este diferența
Traficul de influență poate fi confundat, în anumite situații, cu infracțiunea de înșelăciune. Diferența trebuie stabilită în funcție de conduita concretă a făptuitorului și de condițiile prevăzute de fiecare normă de incriminare.
În cazul traficului de influență, persoana pretinde că are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public și solicită foloase pentru a-l determina să adopte o anumită conduită. Faptul că influența nu există în realitate nu transformă automat fapta în înșelăciune, deoarece art. 291 Cod penal incriminează expres și influența pretinsă. În schimb, dacă lipsesc condițiile specifice traficului de influență, dar sunt întrunite elementele constitutive ale înșelăciunii, încadrarea juridică poate fi diferită.
Varianta agravată a infracțiunii de trafic de influență
O formă agravată este reglementată de art. 7 din Legea nr. 78/2000. Potrivit acestui text legal, limitele pedepsei pentru traficul de influență se majorează cu o treime dacă fapta este săvârșită de o persoană care:
- exercită o funcție de demnitate publică;
- este judecător sau procuror;
- este organ de cercetare penală ori are atribuții de constatare sau sancționare a contravențiilor;
- se încadrează în categoria persoanelor prevăzute de art. 293 Cod penal.
- În aceste situații, majorarea limitelor speciale ale pedepsei se aplică potrivit dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 78/2000.
Pedeapsa pentru traficul de influență
Conform art. 291 alin. (1) Cod penal, traficul de influență se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani. Pe lângă pedeapsa principală, pot interveni și consecințe juridice privind confiscarea bunurilor primite.
Confiscarea banilor și a altor foloase
- Potrivit art. 291 alin. (2) Cod penal:
- banii, valorile sau bunurile primite sunt supuse confiscării;
- dacă bunurile nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.
- Confiscarea reprezintă o consecință juridică a săvârșirii infracțiunii și urmărește înlăturarea avantajelor obținute prin activitatea infracțională.
Exemple practice de trafic de influență
- Intervenția pentru obținerea unei autorizații
- O persoană susține că are relații la o instituție publică și solicită o sumă de bani pentru a determina funcționarul competent să elibereze mai repede o autorizație.
- Dacă sunt întrunite condițiile art. 291 Cod penal, fapta poate constitui trafic de influență, chiar dacă autorizația nu este eliberată.
- Influență pretinsă asupra unui funcționar
- O persoană solicită bani susținând că poate interveni pe lângă un funcționar public pentru a obține soluționarea favorabilă a unei cereri, deși nu are în realitate nicio relație cu acesta.
- Dacă sunt îndeplinite condițiile legale, fapta poate constitui trafic de influență, deoarece legea sancționează și invocarea unei influențe inexistente.
- Acceptarea promisiunii unor avantaje
- O persoană acceptă promisiunea unei recompense pentru a interveni pe lângă un funcționar public în vederea urgentării unui act administrativ.
- Infracțiunea se poate consuma chiar din momentul acceptării promisiunii, fără să fie necesară plata ulterioară a avantajului.
Întrebări frecvente despre traficul de influență
Este necesar ca persoana să aibă influență reală asupra funcționarului public?
Nu. Este suficient ca persoana să aibă influență sau să lase să se creadă că are influență asupra funcționarului public.
Se poate reține traficul de influență dacă banii nu au fost primiți?
Da. Infracțiunea se consumă și prin simpla pretindere a banilor sau prin acceptarea promisiunii unor foloase, dacă sunt îndeplinite condițiile legale.
Care este diferența dintre traficul de influență și cumpărarea de influență?
Traficul de influență este reglementat de art. 291 Cod penal și presupune pretinderea, primirea sau acceptarea promisiunii unor foloase. Cumpărarea de influență, prevăzută de art. 292 Cod penal, constă în promisiunea, oferirea sau darea acestor foloase.
Se confiscă banii primiți pentru trafic de influență?
Da. Potrivit art. 291 alin. (2) Cod penal, banii, valorile sau celelalte bunuri primite sunt supuse confiscării, inclusiv prin echivalent dacă nu se mai găsesc.
Traficul de influență poate fi săvârșit de o persoană care nu este funcționar public?
Da. Subiect activ poate fi orice persoană care îndeplinește condițiile răspunderii penale, indiferent dacă ocupă sau nu o funcție publică.
- Temeiuri legislative principale:
- Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, art. 291 și art. 292;
- Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, art. 6, art. 7;
- Decizia ÎCCJ nr. 1/2025, pronunțată în recurs în interesul legii.
