Când intervine prescriptia executarii pedepsei in dreptul penal

Avem în noi o forță ascunsă ce iese la iveală în momente grele

Prescripţia nu înlătură executarea pedepselor principale pronunţate pentru infracţiunile de genocid, deşi acestea sunt subiectul unor reglementări generale care permit aplicarea prescripţiei pentru multe tipuri de infracţiuni, există anumite excepţii importante. Conform principiilor dreptului internaţional, genocidul este considerat o infracţiune extrem de gravă, care afectează întreaga umanitate.

Când intervine prescripția executării pedepsei în dreptul penal

  • Art. 162 Cod penal Prescripția executării pedepsei
    •  (1) Termenele de prescripția executării pedepsei pentru persoana fizică sunt:
  • 20 de ani, când pedeapsa care urmează a fi executată este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea mai mare de 15 ani;
  • 5 ani, plus durata pedepsei ce urmează a fi executată, dar nu mai mult de 15 ani, în cazul celorlalte pedepse cu închisoarea;
  • 3 ani, în cazul când pedeapsa este amenda.
  •  (2) Termenele prevăzute în alin. (1) se socotesc de la data când hotărârea de condamnare a rămas definitivă.
  • (3) În cazul revocării sau anulării amânării aplicării pedepsei, suspendării executării pedepsei sub supraveghere ori liberării condiţionate, termenul de prescripţie începe să curgă de la data când hotărârea de revocare sau anulare a rămas definitivă.
  • (4) În cazul revocării liberării condiţionate, în condiţiile art.104 alin.(1), termenul de prescripţie începe să curgă de la data când hotărârea de revocare a rămas definitivă şi se calculează în raport cu restul de pedeapsă neexecutat.
  • (5) În cazul înlocuirii pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii, termenul de prescripţie curge de la data când hotărârea de înlocuire a rămas definitivă şi se calculează în raport cu durata pedepsei închisorii.
  • (6) Pedepsele complementare aplicate persoanei fizice şi măsurile de siguranţă nu se prescriu.
  • (7) Prin pedeapsa ce se execută se înţelege pedeapsa stabilită de instanţă, ţinându-se cont de cauzele ulterioare de modificare a acesteia.

Tipuri de prescripție

  1. Prescripția ordinară se referă la termenele generale stabilite de lege pentru executarea pedepsei.
  2. Prescripția specială aflată în legătură cu anumite circumstanțe, cum ar fi comportamentul condamnatului sau alte evenimente relevante care pot suspenda sau întrerupe cursul prescripției.

Prescripția executării pedepsei

  • se referă la perioada de timp în care autoritățile competente pot să pună în aplicare o pedeapsă penală.
  • are rolul de a proteja drepturile individului, asigurând că o persoană nu poate fi supusă unei pedepse pe o perioadă nedeterminată, având în vedere principiul legalității și al stabilității în sistemul de justiție.

Termenele la prescripția executării pedepsei

Conform articolului 162 alineatul (1) Cod Penal, termenii prescripției executării pedepsei sunt:

  • determinați: 20 de ani pentru detențiunea pe viață sau închisoarea mai mare de 15 ani, și 3 ani pentru pedeapsa cu amendă.
  • relativi: în cazul celorlalte pedepse cu închisoarea, termenul este de 5 ani plus durata pedepsei ce urmează a fi executată, dar nu mai mult de 15 ani, fiind cunoscute doar limita minimă și cea maximă.

Calcularea termenelor la prescripția executării pedepsei

Termenele de prescripție a executării pedepsei se calculează în funcție:

  • de pedeapsa aplicată pentru o singură infracțiune sau
  • de pedeapsa rezultantă în caz de pluralitate de infracțiuni, și
  • se socotesc de la data când hotărârea de condamnare a rămas definitivă.
Pentru a stabili data când hotărârea rămâne definitivă și începe să curgă termenul de prescripție a executării pedepsei, se vor avea în vedere:
Conform articolului 551 Cod pr. pen., hotărârile primei instanțe rămân definitive:
  1. la data pronunțării, când hotărârea nu este supusă contestației sau apelului;
  2. la data expirării termenului de apel sau de introducere a contestației;
  3. la data retragerii apelului sau contestației dacă aceasta s-a produs după expirarea termenului de apel sau de introducere a contestației;
  4. la data pronunțării hotărârii prin care s-a respins apelul sau contestația.
Potrivit articolului 552 C. pr. penală:
  • hotărârea instanței de apel rămâne definitivă la data pronunțării acesteia, când apelul a fost admis și procesul a luat sfârșit în fața instanței de apel.
  • hotărârea pronunțată în calea de atac a contestației rămâne definitivă la data pronunțării acesteia, când contestația a fost admisă și procesul a luat sfârșit în fața instanței care o judecă.

Cazuri speciale de calculare a termenului de prescripția executării pedepsei

Articolul 162 alineatele (3), (4) și (5) C. pen. prevăd cazuri speciale de calculare a termenului de prescripție a executării pedepsei.

În cazul revocării sau anulării amânării aplicării pedepsei, suspendării executării pedepsei sub supraveghere sau liberării condiționate, termenul de prescripție începe să curgă de la data când hotărârea de revocare sau anulare a rămas definitivă, art. 162 alin. (3).

Exemplu

Dacă un infractor a fost condamnat la 2 ani de închisoare și s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe 5 ani, iar acesta, cu rea-credință, în acest termen nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse sau stabilite de lege, în temeiul art. 96 Cod penal, instanța revocă executarea pedepsei sub supraveghere și dispune executarea pedepsei, respectiv pedeapsa de 2 ani închisoare. Termenul de prescripție a celor 2 ani începe să curgă de la data când hotărârea de revocare (prin care s-a dispus executarea pedepsei de 2 ani închisoare) a rămas definitivă.

În cazul revocării liberării condiționate, în condiţiile art. 104 alin. (1) Cod penal, termenul de prescripție începe să curgă de la data când hotărârea de înlocuire a rămas definitivă și se calculează în raport cu durata pedepsei închisorii, art. 162 alin. (4).

Exemplu:

Dacă un condamnat la 5 ani de închisoare este liberat condiționat după 3 ani, a fost liberat condiţionat, iar acesta, pe durata supravegherii (formată din restul de pedeapsă neexecutată, respectiv 2 ani), cu rea-credinţă, iar ulterior nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligaţiile impuse, instanța revocă liberarea și dispune executarea restului de pedeapsă de 2 ani. Termenul de prescripție al pedepsei de 2 ani începe să curgă de la rămânerea definitivă a hotărârii de revocare a liberării condiționate.

Dacă instanța înlocuiește amenda cu închisoarea conform art. 63 Cod penal, termenul de prescripție începe să curgă de la data când hotărârea de înlocuire a rămas definitivă și se calculează în raport cu durata pedepsei închisorii.

Calculul timpului pentru termenul de prescripție

Data la care expiră termenul de prescripție a executării pedepsei se va stabili potrivit articolului 186 C. pen., care reglementează calculul timpului.

Întreruperea cursului prescripţiei executării pedepsei

  • Art. 163 Cod penal Întreruperea cursului prescripţiei executării pedepsei
    • se întrerupe prin începerea executării pedepsei. Sustragerea de la executare, după începerea executării pedepsei, face să curgă un nou termen de prescripţie de la data sustragerii.
    • se întrerupe şi prin săvârşirea din nou a unei infracţiuni.
    • a executării pedepsei amenzii se întrerupe şi prin înlocuirea obligaţiei de plată a amenzii cu obligaţia de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii.

 Cauzele de întrerupere a prescripţiei executării pedepsei

Potrivit prevederilor art.163 din Codul penal, cursul termenului de prescripție se întrerupe în următoarele cazuri:

  1. Începerea executării pedepsei – aceasta include încarcerarea condamnatului în penitenciar sau plata unei rate a amenzii în cazul eșalonării executării acestei pedepse. Începerea executării pedepsei întrerupe termenul de prescripție, deoarece nu este posibilă prescripția pedepsei în timpul executării acesteia.
  2. Sustragerea de la executare: după începerea executării pedepsei, sustragerea de la aceasta determină curgerea unui nou termen de prescripție.

Exemplu: dacă condamnatul evadează din penitenciar sau nu continuă să plătească amenda eșalonată. Aceasta justifică anularea efectelor timpului scurs până atunci și impunerea unui nou termen de prescripție a executării pedepsei.

  • Săvârșirea unei noi infracțiuni: Dacă condamnatul comite o nouă infracțiune, termenul de prescripție se întrerupe, deoarece acesta dovedește perseverență în activități infracționale.
  • Înlocuirea obligației de plată a amenzii cu prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității: Conform art.163 alin.(3) din Codul penal, cursul termenului de prescripție a executării pedepsei amenzii se întrerupe și prin înlocuirea obligației de plată a amenzii cu obligația de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, începând astfel un nou termen de prescripție.

Efectele întreruperii prescripției executării pedepsei

În toate cazurile de întrerupere a termenului de prescripție, timpul scurs până la apariția cauzei de întrerupere nu se mai ia în calcul. Pentru prescripția executării pedepsei nu există o prescripție specială, ca în cazul prescripției răspunderii penale. Indiferent de numărul întreruperilor, termenul de prescripție trebuie să curgă neîntrerupt și în întregime.

Suspendarea cursului prescripţiei executării pedepsei  

  • Art. 164 Cod penal  Suspendarea cursului prescripţiei executării pedepsei  
    • (1) Cursul termenului prescripţiei executării pedepsei este suspendat în cazurile şi condiţiile prevăzute în Codul de procedură penală.  
    • (2) Prescripţia îşi reia cursul din ziua în care a încetat cauza de suspendare.    

Potrivit art. 164 alin. (1) Cod penal, cursul prescripţiei executării pedepsei este suspendat în cazurile şi condiţiile prevăzute de Codul de procedură penală.  

Cazul contestaţiei în anulare

În temeiul art.430 C. pr. pen., ”Suspendarea executării”, până la soluţionarea contestaţiei în anulare, instanţa sesizată, luând concluziile procurorului, poate suspenda executarea hotărârii a cărei anulare se cere.

Cazurile de amânare a executării pedepsei închisorii sau a detenţiunii pe viaţă

Conform prevederilor art.589 alin.(1) C. pr. pen., executarea pedepsei închisorii sau a detenţiunii pe viaţă poate fi amânată în următoarele cazuri:

  • când se constată, pe baza unei expertize medico-legale, că persoana condamnată suferă de o boală care nu poate fi tratată în reţeaua sanitară a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi care face imposibilă executarea imediată a pedepsei, dacă specificul bolii nu permite tratarea acesteia cu asigurarea pazei permanente în reţeaua sanitară a Ministerului Sănătăţii şi dacă instanţa apreciază că amânarea executării şi lăsarea în libertate nu prezintă un pericol pentru ordinea publică. În această situaţie, executarea pedepsei se amână pentru o durată determinată;
  • când o condamnată este gravidă sau are un copil mai mic de un an, în aceste cazuri, executarea pedepsei se amână până la încetarea cauzei care a determinat amânarea. În cazul prevăzut la lit.a), amânarea executării pedepsei nu poate fi dispusă dacă cel condamnat şi-a provocat singur starea de boală, prin refuzul tratamentului medical, al intervenţiei chirurgicale, prin acţiuni de autoagresiune sau prin alte acţiuni vătămătoare, sau în situaţia în care se sustrage efectuării expertizei medico-legale.
Cazurile de întrerupere a executării pedepsei închisorii sau a detenţiunii pe viaţă

Potrivit art. 592 alin. (1) Cod procedură penală executarea pedepsei privative de libertate poate fi întreruptă:

  • în cazurile şi condiţiile prevăzute în art. 589 Cod procedură penală, la cererea procurorului sau condamnatului, iar
  • în cazul prevăzut la art. 589 alin.(1) lit.a), şi la cererea administraţiei penitenciarului.    

Efectele suspendării cursului la prescripţia executării pedepsei

 În cazurile de suspendare a prescripţiei executării pedepsei, curgerea termenului de prescripţie încetează:

  • până la soluţionarea cauzei sau
  • până când condamnatul este în măsură să înceapă sau să continue executarea pedepsei.

Prescripţia își reia cursul în ziua în care cauza de suspendare a încetat, art. 164 alin. (2) Cod penal. Dacă intervin mai multe suspendări succesive, după fiecare suspendare termenul reîncepe să curgă.  

Încetarea și suspendarea prescripției

  • Încetarea prescripției: prescripția executării pedepsei încetează în cazul în care condamnatul comite o nouă infracțiune, caz în care termenul de prescripție se reîncepe.
  • Suspendarea executării pedepsei: condițiile în care se poate suspenda executarea pedepsei influențează, de asemenea, termenele de prescripție.

Întrebări frecvente – Prescripția executării pedepsei în dreptul penal

Prescripția executării pedepsei este instituția de drept penal prin care, după un anumit interval de timp de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, executarea pedepsei principale se înlătură, astfel încât statul nu mai poate pune în aplicare pedeapsa respectivă.

Termenul de prescripție începe să curgă de la data când hotărârea de condamnare rămâne definitivă, adică nu mai poate fi atacată prin căi obișnuite de atac (apel/contestație).

  • 20 de ani dacă pedeapsa este detențiunea pe viață sau închisoarea mai mare de 15 ani;
  • 5 ani + durata pedepsei, dar nu mai mult de 15 ani, pentru celelalte pedepse cu închisoarea;
  • 3 ani pentru pedeapsa cu amendă.

Prescripția nu înlătură executarea pedepselor principale în cazul infracțiunilor extrem de grave, precum infracțiuni de genocid, contra umanității sau de război, și alte fapte prevăzute de lege care sunt considerate imprescriptibile.

Dacă pedeapsa a fost revocată, anulată sau înlocuită (de exemplu, pedeapsa amenzii convertită în închisoare), termenul de prescripție începe să curgă din nou de la data când noua hotărâre definitivă a fost pronunțată.

Cursul prescripției executării pedepsei se întrerupe în următoarele situații:

  • când începe efectiv executarea pedepsei (de exemplu, încarcerarea sau plata unei amenzi);
  • dacă condamnatul săvârșește o nouă infracțiune;
  • când persoana se sustrage de la executare după ce executarea a început.

Odată întreruptă prescripția, timpul de până la întrerupere nu se mai ia în calcul și începe să curgă un nou termen de prescripție de la data producerii cauzei de întrerupere.

Da, cursul prescripției poate fi suspendat în anumite condiții prevăzute de Codul de procedură penală, de exemplu în timpul soluționării unei contestații în anulare. În aceste situații, prescripția își reia cursul după încetarea cauzei de suspendare.

Odată împlinit termenul de prescripție fără întreruperi, pedepsele principale ce erau supuse executării nu mai pot fi puse în aplicare, iar persoana condamnată scapă de obligativitatea executării lor.

Cunoașterea acestor termene este esențială pentru apărarea drepturilor persoanelor condamnate sau suspectate, în special când se anticipează momentul în care statul nu mai poate executa o pedeapsă pronunțată.

Similar Posts

  • Exploatarea patrimoniala a unei persoane vulnerabile

    Eşecul nu este căderea, ci actul de a nu te ridica

    Exploatarea patrimonială a unei persoane vulnerabile este reglementată de art.247 Codul Penal. Exploatarea patrimonială a unei persoane vulnerabile Această infracțiune presupune obținerea de foloase patrimoniale necuvenite prin exploatarea unei persoane aflate într-o situație de vulnerabilitate, fie din cauza vârstei, stării de sănătate, sau a unei poziții sociale dezavantajate. Condiții de vulnerabilitate Vulnerabilitatea poate fi cauzată…

  • Delapidarea analiza elemente constitutive

    ∞ Datornicului nu-i place să vadă pragul creditorului său ∞

    Delapidarea reprezintă fapta prin care un funcționar își însușește, folosește sau trafichează în interes propriu ori pentru altă persoană bani, valori sau bunuri aflate în gestiunea sa, cauzând un prejudiciu.    Art. 295 Cod penal  Delapidarea Elemente constitutive Reglementare juridică Art. 272 pct. 2, 3 din Legea nr.31/1990 prevede o formă specială de delapidare (dacă…

  • Tulburarea de posesie – elemente constitutive

    ∞ Cine nu se rușinează de fapta lui, e de două ori vinovat ∞

    Art. 256 Cod penal Tulburarea de posesie Tulburarea de posesie: Elemente constitutive În legislaţia specifică există norme de incriminare a unor fapte de tulburare de posesie. Exemplu – În codul silvic este incriminată ocuparea fără drept, în întregime sau în parte, a unor suprafeţe din fondul forestier naţional   Art. 106 din Codul silvic  În…

  • Gestiunea frauduloasa infractiune contra patrimoniului

    ∞ Chiar și cel care săvârșește o nedreptate, o urăște ∞

    Gestiunea frauduloasă este infracţiunea ce constă în pricinuirea de pagube unei persoane, cu rea-credinţă, cu ocazia administrării sau conservării bunurilor acesteia la persoana fizică sau juridică care are ori trebuie să aibă grija administrării sau conservării acelor bunuri. Gestiunea frauduloasă-infracțiune contra patrimoniului Gestiunea frauduloasă este o infracțiune contra patrimoniului prevăzută în Codul penal roman:  …

  • Abuzul de incredere infractiune contra patrimoniului

    ∞ Curajul nu înseamnă să ai puterea de a merge mai departe ci de a merge mai departe atunci când nu ai putere ∞

    Abuzul de încredere, reglementat de articolul 238 din Codul Penal, reprezintă o infracțiune contra patrimoniului. Ea constă în însușirea, folosirea sau dispunerea pe nedrept de un bun mobil aparținând altuia, de către persoana căreia i-a fost încredințat cu un scop precis, ori în refuzul de a-l restitui. Fapta se sancționează prin închisoare sau amendă. Art….

  • Furtul in scop de folosinta

    A spune o minciună este începutul unui furt

    Furtul în scop de folosință – art. 230 Cod penal Definiție Furtul în scop de folosință este o formă specifică a infracțiunii de furt, reglementată de articolul 230 din Codul Penal al României. Aceasta constă în luarea unui bun mobil al altuia, fără consimțământul proprietarului, dar cu intenția de a folosi temporar acel bun, după…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.