Codul de procedura penala

PARTEA GENERALĂ din Codul de procedură penală

Codul de procedură penală este actul normativ fundamental care:

• reglementează desfășurarea procesului penal în România,
• stabilește normele prin care autoritățile judiciare investighează infracțiunile, aplică sancțiuni penale și asigură respectarea drepturilor fundamentale ale părților implicate.

Structura generală a Codului de Procedură Penală

Partea Generală

Reglementează principiile fundamentale, competențele instanțelor, rolurile participanților și condițiile generale pentru desfășurarea procesului penal. Aspecte importante includ:

• Drepturile și obligațiile inculpatului, martorilor și altor participanți.
• Normele privind administrarea probelor și legalitatea acestora.

Partea Specială

Detaliază etapele procesului penal:

• Urmărirea penală.
• Judecata.
• Căile de atac (apel, recurs).
• Executarea hotărârilor penale.

Dispoziții finale și tranzitorii

Asigură coerența normativă în raport cu alte legi sau modificări recente.

Aspecte esențiale din Codul de Procedură Penală

Principiul legalității: toate procedurile trebuie să respecte legea și drepturile fundamentale.

• Rolul procurorului: coordonarea și supravegherea urmăririi penale.
• Dreptul la apărare: garantarea accesului la un avocat și la un proces echitabil.
• Protecția victimelor: măsuri speciale pentru protejarea acestora, inclusiv audierea în condiții speciale sau confidențialitatea identității.

TITLUL I Principiile şi limitele aplicării legii de procedură penală

Normele de procedură penală şi scopul acestora

Art. 1.

(1) Normele de procedură penală reglementează desfăşurarea procesului penal şi a altor proceduri judiciare în legătură cu o cauză penală.
(2) Normele de procedură penală urmăresc:

• asigurarea exercitării eficiente a atribuţiilor organelor judiciare
• cu garantarea drepturilor părţilor şi ale celorlalţi participanţi în procesul penal
• astfel încât să fie respectate prevederile Constituţiei,
• ale tratatelor constitutive ale Uniunii Europene,
• ale celorlalte reglementări ale Uniunii Europene în materie procesual penală,
• precum şi ale pactelor şi tratatelor privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care România este parte.

Legalitatea procesului penal

Art. 2. Procesul penal se desfăşoară potrivit dispoziţiilor prevăzute de lege.

Separarea funcţiilor judiciare în procedura

Art. 3.

(1) În procesul penal se exercită următoarele funcţii judiciare:

a) funcţia de urmărire penală;
b) funcţia de dispoziţie asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei în faza de urmărire penală;
c) funcţia de verificare a legalităţii trimiterii ori netrimiterii în judecată;
d) funcţia de judecată.
(2) Funcţiile judiciare se exercită din oficiu, în afară de cazul când, prin lege, se dispune altfel.
(3) În desfăşurarea aceluiaşi proces penal, exercitarea unei funcţii judiciare este incompatibilă cu exercitarea unei alte funcţii judiciare, cu excepţia celei prevăzute la alin. (1) lit. c), care este compatibilă cu funcţia de judecată.
(4) În exercitarea funcţiei de urmărire penală, procurorul şi organele de cercetare penală strâng probele necesare pentru a se constata dacă există sau nu temeiuri de trimitere în judecată.
(5) Asupra actelor şi măsurilor din cadrul urmăririi penale, care restrâng drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei, dispune judecătorul desemnat cu atribuţii în acest sens, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.
(6) Asupra legalităţii actului de trimitere în judecată şi probelor pe care se bazează acesta, precum şi asupra legalităţii soluţiilor de netrimitere în judecată se pronunţă judecătorul de cameră preliminară, în condiţiile legii.
(7) Judecata se realizează de către instanţă, în complete legal constituite.

 Textul integral……….. Legea nr.135 din 2010 privind Cod-procedura-penala ………..