Reabilitarea are loc fie de drept, în cazurile prevăzute la art. 150 sau 165 din Codul penal, fie la cerere, acordată de instanţa de judecată, în condiţiile prevăzute de articolele 166–170 din Codul penal.

Reabilitarea judecătorească

Reabilitarea judecătorească poate fi obţinută de condamnat numai la cererea acestuia adresată instanţei de judecată, motivată:

• de un interes imediat şi personal al condamnatului de a ocupa o funcţie sau de a desfăşura o activitate pentru care se cere să nu aibă antecedente penale,
• de un interes pe plan social, care poate face ca fostul condamnat fie să apară ca demn de încredere şi de respect în relaţiile cu ceilalţi membrii ai societăţii,
• fie să recapete sentimentul demnităţii şi dreptul de a nu i se mai reproşa trecutul în urma încetării decăderilor, incapacităţilor şi interdicţiilor decurgând din calitatea de fost condamnat.

Ce este reabilitarea judecătorească

Reabilitarea judecătorească este un procedeu legal prin care o persoană condamnată penal își recapătă drepturile civile pierdute prin condamnare, după executarea pedepsei și îndeplinirea anumitor condiții.

În art. 166 alin. (2) Cod penal s-a prevăzut

Poate fi reabilitat condamnatul decedat până la împlinirea termenului de reabilitare, dacă instanţa, evaluând comportamentul lui până la deces, apreciază că merită acest beneficiu.

Art. 167 Cod penal Calculul termenului de reabilitare

• (1) Termenele prevăzute în art. 165 şi art. 166 se socotesc de la data când a luat sfârşit executarea pedepsei principale sau de la data când aceasta s-a prescris.
• (2) Pentru cei condamnaţi la pedeapsa amenzii, termenul curge din momentul în care amenda a fost achitată integral sau executarea ei s-a stins în orice alt mod.
• (3) În caz de graţiere totală sau de graţiere a restului de pedeapsă, termenul curge:
  • de la data actului de graţiere, dacă la acea dată hotărârea de condamnare era definitivă, sau
  • de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, dacă actul de graţiere se referă la infracţiuni în curs de judecată.
• (4) În caz de suspendare sub supraveghere a executării pedepsei, termenul curge de la data împlinirii termenului de supraveghere.
• (5) În cazul condamnărilor succesive, termenul de reabilitare se calculează în raport cu pedeapsa cea mai grea şi curge de la data executării ultimei pedepse.

Condiții pentru obținerea reabilitării

• Să fi executat integral pedeapsa sau să fi beneficiat de suspendarea acesteia;
• Să fi trecut o anumită perioadă de la executarea pedepsei (termen stabilit de Codul Penal);
• Să nu existe alte condamnări penale care împiedică reabilitarea;
• Să demonstreze o conduită morală și socială corespunzătoare.

Art. 168 Cod penal Condiţiile reabilitării judecătoreşti

• Cererea reabilitării judecătoreşti se admite dacă cel condamnat întruneşte următoarele condiţii:
  • a) nu a săvârşit o altă infracţiune în intervalul de timp prevăzut în art. 166;
  • b) a achitat integral cheltuielile de judecată şi şi-a îndeplinit obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când acesta dovedeşte că nu a avut posibilitatea să le îndeplinească sau când partea civilă a renunţat la despăgubiri.

Instanţa de judecată competentă poate proceda la verificarea întrunirii condiţiilor de reabilitare:

• numai la cererea condamnatului, iar după moartea lui, la cererea soţului sau unei rude apropiate. Pentru admiterea cererii de reabilitare, instanţa trebuie să constate, mai întâi, dacă s-a împlinit termenul cerut de lege de la data executării sau considerării ca executată a pedepsei aplicate acestuia.

Reabilitarea la cerere

• poate fi solicitată de persoana condamnată după împlinirea termenului de reabilitare stabilit de lege,
• cu condiția ca aceasta să fi avut o conduită bună și să fi achitat integral cheltuielile judiciare, amenzile, precum și despăgubirile civile stabilite prin hotărârea de condamnare.

1) Termenul de reabilitare

Împlinirea termenului de reabilitare constituie premisă şi cadru în care urmează să fie îndeplinite:

• diferite acte de conduită şi acţiuni din care rezultă îndreptarea condamnatului şi inserţia lui socială şi
• care constituie condiţii pentru admiterea cererii de reabilitare.

Prin urmare, instanţa de judecată, privind cererea de reabilitare judecătorească va proceda, mai întâi:

• la verificarea împlinirii termenului de reabilitare stabilit potrivit art. 166 Cod penal şi art. 167 Cod penal, iar
• apoi va verifica dacă sunt întrunite condiţiile reabilitării judecătoreşti formulate în art. 168 Cod penal

2) Lipsa unei noi condamnări

Nu a săvârşit o altă infracţiune în intervalul de timp prevăzut în art. 166 Cod penal

Pentru a verifica dacă această condiţie este sau nu îndeplinită, instanţa stabileşte, în primul rând, dacă a fost împlinit termenul de reabilitare.

• În cererea de reabilitare, condamnatul menţionează:
  • condamnarea pentru care se cere reabilitarea şi
  • fapta pentru care a fost pronunţată acea condamnare, cât şi
  • data la care a fost pronunţată acea condamnare, precum şi
  • data la care a luat sfârşit executarea pedepsei sau data când aceasta s-a prescris.

Exemplu

Dacă în cererea formulată de condamnat se menţionează că acesta a executat o pedeapsă cu închisoarea de 6 ani şi s-a eliberat din penitenciar la data de 1 martie 2006, iar cererea de reabilitare a depus-o la instanţă la 20 martie 2011, înseamnă că termenul de reabilitare a fost îndeplinit, întrucât, potrivit art. 166 alin. (1) Cod penal, în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani, termenul de reabilitare este de 5 ani.

Dacă se stabileşte că în termenul de reabilitare cel condamnat nu a săvârşit nicio infracţiune, constituie o dovadă certă că aceasta s-a îndreptat în urma executării pedepsei anterioare şi, în consecinţă, cererea de reabilitare poate fi admisă.

Dacă cel condamnat, în acest interval de timp, săvârşeşte o nouă infracţiune (neavând relevanţă natura, gravitatea, locul săvârşirii infracţiunii, în ţară sau în străinătate, când sunt aplicabile dispoziţiile art. 9 Cod penal), nu va putea fi reabilitat, cererea acestuia de reabilitare va fi respinsă.

3) Achitarea obligațiilor civile

 A achitat integral cheltuielile de judecată şi

• şi-a îndeplinit obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare,
• afară de cazul când acesta dovedeşte că nu a avut posibilitatea să le îndeplinească sau când partea civilă a renunţat la despăgubiri.

• Reabilitarea, în mod justificat, nu poate fi admisă decât în cazul în care a fost executată în întregime hotărârea de condamnare:
  • atât sub aspectul laturii penale prin executarea pedepsei principale,
  • cât şi a laturii civile prin plata cheltuielilor de judecată şi a despăgubirilor civile.

Numai prin stingerea completă a conflictului de drept penal generat de condamnat prin infracţiunea săvârşită, se poate vorbi de reabilitare, de o reală stabilire a ordinii de drept.

În reglementarea acestei condiţii, legiuitorul se arată însă îngăduitor faţă de cel condamnat şi admite ca acesta să fie reabilitat, chiar dacă:

• nu a achitat integral cheltuielile de judecată ori
• nu a îndeplinit obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, când partea civilă a renunţat la despăgubiri, ori cel condamnat dovedeşte că nu a avut posibilitatea să le îndeplinească.

În ceea ce priveşte renunţarea la despăgubiri de către partea civilă:

• poate fi considerată ca stingere a obligaţiei numai dacă a fost expresă şi de bunăvoie,
• ea neputând fi prezumată,
• în consecinţă, pentru obţinerea reabilitării, condamnatul trebuie să-şi îndeplinească obligaţia de plată a despăgubirilor civile.

Instanţa trebuie, aşadar, să examineze cu atenţie dacă a avut loc sau nu o renunţare a părţii vătămate la plata despăgubirilor civile, care este asimilată de lege cu împlinirea condiţiei de achitare a acestora. În cazul în care cel condamnat sau persoana care a făcut cererea de reabilitare dovedeşte că nu i-a fost cu putinţă să achite despăgubirile civile şi cheltuielile judiciare (datorită lipsei surselor materiale de a plăti), instanţa, potrivit art. 534 C. pr. pen., apreciind împrejurările:

• poate dispune reabilitarea sau
• poate să acorde un termen, care nu poate depăşi 6 luni, pentru achitarea în întregime sau în parte a sumei datorate.
  • Când instanţa de judecată este sesizată cu cererea de reabilitare a fostului condamnat, constată că toate condiţiile analizate mai sus sunt îndeplinite, este obligată să admită cererea de reabilitare.

Data de la care se socotesc termenele de reabilitare

În art.167 alin.(1) şi alin. (2) Cod penal sunt prevăzute regulile cu privire la socotirea termenelor de reabilitare, inclusiv pentru termenul de 3 ani privitor la reabilitarea de drept. În alin.(1) al art.167 se prevede că termenele de reabilitarea se socotesc de la data când a luat sfârşit executarea pedepsei principale sau de la data când aceasta s-a prescris.

1) Primul mod de stingere a pedepsei este executarea acesteia

• Termenul de reabilitarea se socoteşte de la data când a luat sfârşit executarea pedepsei principale
  • în cazul pedepsei închisorii data executării acesteia este data punerii în libertate a condamnatului din locul de deţinere.
  • când o persoană a fost condamnată la o pedeapsă privativă de libertate egală cu durata detenţiunii preventive,
    • termenul de reabilitare se socoteşte de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.
  • când condamnatul a fost liberat condiţionat, termenul de reabilitare se socoteşte de la împlinirea durate pedepsei din a cărei executare a fost liberat condiţionat, iar nu de la data liberării condiţionate.

2) Al doilea mod de stingere a executării pedepsei este prescripţia

• În acest caz, termenul de reabilitare se socoteşte:
  • de la data la care s-a împlinit termenul prescripţiei executării pedepsei, ţinându-se seama de eventualele întreruperi ale cursului acesteia,
  • în cazul mai multor condamnări succesive, termenul de reabilitare prevăzut de lege curge pentru toate condamnările de la data când a luat sfârşit executarea ultimei pedepse şi se socoteşte în raport cu durata pedepsei cele mai grele.
  • pentru condamnaţii la pedeapsa amenzii, termenul de reabilitare curge din momentul:
    • în care amenda a fost achitată sau executarea ei s-a stins în alt mod (prescripţia executării pedepsei),
    • în care caz termenul de reabilitare se socoteşte de la data când s-a împlinit termenul de 3 ani de la condamnarea definitivă prevăzut în art. 162 alin. (1) lit. c) C. pen.,
  • în caz de suspendare sub supraveghere a executării pedepsei, termenul de reabilitare curge de la data împlinirii termenului de supraveghere (art. 167 alin. (4) C. pen).

Calcularea termenului de reabilitare

I. În caz de graţiere totală sau de graţiere a restului de pedeapsă

Prin dispoziţiile art.167 alin.(3) Cod penal a fost reglementat modul de calculare a termenului de reabilitare, în cazul stingerii executării pedepsei cu închisoarea prin graţierea acesteia.

   Legiuitorul a avut în vedere numai graţierea totală sau a restului de pedeapsă:

• pentru că numai în cazul lor pedeapsa cu închisoarea se consideră a fi executată,
• nu şi în cazul graţierii parţiale care constă în reducerea duratei pedepsei ce se execută ori trebuie să se execute,
• urmând ca cel condamnat să execute restul de pedeapsă rămas negraţiat, în care caz termenul de reabilitare se socoteşte de la data terminării executării.

Termenul de reabilitare se socoteşte diferit, după cum actul de graţiere are ca obiect:

• pedeapsă pentru care s-a pronunţat o hotărâre definitivă de condamnare anterior intrării în vigoare a legii de graţiere sau
• se referă la infracţiuni în curs de judecată.

 În cazul graţierii totale sau a restului de pedeapsă rămas neexecutat, termenul de reabilitare se socoteşte de la:

• data intrării în vigoare a legii de graţiere, în cazul graţierii colective, sau
• data publicării decretului Preşedintelui României, în cazul graţierii individuale, când graţierea operează asupra unei pedepse definitive.

În varianta graţierii colective anticipate, termenul de reabilitare se socoteşte de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare pentru care s-a aplicat legea de graţiere. Se justifică o asemenea soluţie, întrucât pedeapsa nu există la data intrării în vigoare a legii de graţiere, motiv pentru care nu se poate vorbi de stingerea executării ei la această dată.

II. În caz de suspendare sub supraveghere a executării pedepsei sau în cazul condamnărilor succesive

Potrivit prevederilor art. 167 alin. (4) Cod penal, termenul de reabilitare, în caz de suspendare sub supraveghere a executării pedepsei, curge de la data împlinirii termenului de supraveghere.

Conform dispoziţiilor art. 92 Cod penal, termenul de supraveghere pentru condamnat este cuprins între 2 şi 4 ani, fără a putea fi mai mic decât durata pedepsei aplicate. Termenul de supraveghere se calculează de la data când hotărârea prin care s-a pronunţat suspendarea executării sub supraveghere a rămas definitivă.

Termenul de reabilitare în cazul condamnărilor succesive se calculează în raport cu pedeapsa cea mai grea la care a fost condamnat cel care cere reabilitarea, indiferent dacă:

• aceasta a fost aplicată pentru o singură infracţiune sau
• ca pedeapsă rezultantă a unei pluralităţi de infracţiuni sub forma concursului, recidivei postcondamnatorii ori pluralităţii intermediare.

Procedura de obținere a reabilitării judecătorește

1. Depunerea cererii: condamnatul (sau, în anumite situații, soțul sau un membru al familiei după deces) trebuie să înainteze cererea la tribunalul competent;
2. Verificarea condițiilor: instanța verifică dacă sunt îndeplinite criteriile legale;
3. Audieri și documente: instanța poate solicita documente suplimentare sau audieri pentru clarificarea situației;
4. Hotărârea instanței: dacă cerințele sunt îndeplinite, instanța pronunță hotărârea de reabilitare;
5. Publicarea hotărârii: hotărârea se comunică instituțiilor relevante și poate fi menționată în registrele oficiale.

Documente necesare

• Cerere de reabilitare adresată tribunalului;
• Copii după hotărâri judecătorești și acte de identitate;
• Certificate de cazier judiciar;
• Dovezi privind conduita morală și socială după executarea pedepsei.

Instanța competentă

analizează cererea pe baza probelor care atestă îndeplinirea condițiilor legale, inclusiv comportamentul ireproșabil al persoanei după executarea pedepsei.

În cazul în care cererea este admisă

• reabilitarea produce efecte de la data rămânerii definitive a hotărârii,
• ștergând consecințele juridice ale condamnării și permițând redobândirea drepturilor și a reputației civile.
• Dacă cererea este respinsă, aceasta poate fi reînnoită după trecerea unui termen de un an de la data respingerii definitive.

Efectele reabilitării judecătorești

• Recâștigarea drepturilor civile: vot, acces la funcții publice și profesionale;
• Eliminarea restricțiilor legale care rezultau din condamnare;
• Îmbunătățirea imaginii sociale și juridice;
• Posibilitatea de a ocupa anumite posturi sau de a încheia anumite contracte care erau restricționate.

Scopul reabilitării judecătorești pentru condamnați

Principalul obiectiv al reabilitării judecătorești este reintegrarea socială și profesională a persoanei condamnate, prin eliminarea efectelor condamnării penale. Aceasta presupune ștergerea mențiunilor din cazierul judiciar, permițând depășirea barierelor sociale și profesionale asociate trecutului penal și oferind o nouă șansă la o viață normală.

Obiectivele reabilitării judecătorești

• Înlăturarea consecințelor condamnării: reabilitarea duce la încetarea decăderilor, interdicțiilor și incapacităților generate de condamnare.
• Ștergerea din cazierul judiciar: eliminarea antecedentelor penale reduce stigmatul social și facilitează accesul la oportunități profesionale și personale.
• Reintegrare socială și profesională: condamnatul își recapătă drepturile și poate să-și reabiliteze reputația în comunitate și la locul de muncă.
• Oportunitate de reintegrare completă: permite acceptarea deplină în societate, încurajează respectarea legii și combate discriminarea bazată pe trecutul penal.

Întrebări frecvente despre reabilitarea judecătorească

1. Ce este reabilitarea judecătorească?

Reabilitarea judecătorească este procedura prin care o persoană condamnată penal își recapătă drepturile pierdute ca urmare a condamnării, după îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege și cu aprobarea instanței.

2. Cine poate solicita reabilitarea?

Reabilitarea poate fi solicitată de persoana condamnată, după îndeplinirea termenului și condițiilor prevăzute de Codul penal.

3. Care este condiția principală?

Condiția principală a reabilitării constă în împlinirea termenului de reabilitare și să nu existe o nouă condamnare în această perioadă.

4. Se șterge cazierul judiciar?

Da, condamnarea nu mai produce efecte și nu mai apare în cazierul judiciar pentru scopuri legale obișnuite.

Conditiile reabilitarii judecatoresti in Romania, proceduri, beneficii