Reabilitarea judecatoreasca: drepturile si interesele condamnatului

Interesul condamnatului de a obţine reabilitarea judecătorească

Reabilitarea judecătorească poate fi obţinută de condamnat numai la cererea acestuia adresată instanţei de judecată, motivată:

• de un interes imediat şi personal al condamnatului de a ocupa o funcţie sau de a desfăşura o activitate pentru care se cere să nu aibă antecedente penale,
• de un interes pe plan social, care poate face ca fostul condamnat fie să apară ca demn de încredere şi de respect în relaţiile cu ceilalţi membrii ai societăţii,
• fie să recapete sentimentul demnităţii şi dreptul de a nu i se mai reproşa trecutul în urma încetării decăderilor, incapacităţilor şi interdicţiilor decurgând din calitatea de fost condamnat.

În art. 166 alin. (2) Cod penal s-a prevăzut

Poate fi reabilitat condamnatul decedat până la împlinirea termenului de reabilitare, dacă instanţa, evaluând comportamentul lui până la deces, apreciază că merită acest beneficiu.

 Art. 167 Cod penal Calculul termenului de reabilitare

• (1) Termenele prevăzute în art. 165 şi art. 166 se socotesc de la data când a luat sfârşit executarea pedepsei principale sau de la data când aceasta s-a prescris.
• (2) Pentru cei condamnaţi la pedeapsa amenzii, termenul curge din momentul în care amenda a fost achitată integral sau executarea ei s-a stins în orice alt mod.
• (3) În caz de graţiere totală sau de graţiere a restului de pedeapsă, termenul curge:
  • de la data actului de graţiere, dacă la acea dată hotărârea de condamnare era definitivă, sau
  • de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, dacă actul de graţiere se referă la infracţiuni în curs de judecată.
• (4) În caz de suspendare sub supraveghere a executării pedepsei, termenul curge de la data împlinirii termenului de supraveghere.
• (5) În cazul condamnărilor succesive, termenul de reabilitare se calculează în raport cu pedeapsa cea mai grea şi curge de la data executării ultimei pedepse.

Scopul reabilitării judecătorești pentru condamnați

Principalul obiectiv al reabilitării judecătorești este reintegrarea socială și profesională a persoanei condamnate, prin eliminarea efectelor condamnării penale. Aceasta presupune ștergerea mențiunilor din cazierul judiciar, permițând depășirea barierelor sociale și profesionale asociate trecutului penal și oferind o nouă șansă la o viață normală.

Obiectivele reabilitării judecătorești

• Înlăturarea consecințelor condamnării: reabilitarea duce la încetarea decăderilor, interdicțiilor și incapacităților generate de condamnare.
• Ștergerea din cazierul judiciar: eliminarea antecedentelor penale reduce stigmatul social și facilitează accesul la oportunități profesionale și personale.
• Reintegrare socială și profesională: condamnatul își recapătă drepturile și poate să-și reabiliteze reputația în comunitate și la locul de muncă.
• Oportunitate de reintegrare completă: permite acceptarea deplină în societate, încurajează respectarea legii și combate discriminarea bazată pe trecutul penal.

Condiții pentru obținerea reabilitării judecătorești

• Depunerea cererii: condamnatul (sau, în anumite situații, soțul sau un membru al familiei după deces) trebuie să înainteze cererea la instanța competentă.
• Respectarea termenului legal: cererea poate fi formulată doar după împlinirea termenului stabilit de lege de la executarea pedepsei, care diferă în funcție de gravitatea condamnării.
• Comportament corespunzător: instanța va evalua dacă persoana condamnată a avut un comportament responsabil și corect după executarea pedepsei.

Data de la care se socotesc termenele de reabilitare

În art.167 alin.(1) şi alin. (2) Cod penal sunt prevăzute regulile cu privire la socotirea termenelor de reabilitare, inclusiv pentru termenul de 3 ani privitor la reabilitarea de drept.

În alin.(1) al art.167 se prevede că termenele de reabilitarea se socotesc de la data când a luat sfârşit executarea pedepsei principale sau de la data când aceasta s-a prescris.

Primul mod de stingere a pedepsei este executarea acesteia

Termenul de reabilitarea se socoteşte de la data când a luat sfârşit executarea pedepsei principale.

• în cazul pedepsei închisorii data executării acesteia este data punerii în libertate a condamnatului din locul de deţinere.
• când o persoană a fost condamnată la o pedeapsă privativă de libertate egală cu durata detenţiunii preventive,
  • termenul de reabilitare se socoteşte de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.
• când condamnatul a fost liberat condiţionat, termenul de reabilitare se socoteşte de la împlinirea durate pedepsei din a cărei executare a fost liberat condiţionat, iar nu de la data liberării condiţionate.

Al doilea mod de stingere a executării pedepsei este prescripţia

În acest caz, termenul de reabilitare se socoteşte:

• de la data la care s-a împlinit termenul prescripţiei executării pedepsei, ţinându-se seama de eventualele întreruperi ale cursului acesteia,
• în cazul mai multor condamnări succesive, termenul de reabilitare prevăzut de lege curge pentru toate condamnările de la data când a luat sfârşit executarea ultimei pedepse şi se socoteşte în raport cu durata pedepsei cele mai grele.
• pentru condamnaţii la pedeapsa amenzii, termenul de reabilitare curge din momentul:
  • în care amenda a fost achitată sau executarea ei s-a stins în alt mod (prescripţia executării pedepsei),
  • în care caz termenul de reabilitare se socoteşte de la data când s-a împlinit termenul de 3 ani de la condamnarea definitivă prevăzut în art. 162 alin. (1) lit. c) C. pen.,
• în caz de suspendare sub supraveghere a executării pedepsei, termenul de reabilitare curge de la data împlinirii termenului de supraveghere (art. 167 alin. (4) C. pen).

Calcularea termenului de reabilitare

I. În caz de graţiere totală sau de graţiere a restului de pedeapsă

Prin dispoziţiile art.167 alin.(3) Cod penal a fost reglementat modul de calculare a termenului de reabilitare, în cazul stingerii executării pedepsei cu închisoarea prin graţierea acesteia.

   Legiuitorul a avut în vedere numai graţierea totală sau a restului de pedeapsă:

• pentru că numai în cazul lor pedeapsa cu închisoarea se consideră a fi executată,
• nu şi în cazul graţierii parţiale care constă în reducerea duratei pedepsei ce se execută ori trebuie să se execute,
• urmând ca cel condamnat să execute restul de pedeapsă rămas negraţiat, în care caz termenul de reabilitare se socoteşte de la data terminării executării.

Termenul de reabilitare se socoteşte diferit, după cum actul de graţiere are ca obiect:

• pedeapsă pentru care s-a pronunţat o hotărâre definitivă de condamnare anterior intrării în vigoare a legii de graţiere sau
• se referă la infracţiuni în curs de judecată.

 În cazul graţierii totale sau a restului de pedeapsă rămas neexecutat, termenul de reabilitare se socoteşte de la:

• data intrării în vigoare a legii de graţiere, în cazul graţierii colective, sau
• data publicării decretului Preşedintelui României, în cazul graţierii individuale, când graţierea operează asupra unei pedepse definitive.

În varianta graţierii colective anticipate, termenul de reabilitare se socoteşte de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare pentru care s-a aplicat legea de graţiere. Se justifică o asemenea soluţie, întrucât pedeapsa nu există la data intrării în vigoare a legii de graţiere, motiv pentru care nu se poate vorbi de stingerea executării ei la această dată.

II. În caz de suspendare sub supraveghere a executării pedepsei sau în cazul condamnărilor succesive

Potrivit prevederilor art. 167 alin. (4) Cod penal, termenul de reabilitare, în caz de suspendare sub supraveghere a executării pedepsei, curge de la data împlinirii termenului de supraveghere.

Conform dispoziţiilor art. 92 Cod penal, termenul de supraveghere pentru condamnat este cuprins între 2 şi 4 ani, fără a putea fi mai mic decât durata pedepsei aplicate. Termenul de supraveghere se calculează de la data când hotărârea prin care s-a pronunţat suspendarea executării sub supraveghere a rămas definitivă.

Termenul de reabilitare în cazul condamnărilor succesive se calculează în raport cu pedeapsa cea mai grea la care a fost condamnat cel care cere reabilitarea, indiferent dacă:

• aceasta a fost aplicată pentru o singură infracţiune sau
• ca pedeapsă rezultantă a unei pluralităţi de infracţiuni sub forma concursului, recidivei postcondamnatorii ori pluralităţii intermediare.