Sechestrul judiciar: condiții, procedură, cerere și efecte juridice

Sechestrul judiciar este o măsură asiguratorie prin care se indisponibilizează bunurilor urmăribile ale debitorului ori a bunurilor ce formează obiectul procesului, neputând să se mai dispună de acestea.

Sechestrul judiciar reprezintă măsura indisponibilizării bunurilor obiect al unui litigiu sau a altor bunuri, prin încredinţarea pazei lor unui administrator-sechestru desemnat de părţi de comun acord ori, în caz de neînţelegere, de instanţa de judecată.

Scopul principal al sechestrului judiciar este de a păstra integritatea bunurilor și a garanta posibilitatea de executare a unei eventuale hotărâri favorabile.

Măsurile asiguratorii sunt:

• Sechestru asigurator– art. 951-958 cod procedură civilă
• Poprirea asiguratorie – art. 969-970 cod procedură civilă
• Sechestrul judiciar – art. 971-976 cod procedură civilă

Ce este sechestrul judiciar

Sechestrul judiciar este o măsură asigurătorie prin care bunul care formează obiectul unui litigiu sau, în cazurile prevăzute de lege, un alt bun este indisponibilizat și încredințat unui administrator-sechestru. Scopul măsurii este conservarea bunului și protejarea drepturilor persoanei interesate până la soluționarea litigiului sau până la realizarea demersului juridic pentru care măsura a fost încuviințată.

Potrivit art. 972 din Codul de procedură civilă, sechestrul judiciar presupune indisponibilizarea bunurilor și încredințarea pazei acestora unui administrator-sechestru. Spre deosebire de executarea silită, sechestrul judiciar nu reprezintă, prin el însuși, o modalitate de recuperare a unei creanțe. El are în principal un caracter preventiv și conservator.

Când poate fi dispus sechestrul judiciar

Sechestrul judiciar poate fi încuviințat în două categorii principale de situații:

1. Există deja un proces

• În situaţia existenţei unui proces (art 973 alin. 1 cod procedură civilă):
  • asupra proprietăţii sau a altui drept real principal,
  • asupra posesiei unui bun mobil sau imobil ori
  • asupra folosinţei sau administrării unui bun proprietate comună
• Instanța poate dispune sechestrul judiciar la cererea persoanei interesate dacă măsura este necesară pentru conservarea dreptului respectiv.

2. Nu există încă un proces

În anumite situații, sechestrul judiciar poate fi solicitat chiar înainte de existența unui litigiu. Când existenţa unui proces nu este necesară (973 alin 2 cod procedură civilă):

• asupra unui bun pe care debitorul îl oferă pentru libertatea sa
  • în situaţia când debitorul face o ofertă de dare în plată (putând opera doar la momentul efectuării plăţii, al executării obligaţiei către creditor) sau
  • de novaţie prin schimbare de obiect (conducând la transformarea obligaţiei dacă intervine convenţia dintre părţi încheiată înainte de momentul plăţii).
• asupra unui bun în privinţa căruia cel interesat are motive temeinice să se teamă că va fi sustras, distrus ori alterat de posesorul său actual
  • este necesar ca cel interesat să justifice motivele care i-au indus această temere rezonabilă, în sensul creării sau măririi stării de insolvabilitate a debitorului
• asupra unor bunuri mobile care alcătuiesc garanţia creditorului
• garanţii reale (privilegiul, gaj, ipoteca) aceasta putând avea ca obiect şi bunuri mobile
  • când cel interesat învederează insolvabilitatea debitorului său ori
  • când cel interesat are motive temeinice de bănuială că debitorul se va sustrage de la eventuala urmărire silită sau
  • când cel interesat are motive să se teamă de sustrageri ori deteriorări

În situația încuviinţării sechestrului judiciar fără existenţa unui proces pe rol, într-un termen de cel mult 20 zile de la data încuviinţării măsurii asiguratorii trebuie:

• să fie declanşat procesul prin formularea cererii la instanţă ori
• să fie iniţiate demersurile pentru constituirea tribunalului arbitral
• să solicite punerea în executare a titlului executoriu

Fiind o normă imperativă, nerespectarea sa atrage desfiinţarea de drept a sechestrului judiciar. Această sancţiune se constată prin încheiere definitivă dată fără citarea părţilor. Măsura sechestrului judiciar se dispune doar la cererea celui interesat, neputând fi ordonată din oficiu.

Cine poate solicita sechestrul judiciar

Sechestrul judiciar poate fi solicitat de persoana interesată, în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă. În funcție de natura litigiului, cererea poate fi formulată de una dintre părțile procesului sau de o altă persoană care justifică un interes juridic în instituirea măsurii.

Persoana interesată în instituire  sechestrul judiciar poate fi:

• reclamantul din litigiu de fond
• pârâtul
• terţul intervenient, dacă bunul nu se găseşte în posesia părţii care cere înfiinţarea măsurii asiguratorii
• creditorii părţilor prin acţiunea oblică

Ce bunuri pot fi puse sub sechestru judiciar

Sechestrul judiciar poate privi, în condițiile legii, bunuri mobile; bunuri imobile; bunuri care formează obiectul unui litigiu; anumite bunuri mobile care constituie garanția creditorului. În cazul unui imobil, măsura sechestrului judiciar se înscrie și în cartea funciară, potrivit regulilor aplicabile. Art. 975 alin. (3) din Codul de procedură civilă face trimitere la dispozițiile privind înscrierea măsurii în cartea funciară.

Condițiile instituirii sechestrului judiciar

1. Să fie necesară pentru conservarea dreptului ori pentru liberarea debitorului (art 973 alin 2 lit.a)
2. Să existe temerea că bunul va fi sustras, distrus, alterat de posesorul său actual (art 973 alin 2 lit.b)
3. Creditorul să învedereze starea de insolvabilitate a debitorului ori să aibă motive temeinice de bănuială că debitorul se va sustrage de la eventuala urmărire silită (art 973 alin 2 lit.c)
4. Creditorul să se teamă de sustragerea ori deteriorarea bunurilor mobile care alcătuiesc garanţia sa
5. Bunul comun este folosit în mod exclusiv de un coproprietar în detrimentul celuilalt, chiar dacă nu există neînţelegeri cu privire la dreptul de proprietate
6. NU este condiţionată de dovada existenţei unei creanţe certe, lichide şi exigibile

 Cererea de sechestru judiciar

• Cererea trebuie să prezinte în mod clar:
  • instanța căreia îi este adresată;
  • datele persoanei care solicită măsura;
  • datele celorlalte persoane interesate;
  • identificarea bunului asupra căruia se solicită sechestrul;
  • existența litigiului, dacă acesta există;
  • dreptul sau situația juridică ce trebuie conservată;
  • motivele concrete care justifică instituirea măsurii;
  • probele pe care se întemeiază cererea;
  • solicitarea privind instituirea sechestrului judiciar;
  • dacă este cazul, solicitarea privind desemnarea administratorului-sechestru.

Cererea trebuie să permită instanței să verifice existența condițiilor legale pentru instituirea măsurii.

• se adresează instanței investite cu judecarea acţiunii principale asupra fondului privind:
  • proprietatea sau alt drept real principal,
  • posesia unui bun mobil sau imobil ori
  • folosinţa sau administrarea unui bun proprietate comună, pe calea unei cereri accesorii sau incidentale
  • La primirea cererii de înfiinţare sechestrul judiciar, completul investit cu soluţionarea cauzei va putea încuviinţa prin încheiere executorie măsura asiguratorie, soluționând-o înaintea procesului de fond.
• se poate formula separate:
  • pe cale principală,
  • la instanţa în circumscripția căreia se află bunul când existenţa unui proces nu este necesară
• nu va putea fi formulată pentru prima dată în apel
  • s-ar încălca dispoziţiile art. 479 alin 3 Cod procedură civilă
  • dacă soluţionarea cererii de chemare în judecată se află în etapa apelului, cererea de sechestru judiciar va fi formulată pe cale principală la prima instanţă

Care este instanța competentă

• Competența este stabilită diferit în funcție de existența unui proces.
  • Dacă există deja un proces cererea de sechestru judiciar se adresează instanței care judecă acțiunea principală.
  • Dacă nu există încă un proces, sechestrul judiciar poate fi solicitat înaintea procesului, cererea se adresează instanței în circumscripția căreia se află bunul. Aceste reguli sunt prevăzute de art. 974 Cod procedură civilă.

Cum se soluționează cererea de sechestru judiciar

Cererea se judecă de urgență, cu citarea părților. Dacă instanța admite cererea, aceasta poate dispune instituirea sechestrului judiciar și poate stabili o cauțiune în condițiile legii. În cazul bunurilor imobile, măsura se înscrie în cartea funciară. Încheierea prin care instanța soluționează cererea este supusă numai apelului, în termen de 5 zile de la pronunțare.

Soluţionarea procedurii sechestrul judiciar se face:

• cu celeritate, fiind o măsură vremelnică
• cu citarea părților, fiind scurtat termenul de înmânare a citaţiei
• prin încheiere, care poate fi atacată numai cu apel în termen de 5 zile de la pronunţare

Este necesară cauțiunea pentru sechestrul judiciar

Cauțiunea nu trebuie prezentată automat în orice situație. Potrivit art. 975 alin. (2) Cod procedură civilă, în cazul admiterii cererii, instanța poate obliga reclamantul la depunerea unei cauțiuni, prin aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor legale referitoare la cauțiune. Prin urmare, este important ca articolul să nu prezinte cauțiunea ca fiind obligatorie în toate cazurile.

Cauţiunea se datorează

• în cazul admiterii cererii
• numai dacă instanţa apreciază că este utilă consemnarea unei cauţiuni

• Cuantumul cauţiunii este lăsat la aprecierea instanţei ce va respecta limitele stabilite de art. 1057 Cod procedură civilă:
  • până la 20% din valoarea obiectului cererii
  • în cazul cererilor al căror obiect nu este evaluabil în bani, nu va putea depăşi suma de 10.000 lei

Instanţa va stabili cuantumul cauţiunii chiar prin încheierea de admitere a cererii, fixând şi un termen înăuntrul căruia reclamantul trebuie să facă dovada plăţii. Neachitarea cauţiunii este sancţionată cu desfiinţarea de drept constatată printr-o încheiere definitivă.

Dacă măsura sechestrului judiciar are ca obiect şi bunuri imobile

• se va proceda şi la înscrierea lui în cartea funciară
• măsura este pentru opozabilitatea sechestrului tuturor care, după înscriere, vor dobândi vreun drept asupra imobilului respectiv
• executarea măsurii de înscriere a măsurii în cartea funciară se realizează prin intermediul executorului judecătoresc (art.741, 742 cod procedură civilă).

Încheierea de admitere sechestrul judiciar

• poate fi atacată numai cu apel în termen de 5 zile de la pronunţare şi
• apelul este condiţionat de legalitatea procedurii de citare a părţilor pentru data când s-a soluţionat cererea de sechestru judiciar

• Instanţa de judecată nu se va pronunţa, ci are obligaţia de a dispune amânarea judecăţii sub pedeapsa  nulităţii:
  • în cazul unei greşite aplicări a dispoziţiilor referitoare la termenul în cunoştinţă
  • în cazul altor neregularităţi privind citarea

Când termenul pentru exercitarea căii de atac curge de la pronunţare, procedura de citare îndeplineşte şi funcţia procedurală a comunicării. Încheierea prin care se încuviinţează cererea de sechestru asigurator este executorie de drept în absenţa unei dispoziţii exprese.

Apelul împotriva încheierii privind sechestrul judiciar

Încheierea prin care se soluționează cererea de sechestru judiciar poate fi atacată numai cu apel. Termenul de apel este de 5 zile de la pronunțare, potrivit art. 975 alin. (4) Cod procedură civilă. Având în vedere caracterul urgent al procedurii, respectarea termenului de exercitare a apelului este esențială.

•  Apelul
  •  se judecă de urgenţă şi cu precădere
  • se dispune citarea în termen scurt a părţilor
  • atât prima instanţă, cât şi instanţa investită cu soluţionarea căii de atac nu vor putea dispune amânarea pronunţării decât 24 ore
  • motivarea hotărării se va realiza în 48 ore de la pronunţare
  • dacă cererea de sechestru judiciar este respinsă, soluţia nu are autoritate de lucru judecat
  • cel interesat va putea formula o nouă cerere, dacă se întemeiază pe o situaţie de fapt diferită.

Decizia instanţei de apel

• nu este supusă recursului, dar
• va putea fi formulată contestaţie în anulare sau revizuire, dacă sunt îndeplinite condiţiile specifice de admisibilitate a acestor căi de atac
• contestaţia se poate formula atât în cazul în care măsura se dispune pe cale principală, cât şi atunci când se soluţionează o cerere incidentală sau accesorie

Ce se întâmplă dacă sechestrul judiciar este solicitat înainte de proces

Atunci când măsura este dispusă în condițiile art. 973 alin. (2), persoana care a obținut sechestrul are obligația ca, în termen de cel mult 20 de zile, să întreprindă demersul juridic prevăzut de lege.

• În funcție de situație, aceasta trebuie:
  • să introducă acțiunea la instanța competentă;
  • să inițieze demersurile pentru constituirea tribunalului arbitral;
  • sau să solicite punerea în executare a titlului executoriu.
• Nerespectarea acestei obligații atrage desființarea de drept a sechestrului judiciar, constatată prin încheiere definitivă, fără citarea părților.

Administratorul-sechestru

Un element esențial al sechestrului judiciar îl reprezintă administratorul-sechestru. Paza bunului este încredințată persoanei desemnate de părți de comun acord. Dacă părțile nu ajung la un acord, administratorul-sechestru este desemnat de instanță și poate fi chiar deținătorul bunului. Executorul judecătoresc, sesizat de partea interesată, se deplasează la locul unde se află bunul și îl predă administratorului-sechestru pe baza unui proces-verbal. Instanţa va încredinţa paza bunului sechestrat unui administrator-sechestru, numindu-l prin încheierea de admitere a cererii de înfiinţare a măsurii asiguratorii.

Administrator-sechestru poate fi

• persoană desemnată de părţi de comun acord
  • o indică instanţei
  • părţile încheie un sechestru convenţional (depozit judiciar),
  • instanţa doar aplică în plan procesual clauzele acestei convenţii
• o persoană desemnată de instanţă
  • va putea fi chiar deţinătorul bunului, în caz de neînţelegere a părţilor
• Aplicarea sechestrului judiciar nu echivalează însă cu nefolosirea bunului, ci doar îl va împiedica pe deţinător să îl înstrăineze (art.745 Cod procedură civilă).

Care sunt atribuțiile administratorului-sechestru

• Administratorul-sechestru poate efectua, în condițiile legii:
  • acte de conservare;
  • acte de administrare;
  • încasarea veniturilor și a sumelor datorate;
  • plata datoriilor curente;
  • plata datoriilor constatate printr-un titlu executoriu.

Administratorul-sechestru poate înstrăina bunul numai cu autorizarea prealabilă a instanței, atunci când sunt îndeplinite condițiile legale. De asemenea, cu autorizarea instanței, administratorul-sechestru poate sta în judecată în numele părților litigante în legătură cu bunul pus sub sechestru.

Atribuţiile administratorului sechestru judiciar

Dacă adimistratorul-sechestru este determinat prin convenţia părţilor, obligaţiile, drepturile şi puterile acestuia sunt determinate prin contractul încheiat între ele.

1) Acte de conservare şi de administrare

• în cazul sechestrului convenţional să păzească şi să conserve obiectul sechestrului cu diligenţa unui depozitar.
• în cazul sechestrului stabilit de instanţă să conservare şi să administreze, să încasaze orice venituri şi sume datorate ca plată a unor datorii cu caracter curent precum şi cele constatate prin titlu executoriu.

2) Înstrăinarea bunului

Doar cu încuviinţarea prealabilă a instanţei judecătoreşti. Instanţa va acorda o autorizare (mandat judiciar special):

• la cererea administratorului-sechestru
• pentru efectuarea actului de dispoziţie
• numai dacă acesta dovedeşte că nu poate fi conservat sau arată motivele pentru care consideră că se impune înstrăinarea bunului.

3) Reprezentarea judiciară a părţilor

Administratorul sechestru va putea sta în judecată în numele părţilor litigante cu privire la bunul pus sub sechestru, numai dacă:

• a fost în prealabil autorizat
• este o reprezentare judiciară pentru exercitarea drepturilor procesuale ale părţilor,
• este acordată de instanţă odată cu încuviinţarea sechestrului judiciar şi numirea administratorului-sechestru,
• poate fi solicitată de către administratorul sechestru şi ulterior, în momentul ivirii unei astfel de nevoi. Va trebui să anexeze o copie legalizată a hotărârii prin care a fost desemnat în această calitate

Reprezentarea administratorului-sechestru se va realiza numai de către un avocat:

• pentru redactarea cererii şi a motivelor de recurs
• în exercitarea şi susţinerea recursului
• sub sancţiunea nulităţii
• nu este valabil şi la instanţele de fond unde se poate reprezenta personal părţile fără să fie nevoie să fie asistate

Dacă administratorul-sechestru desemnat de instanţă este un terţ, altul decât deţinătorul bunului, instanţa:

• va fixa pentru activitatea prestată o sumă drept remuneraţie
• va stabili şi modalităţile de plată
• pentru stabilirea remuneraţiei va trebui să identifice anumite criterii obiective rezonabile, juste şi echitabile, neexistând o reglementare în acest sens

Dacă averea pusă sub sechestru nu a fost producătoare de venituri:

• nu poate constitui un motiv de neacordare a onorariului
• instanţa va trebui să ţină seama de serviciile prestate de administratorul-sechestru

Această remuneraţie va fi pusă în sarcina titularului cererii de înfiinţare a sechestrului. De aceste cheltuieli se va ţine seama la soluţionarea fondului raportului juridic litigios, atunci când sunt acordate cheltuieli de judecată.

Sechestrul judiciar ar putea fi şi cu titlu gratuit:

• fie dacă părţile convin astfel (la sechestrul convenţional)
• fie atunci când instanţa desemnează ca administrator-sechestru pe deţinătorul bunului

Folosirea bunurilor sub sechestru judiciar

• în cazul bunurilor supuse degradării, deteriorării, riscului sustragerii sau distrugerii, executorul judecătoresc va proceda
  • la sigilarea sau ridicarea lor şi ulterior,
  • la predarea lor administratorului-sechestru

• în cazul bunurilor mobile folosite de către deţinător nu mai este posibilă decât dacă:
  • el însuşi este administrator-sechestru, iar
  • utilizarea lor nu ar spori riscul deteriorării, degradării ori distrugerii
• în alte situaţii, legea prevede în mod expres posibilitatea folosirii bunului
  • un autovehicul sechestrat va putea fi folosit de către debitor până la valorificare, art 740 alin 5 Cod procedură civilă

Se poate vinde un bun aflat sub sechestru judiciar

În principiu, administratorul-sechestru nu poate dispune liber de bun. Înstrăinarea bunului este posibilă numai în condițiile prevăzute de lege și cu autorizarea prealabilă a instanței. Instanța poate autoriza înstrăinarea atunci când bunul nu poate fi conservat sau când există un alt motiv pentru care măsura este în mod evident necesară.

• Pentru valorificarea mărfii:
  • nu mai este necesară vreo autorizare sau încuviinţare în acest sens
  • executorul judecătoresc va comunica încheierea executorie şi somaţia
  • nu se execută din oficiu ci la sesizarea celui interesat,
  • se face prin intermediul executorului judecătoresc care:
    • se va deplasa la locul situării bunului ce urmează a fi pus sub sechestru şi
    • îl va da în primire administratorului-sechestru, pe bază de proces-verbal
    • va înmâna un exemplar al acestuia şi instanţei care a încuviinţat măsura

Se poate folosi un bun aflat sub sechestru judiciar

Instituirea sechestrului judiciar nu înseamnă, în mod automat, că bunul trebuie să rămână neutilizat. Regimul concret al folosirii bunului depinde de natura acestuia, de persoana căreia îi este încredințată paza și de măsurile dispuse de instanță. Administratorul-sechestru are obligația principală de a conserva și administra bunul, astfel încât acesta să nu fie deteriorat sau înstrăinat în mod nepermis.

Sechestrul judiciar asupra unui imobil

În cazul în care măsura privește un imobil, sechestrul judiciar trebuie înscris în cartea funciară. Înscrierea are o importanță deosebită deoarece permite aducerea măsurii la cunoștința terților și asigură opozabilitatea acesteia în condițiile legii. Prin urmare, în cazul unui litigiu privind un teren, o casă, un apartament sau un alt imobil, trebuie analizată atât procedura de instituire a sechestrului, cât și modalitatea de înscriere a măsurii în cartea funciară.

Desființarea de drept a sechestrului judiciar

Sancţiunea desfiinţării de drept a sechestrului judiciar intervine în cazul când cel care a obţinut înfiinţarea acestei măsuri asiguratorii nu a iniţiat procesul pe fond:

• fie prin înregistrarea cererii de chemare în judecată pe rolul instanţei competente
• fie prin soluţionarea alternativă a litigiului (arbitrajul)

Sancţiunea este justificată

1. prin prezumarea dezinteresului creditorului în realizarea cu celeritate a creanţei sale, dar şi
2. prin protejare a drepturilor debitorului, care ar putea fi confruntat cu o durată nedeterminată a măsurii sechestrului, durată pe care nu o va limita decât printr-o acţiune indirectă:
   • fie îndeplinindu-şi la timp şi de bună-credinţă obligaţiile procesuale în cursul procedurilor judiciare,
   • fie executând benevol obligaţia ce constituie obiectul titlului executoriu.

Când încetează sechestrul judiciar

Încetarea sechestrului judiciar trebuie analizată în raport cu cauza pentru care măsura a fost instituită și cu evoluția procesului. În cazul în care măsura a fost dispusă în legătură cu un litigiu, soluționarea definitivă a acestuia poate determina încetarea măsurii și predarea bunului către persoana îndreptățită, potrivit hotărârii pronunțate. În situațiile în care sechestrul a fost instituit înainte de proces, nerespectarea termenului de 20 de zile prevăzut de art. 973 alin. (3) conduce la desființarea de drept a măsurii.

a) Rămânerea definitivă a hotărârii asupra fondului

1. măsura asiguratorie încetează la data rămânerii definitive a hotărârii asupra fondului, moment la care va opera şi liberarea administratorului-sechestru
2. bunul conservat va fi predat părţii care a câştigat procesul, împreună cu fructele acestuia şi veniturile încasate,
3. iar dacă administratorul-sechestru (ca deţinător al bunului) a fost parte în proces şi a câştigat disputa, va păstra bunul, fructele şi veniturile încasate în exercitarea împuternicirii sale.

• Această predare, respectiv păstrare a bunului, fructelor şi veniturilor încasate corespunde:
  • fie unei executări benevole de către pârât a titlului executoriu
  • fie va constitui efectul executării silite directe, în natură, după emiterea titlului executoriu în favoarea părţii câştigătoare
• Încetează şi celelalte atribuţii ale administratorului sechestru.

b) Demisia administratorului–sechestru sau înlocuirea sa

• cererea de înlocuire se soluționează pe baza procedurii de la numire. Pentru sechestru convenţional se aplică cele stabilite prin acordul părţilor, înserându-se clauze în contract. În absenţa unor clauze inserate în contract cu privire la aceste aspecte, administratorul-sechestru trebuie să predea bunul:
  • celui desemnat de instanţă sau,
  • celui indicat prin acordul părţilor care l-au numit

• Până la finalizarea contestaţiei sau până la încetarea stării de incertitudine juridică, administratorul-sechestru nu va putea fi liberat decât:
  • prin acordul tuturor părților care l-au numit sau, pentru motive temeinice,
  • prin hotărâre judecătorească

Sechestru judiciar nu poate înceta la cererea pârâtului care ar oferi în acest scop o cauţiune. Instanţa are numai posibilitatea obligării reclamantului la plata unei cauţiuni. În materia sechestrului judiciar nu este reglementează o eventuală procedură a ridicării acestuia.

Administratorul provizoriu

• În cazuri urgente, instanţa va putea:
  • numi un administrator provizoriu,
  • prin încheiere definitivă,
  • dată fără citarea părţilor,
  • pînă la soluţionarea cererii de sechestru judiciar.
• Pentru admiterea cererii, cel interesat trebuie să dovedească urgenţa unei asemenea măsuri. Instanţa competentă este cea căreia îi revine spre soluţionare cererea de sechestru judiciar

Cererea de numire a unui administrator-provizoriu poate fi formulată

• odată cu cererea de sechestru judiciar sau ulterior,
• după înregistrarea cererii, ca o cerere accesorie sau incidentală în cadrul dosarului de sechestru,
• indiferent dacă măsura asiguratorie a fost formulată pe cale principală sau printr-o cerere accesorie sau incidentală în acţiunea formulată cu privire la fondul cauzei
• va trebui soluţionată de acelaşi complet desemnat pentru soluţionarea cererii de sechestru

La numirea administratorului provizoriu instanţa va face aplicarea regulilor pentru numirea administratorului-sechestru. Reclamantul va trebui să ataşeze cererii de numire a administratorului- provizoriu şi înscrisul constatator al convenţiei de sechestru. În caz contrar va proceda la numirea acestuia în persoana deţinătorului ori unui terţ care nu este interesat în cauză.

Încheierea este executorie, fiind definitivă încă de la pronunţarea ei, astfel încât va putea fi sesizat executorul judecătoresc pentru îndeplinirea formelor de executare a măsurii. Măsura dispusă în acest context nu are autoritate de lucru judecat cu privire la soluţionarea cererii de înfiinţare a sechestrului judiciar. Nu este obligatoriu ca, în cazul admiterii cererii de sechestru judiciar, să desemneze în calitate de administrator-sechestru aceeaşi persoană cu cea a administratorului provizoriu.

Care este scopul sechestrului judiciar

Scopul principal al sechestrului judiciar este conservarea bunului și prevenirea dispariției, deteriorării sau înstrăinării acestuia, atunci când asemenea împrejurări ar putea afecta drepturile părților.

• evitarea dispariției sau degradării lor (în cazul acțiunilor reale) ori
• diminuarea activului patrimonial al debitorului (în cazul acțiunilor personale)

Exemplu: dacă două persoane se află într-un litigiu privind proprietatea unui imobil, iar există riscul ca bunul să fie înstrăinat sau administrat într-un mod care îi poate diminua valoarea, partea interesată poate solicita instituirea sechestrului judiciar.

Măsura nu stabilește cine este proprietarul bunului. Această problemă va fi soluționată în cadrul procesului principal. Poate recurge la aceste măsuri creditorul care nu are încă un titlu executoriu pe care să îl poată pune în executare silită. La momentul obținerii titlului executoriu, el va putea trece la valorificarea bunurilor indisponibilizate sau poate să intre în posesia lor. Aceste măsuri mai sunt denumite măsuri de prevedere sau de conservare, nefiind măsuri de executare silită.

Care este diferența dintre sechestrul judiciar și sechestrul asigurător

• Cele două măsuri nu trebuie confundate.
  • Sechestrul judiciar are în principal legătură cu conservarea unui anumit bun și cu încredințarea pazei acestuia unui administrator-sechestru.
  • Sechestrul asigurător urmărește, în principal, indisponibilizarea unor bunuri ale debitorului pentru a asigura posibilitatea executării unei eventuale creanțe.

Prin urmare, alegerea măsurii asigurătorii trebuie făcută în funcție de natura litigiului, obiectul protecției și condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă.

Care este diferența dintre sechestrul judiciar și executarea silită

Sechestrul judiciar este o măsură asigurătorie, nu o formă propriu-zisă de executare silită. Rolul său este să conserve bunul și să împiedice ca situația juridică sau materială a acestuia să fie afectată înainte de soluționarea litigiului. Executarea silită intervine, în principiu, în baza unui titlu executoriu și urmărește realizarea efectivă a dreptului recunoscut creditorului.

Întrebări frecvente despre sechestrul judiciar

1. Ce este sechestrul judiciar?

Sechestrul judiciar este o măsură asigurătorie prin care un bun este indisponibilizat și încredințat unui administrator-sechestru pentru conservarea acestuia.

2. Când poate fi cerut sechestrul judiciar?

Poate fi solicitat atunci când există un litigiu privind proprietatea, posesia, folosința sau administrarea unui bun ori, în anumite situații, chiar înainte de introducerea unui proces.

3. Cine poate solicita sechestrul judiciar?

Măsura poate fi solicitată de persoana interesată care justifică necesitatea conservării bunului sau a dreptului protejat.

4. Cât timp durează procedura?

Cererea se judecă de urgență, cu citarea părților. Încheierea poate fi atacată numai cu apel în termen de 5 zile de la pronunțare.

5. Ce se întâmplă dacă sechestrul judiciar este dispus înainte de proces?

Persoana care a obținut măsura trebuie să introducă acțiunea, să inițieze procedura arbitrală sau să solicite executarea titlului executoriu, după caz, în termen de cel mult 20 de zile. În caz contrar, sechestrul se desființează de drept.