Titlurile executorii civile, contraventionale, europene sunt înscrisurile care permit punerea în executare silită a creanței pe care o constată. Executarea nu este posibilă decât în raport cu obiectul pe care titlul executoriu la determinat.

Un titlu executoriu este actul sau înscrisul căruia legea îi recunoaște puterea de a permite executarea silită a unei obligații. În dreptul român, executarea silită poate fi pornită numai în temeiul unui titlu executoriu, iar caracterul executoriu trebuie să rezulte din lege.

Titlurile executorii civile, contravenționale și europene: ce sunt și când pot fi executate silit

Titlurile executorii pot proveni, în funcție de natura obligației și de dispozițiile legale aplicabile, din hotărâri judecătorești, hotărâri arbitrale, înscrisuri autentice, titluri de credit, anumite contracte sau alte acte cărora legea le recunoaște expres putere executorie.

În materia contravențiilor, procesul-verbal neatacat în termen și hotărârea judecătorească definitivă prin care a fost soluționată plângerea constituie titluri executorii, fără o altă formalitate.

În materia transfrontalieră, Titlul Executoriu European reprezintă un instrument al Uniunii Europene destinat creanțelor necontestate. Regulamentul (CE) nr. 805/2004 permite, în condițiile prevăzute de regulament, recunoașterea și executarea unei hotărâri certificate ca Titlu Executoriu European în celelalte state membre participante, fără procedura intermediară de exequatur.

Ce este un titlu executoriu?

Titlul executoriu este temeiul juridic în baza căruia creditorul poate solicita realizarea silită a dreptului său. Potrivit art. 632 Cod procedură civilă, executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu. Codul include între titlurile executorii hotărârile executorii, hotărârile cu executare provizorie, hotărârile definitive și alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare.

Prin urmare, nu orice înscris prin care este constatată o datorie este automat titlu executoriu. Pentru ca un înscris să poată fi executat silit, este necesar ca legea să îi recunoască această putere. O simplă clauză contractuală prin care părțile declară că un anumit document este „titlu executoriu” nu este suficientă atunci când legea nu îi conferă înscrisului respectiv caracter executoriu.

Regulamentul (CE) nr. 805/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 aprilie 2004 privind crearea unui Titlu Executoriu European pentru creanțele necontestate reglementează procedura prin care o creanță necontestată, de natură civilă sau comercială, poate deveni executorie în orice stat membru al Uniunii Europene (UE). Acest regulament a fost creat pentru a facilita recunoașterea și executarea rapidă a hotărârilor judecătorești în statele membre, eliminând barierele administrative și procedurale între statele membre ale UE.

Care sunt principalele categorii de titluri executorii?

1. hotărârile date în apel, dacă prin lege nu se prevede altfel;
2. hotărârile date în primă instanţă, fără drept de apel, ori cele în legătură cu care părţile au convenit să exercite direct recursul.
3. hotărârile cu executare provizorie,
4. hotărârile definitive, precum şi
5. orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare.”

Un înscris poate constitui titlu executoriu numai dacă legea prevede în mod expres aceasta. Este lipsită de eficiență juridică o clauză contractuală prin care părțile ar stabili că actul încheiat constituie titlu executoriu. Codul de procedură civilă nu mai prevede procedura investirii distincte cu formulă executorie a înscrisului juridic. 

Aceasta este inclusă în procedura încuviințării executării silite. Instanța de executare respinge cererea de încuviințare a executării silite dacă hotărârea sau înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu (art.665 alin.5 Cod procedură civilă).

• În practică, titlurile executorii pot fi grupate în mai multe categorii, în funcție de natura și de regimul juridic:
  • hotărâri judecătorești executorii;
  • hotărâri judecătorești definitive;
  • hotărâri cu executare provizorie;
  • hotărâri arbitrale;
  • hotărâri ale altor organe cu atribuții jurisdicționale, în condițiile legii;
  • încheieri și procese-verbale ale executorului judecătoresc, în cazurile prevăzute de lege;
  • înscrisuri autentice, în cazurile în care legea le recunoaște caracter executoriu;
  • titluri de credit;
  • alte înscrisuri cărora legea le recunoaște putere executorie.
• O categorie distinctă o reprezintă titlurile executorii europene, reglementate de dreptul Uniunii Europene.

I. Titlurile executorii civile

Acestea sunt documente emise de instanțele naționale sau de alte autorități competente în cadrul unor procese civile. Ele stabilesc obligația unei părți de a îndeplini anumite prestații (de obicei plata unei sume de bani) față de o altă parte.

• Exemple de titluri executorii civile:
  • hotărârile judecătorești definitive,
  • contractele autentificate notarial,
  • ordonanțele de plată,
  • alte acte pentru care legea prevede expres caracterul de titlu executoriu.
• În cazul titlurilor civile, executarea poate fi demarată după ce a fost obținut un titlu executoriu și a fost emisă o încheiere de încuviințare a executării silite.

Hotărârile judecătorești executorii

• Potrivit art. 633 Cod procedură civilă, sunt hotărâri executorii:
  • hotărârile pronunțate în apel, dacă legea nu prevede altfel;
  • hotărârile pronunțate în primă instanță fără drept de apel sau cele pentru care părțile au convenit exercitarea directă a recursului, în condițiile legii.
• Caracterul executoriu nu trebuie confundat cu caracterul definitiv al hotărârii.
• O hotărâre poate fi executorie chiar dacă este încă susceptibilă de exercitarea unei căi de atac.

Hotărârile definitive

• Art. 634 Cod procedură civilă enumeră situațiile în care o hotărâre este definitivă.
  • hotărârile care nu sunt supuse apelului și nici recursului;
  • hotărârile pronunțate în primă instanță fără drept de apel, dacă nu au fost atacate cu recurs;
  • hotărârile pronunțate în primă instanță care nu au fost atacate cu apel;
  • hotărârile pronunțate în apel care nu mai pot fi atacate cu recurs sau care nu au fost atacate cu recurs;
  • hotărârile pronunțate în recurs, atunci când prin acestea a fost soluționat fondul;
  • alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs.

Hotărârile cu executare provizorie

Unele hotărâri pot fi puse în executare înainte de rămânerea lor definitivă, în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă. În această situație, creditorul își asumă riscul executării. Dacă hotărârea este ulterior modificată sau desființată, creditorul poate fi obligat, în condițiile legii, să îl repună pe debitor în drepturile sale. Acest principiu este prevăzut de art. 637 Cod procedură civilă.

II) Titlurile executorii contravenționale

Titlurile executorii contravenționale rezultă din sancțiuni administrative aplicate pentru încălcarea unor legi sau reguli, cum ar fi amenzile contravenționale. Acestea pot proveni de la autorități locale, agenții guvernamentale sau alte organe administrative competente.

Spre deosebire de titlurile executorii civile, titlurile contravenționale:

• sunt emise în contextul unor fapte de natură administrativă și
• implică sancțiuni mai puțin severe (de regulă amenzi),
• acestea pot fi, de asemenea, supuse executării silite dacă nu sunt achitate voluntar.

III) Titlurile executorii europene

Titlurile executorii europene sunt acte emise în cadrul unei proceduri transfrontaliere, în baza Regulamentului (CE) nr. 805/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 2004, care introduce un titlu executoriu european pentru creanțele necontestate.

Acestea permit recunoașterea și executarea automată a hotărârilor judecătorești dintr-un stat membru UE în alt stat membru, fără a fi necesară o procedură de exequatur. Prin intermediul acestui instrument, creditorii pot recupera creanțele cu mai puține obstacole în spațiul juridic al Uniunii Europene. Conform art 632 Cod procedură civilă – Executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu.

Pot constitui titluri executorii

 Hotărârile judecătoreşti pronunţate în:

• în procesele civile, inclusiv conflictele de muncă,
• în procesele și cererile în materie comercială,
• în procesele și cererile în materie de contencios administrativ
• în procesele și cererile în materie de creație intelectuală și de proprietate industrială
• în procesele și cererile în materie de expropriere
• în cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare săvârșite în procesele penale
• în procesele penale când se pronunță asupra unor pretenții civile (despăgubiri, cheltuieli de judecată)
• în procesele prin care părțile sunt obligate la plata unor amenzi fără caracter penal (administrative, judecătorești)
• în procedura somației de plată
• hotărârile prin care se admit cererile pentru încuviințarea executării silite a hotărârilor date în țări străine

 Hotărârile executorii

• hotărârile date în apel, dacă prin lege nu se prevede altfel – sunt executorii indiferent dacă sunt atacabile cu recurs sau nu. Caracterul executoriu al hotărârilor pronunțate în apel poate fi înlăturat doar printr-o prevedere legală expresă. Dispozițiile art 484 Cod procedură civilă stabilesc că recursul suspendă executarea hotărârii în cauzele privitoare la:
  • strămutarea  de hotare,
  • desființarea de construcții, plantații, a oricăror lucrări având o așezare fixă, precum și
  • în cazurile anume prevăzute de lege. Hotărârea executorie pronunțată în apel nu poate fi executată silit dacă instanța de recurs suspendă executarea.
• hotărârile date în primă instanţă, fără drept de apel, ori cele în legătură cu care părţile au convenit să exercite direct recursul.  Acestea sunt executorii:
  • dacă sunt definitive în baza unei prevederi legale exprese,
  • dacă nu pot fi atacate decât cu recurs sau
  • dacă părțile au convenit să exercite direct recursul

Hotărârile definitive

• hotărârile care nu sunt supuse apelului şi nici recursului;
• hotărârile date în primă instanţă, fără drept de apel, neatacate cu recurs;
• hotărârile date în primă instanţă, care nu au fost atacate cu apel;
• hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs;
• hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii;
• orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs.

Hotărârile definitive sunt titluri executorii indiferent de instanța care le-a pronunțat. Sunt acele hotărâri care nu mai pot fi atacate nici cu apel, nici cu recurs:

• fie pentru că a expirat termenul pentru declararea căii de atac,
• fie pentru că legea nu prevede posibilitatea atacării lor.
  • Aceste hotărâri sunt definitive la data expirării termenului de exercitare a apelului. Hotărârile care pot fi atacate cu recurs devin definitive la data expirării termenului de exercitare a recursului.

Hotărârile arbitrale

• Pot fi puse în executare:
  • hotărârile arbitrale, chiar dacă sunt atacate cu acţiunea în anulare, precum şi
  • alte hotărâri ale organelor cu atribuții jurisdicționale rămase definitive ca urmare a neatacării lor în faţa instanței judecătorești competente.

Conform art. 606 Cod procedură civilă hotărârea arbitrală este definitivă și obligatorie doar de la momentul comunicării către părți. Din acel moment devine titlu executoriu. Hotărârea arbitrală trebuie comunicată părților în termen de o lună de la data pronunțării. Tribunalul arbitral va elibera o dovadă privind comunicarea hotărârii la cererea oricărei părți.

Dacă hotărârea arbitrală nu este adusă la îndeplinire de bună voie de partea obligată, poate fi pusă în executare silită. Atacarea cu acțiune în anulare a hotărârii arbitrale nu are efect asupra caracterului său de titlu executoriu.  Curtea de apel competentă să soluționeze acțiunea poate să suspende hotărârea.

Hotărârea arbitrală străină este executorie și obligatorie de la comunicarea sa părților (art. 1120 Cod procedură civilă). Prealabil solicitării încuviințării executării silite, hotărârea arbitrală străină trebuie recunoscută pe teritoriul României (art. 1125-1126 Cod procedură civilă).

Hotărâri ale organelor cu atribuții jurisdicționale

Procedura desfăşurată în fața unui organ cu atribuții jurisdicționale este necesar să respecte principiile legalității, contradictorialității, egalității, dreptului de apărare. Este cazul hotărârilor autorităților administrației publice cu activitate jurisdicțională și al hotărârilor date în jurisdicțiile disciplinare. Acestea constituie titluri executorii doar dacă nu au fost atacate în fața instanțelor judecătorești competente.

Data când devin titluri executorii este cea la care a expirat termenul în cadrul căruia se putea declara calea de atac. Atacarea, în termenul legal, face imposibilă punerea lor în executare, deoarece nu au caracter de titlu executoriu. Dacă se respinge calea de atac, hotărârea organului cu atribuții jurisdicționale este titlu executoriu din acel moment.

Ce este Titlul Executoriu European?

Art 636 Cod procedură civilă: Titlurile executorii europene cu privire la care dreptul Uniunii Europene nu cere recunoaşterea prealabilă în statul membru în care se va face executarea sunt executorii de drept, fără nicio altă formalitate prealabilă.

Reglementarea legală este în Regulamentul (CE) nr. 805/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 2014 ce se aplică hotărârilor judecătorești, tranzacțiilor judiciare și actelor autentice privind creanțe necontestate.

Ce creanțe pot fi certificate ca Titlu Executoriu European?

Regulamentul nr. 805/2004 se aplică hotărârilor judecătorești, tranzacțiilor judiciare și actelor autentice privind creanțe necontestate.

În sensul regulamentului, o creanță se consideră necontestată

• în cazul în care debitorul a recunoscut-o în mod expres acceptând-o sau recurgând la o tranzacție care:
  • a fost aprobată de o instanță judecătorească sau
  • încheiată în fața unei instanțe judecătorești în cursul unei proceduri judiciare
• în cazul în care debitorul nu s-a opun niciodată, potrivit normelor de procedură ale statului membru de origine, în cursul procedurii judiciare
• în cazul în care debitorul nu s-a prezentat sau nu a fost reprezentat în cadrul unei ședințe de judecată privind această creanță. Atitudinea sa trebuie să fie asimilată unei recunoașteri tacite a creanței sau faptelor invocate de creditor în temeiul legislației statului membru de origine
• în cazul în care debitorul a recunoscut-o în mod expres printr-un act autentic

 Specificul hotărârilor judecătorești ca Titlu Executoriu European

• certificarea hotărârii ca titlu executoriu european se face exclusiv de către statul de origine
• este eliminată procedura de recunoaștere a hotărârii (exequatur) în celelalte state membre
• hotărârea certificată este recunoscută de drept în celelalte state membre și poate fi executată silit
• executarea silită se realizează fără a fi necesară încuviințarea executării și fără a fi posibilă contestarea recunoașterii sale. Prin contestarea la executare se pot ataca doar actele de executare și nu forma sau fondul titlului executoriu
• procedurile de executare sunt cele reglementate de legislația statului membru de executare
• instanța competentă din statul de executare poate refuza ori suspenda sau limita executarea (art.21 şi 23 din regulament). Aceasta se acordă la cererea debitorului.

În cazul hotărârilor judecătorești certificate nu este necesară încuviințarea executării și nu este posibilă contestarea recunoașterii lor.

În cazul tranzacției judiciare sau actului autentic certificat se prevede că nu este necesară încuviințarea executării și nu este posibilă opoziția la forța sa executorie. În art.636 Cod procedură civilă este recunoscut caracterul executoriu de drept al titlului executoriu european. Nu este necesară încuviințarea executării silite a acestora.

Nu sunt titluri executorii europene hotărârile ce intră în domeniul de aplicare a Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 44/2001 privind:

1. competența judiciară,
2. recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială

• Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 2201/2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești:
  • în materie matrimonială,
  • în materia răspunderii părintești. În cadrul acestora este necesară parcurgerea procedurii de recunoaștere și de încuviințare a executării silite pe teritoriul României

Titularul unor drepturi constatate printr-un titlu executoriu european se va adresa executorului judecătoresc competent. Se va urma procedura obișnuită de executare silită.

Care este avantajul Titlului Executoriu European?

Principalul avantaj al Titlului Executoriu European este facilitarea executării unei creanțe necontestate într-un alt stat membru. Potrivit art. 5 din Regulamentul nr. 805/2004, o hotărâre judecătorească certificată ca Titlu Executoriu European în statul membru de origine este recunoscută și executată în celelalte state membre, fără să fie necesară o procedură intermediară de recunoaștere și fără exequatur.

Această soluție urmărește reducerea formalităților în cazul executării transfrontaliere a creanțelor necontestate. Regulamentul nu înseamnă că procedura de executare din statul în care se urmărește executarea este identică celei din statul de origine. Executarea propriu-zisă este supusă, în principiu, normelor statului membru de executare.

Cum se obține certificarea ca Titlu Executoriu European?

Certificarea se realizează în statul membru de origine, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Regulamentul nr. 805/2004.

• Pentru o hotărâre judecătorească privind o creanță necontestată, regulamentul stabilește condiții referitoare, între altele, la:
  • caracterul executoriu al hotărârii în statul de origine;
  • competența instanței;
  • respectarea anumitor standarde minime de procedură;
  • informarea corespunzătoare a debitorului, în situațiile în care regulamentul impune aceste condiții.
• Cererea de certificare este adresată instanței de origine, potrivit regulilor aplicabile.
• În dreptul român există, de asemenea, norme naționale de aplicare a Regulamentului nr. 805/2004.

Titlul Executoriu European și executarea silită în România

Art. 636 Cod procedură civilă stabilește că titlurile executorii europene pentru care dreptul Uniunii Europene nu impune recunoașterea prealabilă în statul membru de executare sunt executorii de drept, fără altă formalitate prealabilă. Această dispoziție trebuie analizată împreună cu regulamentul european aplicabil.

Prin urmare, atunci când sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Regulamentul nr. 805/2004, creditorul poate solicita executarea în România fără parcurgerea unei proceduri de exequatur pentru recunoașterea titlului. Procedura concretă de executare este însă guvernată de normele aplicabile în România.

Titlul Executoriu European și încuviințarea executării silite

O diferență importantă față de titlurile executorii interne este regimul special al Titlului Executoriu European. În cazul unei hotărâri certificate ca Titlu Executoriu European, Regulamentul nr. 805/2004 elimină procedura de exequatur, iar art. 636 Cod procedură civilă recunoaște caracterul executoriu de drept în condițiile dreptului Uniunii Europene.

De aceea, nu trebuie aplicată în mod automat aceeași schemă juridică tuturor titlurilor provenite din alte state membre. Mai întâi trebuie identificat instrumentul european aplicabil și verificat dacă acesta elimină sau nu procedura de recunoaștere prealabilă.

Ce se întâmplă dacă debitorul contestă executarea?

Eliminarea exequaturului nu înseamnă că debitorul este lipsit de orice mijloc juridic de apărare. Regulamentul nr. 805/2004 prevede situații în care instanța statului de executare poate refuza, suspenda sau limita executarea, în condițiile regulamentului.

• În același timp, în cadrul executării silite trebuie făcută distincția dintre:
  • contestarea legalității actelor de executare;
  • contestarea titlului executoriu;
  • efectele recunoașterii titlului;
  • motivele speciale prevăzute de regulamentul european.
• De aceea, analiza unei executări transfrontaliere trebuie realizată raportat la titlul concret și la instrumentul european în baza căruia acesta este executat.

Diferența dintre titlul executoriu civil, contravențional și european

Categoria	Exemplu	Regim juridic
Titlu executoriu civil	Hotărâre judecătorească, înscris autentic, titlu de credit	Codul de procedură civilă și legile speciale
Titlu executoriu contravențional	Proces-verbal neatacat în termen, hotărâre definitivă	OG nr. 2/2001 și legislația privind executarea creanțelor bugetare
Titlu executoriu european	Hotărâre privind o creanță necontestată, certificată conform Regulamentului nr. 805/2004	Dreptul UE + legislația statului de executare

Această clasificare este utilă, dar trebuie reținut că „titlu executoriu european” nu este pur și simplu echivalentul unui titlu executoriu civil emis într-un alt stat membru. El presupune îndeplinirea condițiilor specifice prevăzute de instrumentul european aplicabil.

Hotărâri supuse controlului instanțelor judecătorești

Prin art. 637 Cod procedură civilă se reglementează situația hotărârilor care sunt executorii dar nu sunt definitive. Riscul asumat de creditor este acela de a fi obligat la întoarcerea totală sau parțială a executării în cazul:

• modificării ori desființării hotărârii judecătorești prin apel sau recurs și
• repunerea debitorului în drepturile sale, în tot sau în parte, după caz.

Aceeași situație este și în cazul hotărârilor arbitrale puse în executare după comunicare către părți, chiar dacă a fost atacată cu acțiune în anulare. Dacă acțiunea în anulare se admite, cu consecința anulării titlului executoriu, creditorul suportă riscul executării fiind obligat să repună debitorul în drepturile sale.

Încheierile și procesele-verbale întocmite de executori judecătorești

Conform art.638 alin.1 Cod procedură civilă încheierile și procesele-verbale întocmite de executorii judecătorești reprezintă titluri executorii. Acestea sunt și înscrisuri autentice fiind expres prevăzute de lege precum:

• încheierea de actualizare a sumelor din titlul executor, emisă la cererea creditorului
• încheierea executorului judecătoresc pentru cheltuieli de executare 
• procesul-verbal de licitație prin care executorul stabilește suma datorată de fostul adjudecatar care nu a depus prețul în termen

Înscrisurile autentice notariale

• Art. 269 Cod procedură civilă definește înscrisul autentic fiind acel înscris întocmit sau primit și autentificat de:
  • o autoritate publică,
  • de notarul public sau de către o altă persoană investită de stat cu autoritate publică,
  • în forma și în condițiile stabilite de lege.

Conform art.90 alin 1 din Legea notarilor publici nr.36/1995 înscris autentic notarial este şi acel înscris întocmit sau primit și autentificat de către notarul public sau de către personalul misiunilor diplomatice și al oficiilor consulare, în forma și în condițiile stabilite prin lege.

Caracterul autentic constă în:

• stabilirea identității părților
• exprimarea consimțământului acestora cu privire la conținut
• semnătura lor
• data înscrisului

Este limitată sfera titlurilor executorii doar la înscrisurile autentice notariale:

1. care constată o creanță certă, lichidă și exigibilă,
2. care au putere de titlu executoriu la data exigibilității acesteia.

• Creanța este certă când existența ei neîndoielnică rezultă din însuși titlul executoriu
• Creanța este lichidă când obiectul ei este determinat sau când titlul executoriu conține elemente care permit stabilirea lui
• Creanța este exigibilă dacă obligația debitorului este ajunsă la scadență sau acesta este decăzut din beneficiul termenului de plată

În lipsa înscrisului original constituie titlu executoriu duplicatul sau copia legalizată de pe exemplarul din arhiva notarului public.

Nu sunt titluri executorii înscrisurile autentice care constată, modifică, transmit sau sting drepturi reale. Exemplu: contract de schimb, fără sultă – nu este titlu executoriu pentru predarea bunurilor la care se referă. Nu sunt titluri executorii înscrisurile autentice întocmite de personalul misiunilor diplomatice și al oficiilor consulare chiar dacă constată o creanță certă și lichidă.

Titlurile de credit sau alte înscrisuri

Titlurile de credit sau alte înscrisuri pentru a fi titluri executorii trebuie ca legea să le recunoască putere executorie, să prevadă că pot fi puse în executare silită.

Conform prevederilor Codului civil sunt titluri executorii:

• contractele de locațiune doar pentru plata chiriei
  • încheiate prin înscris sub semnătură privată și au fost înregistrate la organele fiscale sau
  • încheiate în formă autentică
• contractele de arendare – doar pentru plata arendei la termenele și în modalitățile stabilite în contract
  • încheiate în formă autentică sau
  • cele înregistrate la consiliul local
• contractul de comodat – privind obligației de restituire doar în cazul încetării contractului prin decesul comodatarului sau prin expirarea termenului
  • încheiat în forma autentică sau
  • printr-un înscris sub semnătură privată cu dată certă
• contractul de împrumut de consumație în condițiile contractului de împrumut de folosință

Particularitatea acestor titluri executorii este de a nu fi rezultatul unui proces desfășurat în fața instanțelor judecătorești. În cazul deschiderii unei acțiuni în instanță prin care se urmărește desființarea titlului executoriu nu are ca efect suspendarea executării silite dacă nu se solicită de către debitor. Acesta poate solicita suspendarea prin contestația la executare.

Titlurile de credit sunt cambia, biletul la ordin, cecul. Acestea sunt reglementate prin Legea nr.59/1934 și Legea nr.58/1934 ce prevăd că titlurile de credit pe care le reglementează au valoare de titlu executoriu pentru capital și accesorii. Prin reglementările din Legea nr.76/2012 a fost eliminată cerința investirii cu formulă executorie a cambiei, biletului la ordin şi cecului.

Punerea în executare a acestor titluri de credit se face respectând prevederile legilor speciale. Intervenția executorului constă doar în dresarea protestului.

Actele de sancționare în materia contravențiilor

Executarea sancțiunilor contravenționale se face potrivit prevederilor privind regimul juridic al contravențiilor. Procesul-verbal neatacat în termen, precum și hotărârea judecătorească prin care s-a soluționat plângerea constituie titlu executoriu fără vreo altă formalitate.

Punerea în executare a sancțiunii amenzii contravenționale se face:

• de către organul din care face parte agentul constatator, dacă nu se exercită calea de atac împotriva procesului-verbal
• de către instanța de judecată, în celelalte cazuri

Executarea se face în condițiile prevăzute de dispozițiile legale privind executarea silită a creanțelor bugetare. Împotriva actelor de executare se poate face contestație la executare.

În concluzie, titlurile executorii civile, contravenționale și europene joacă un rol esențial în recuperarea creanțelor. Ele reglementează atât aspectele interne, cât și transfrontaliere ale executării silite, contribuind la eficientizarea sistemului juridic și la asigurarea respectării obligațiilor legale.

Ce trebuie verificat înainte de începerea executării silite?

Înainte de demararea executării, este important să fie analizate cel puțin următoarele aspecte:

1. Există un titlu executoriu?
2. Legea îi recunoaște expres caracterul executoriu?
3. Obligația este certă, lichidă și exigibilă, atunci când aceste condiții sunt aplicabile?
4. Titlul este executoriu la momentul solicitării executării?
5. Există un termen de prescripție care trebuie verificat?
6. Care este organul competent pentru executare?
7. Există reguli speciale privind executarea acelui tip de titlu?
8. Dacă titlul provine dintr-un alt stat, ce instrument european sau internațional este aplicabil?
9. Este necesară recunoașterea prealabilă sau exequaturul?
10. Există particularități privind bunurile sau veniturile care urmează să fie urmărite?

Aceste verificări sunt esențiale deoarece simpla existență a unui document care constată o obligație nu este suficientă pentru a începe legal executarea silită.