Moștenirea legală este acea formă de succesiune care se aplică când o persoană a încetat din viață și nu a lăsat un testament sau când dispozițiile testamentare existente nu acoperă întreaga succesiune.

Principiile moștenirii legale și ordinea succesorală

Moștenirea legală reprezintă transmiterea patrimoniului unei persoane decedate către persoanele desemnate de lege, în ordinea și în condițiile prevăzute de Codul civil. Stabilirea moștenitorilor depinde de relația de rudenie cu defunctul, de existența soțului supraviețuitor, de gradul de rudenie și, după caz, de existența unui testament.

Potrivit art. 963 și art. 964 din Codul civil, rudele defunctului sunt împărțite în patru clase de moștenitori legali. În principiu, rudele din clasa prioritară le înlătură de la moștenire pe cele din clasele următoare. Soțul supraviețuitor constituie o excepție importantă, deoarece poate moșteni în concurs cu oricare dintre clasele de moștenitori legali.

Ce este moștenirea legală

Moștenirea legală, denumită și succesiune legală, este modalitatea de transmitere a patrimoniului unei persoane decedate în temeiul legii. Aceasta se aplică atunci când defunctul nu a lăsat un testament care să dispună de patrimoniul succesoral sau atunci când testamentul nu acoperă întreaga moștenire. În anumite situații, moștenirea legală și cea testamentară pot coexista.

Patrimoniul succesoral poate cuprinde bunuri mobile și imobile, drepturi patrimoniale și obligații transmisibile potrivit legii. Conform art. 963 din Codul civil, moștenirea legală se cuvine soțului supraviețuitor și rudelor defunctului, respectiv descendenților, ascendenților și colateralilor, în condițiile prevăzute de lege. Pentru a moșteni, o persoană trebuie să îndeplinească cerințele legale privind capacitatea succesorală și să nu fie înlăturată de la moștenire printr-o cauză legală, precum nedemnitatea succesorală.

Care sunt principiile generale ale moștenirii legale

• Principiul ordinii claselor de moștenitori: moștenirea se transmite în ordinea stabilită de lege, în funcție de clasa de moștenitori.
  • Clasa întâi: descendenții
  • Clasa a doua: ascendenții privilegiați (părinții) și colateralii privilegiați (frații/surorile defunctului și descendenții lor)
  • Clasa a treia: ascendenții ordinari
  • Clasa a patra: colateralii ordinari
• Principiul gradului de rudenie: în cadrul fiecărei clase, rudele de gradul cel mai apropiat cu defunctul înlătură de la succesiune rudele de grad mai îndepărtat.
• Principiul egalității: în cadrul aceleiași clase și al aceluiași grad, moștenirea se împarte în mod egal între moștenitori.
• Principiul reprezentării: succesorii de grad mai îndepărtat (descendenții copiilor defunctului sau ai fraților/surorilor defunctului) pot moșteni în locul ascendentului lor, dacă acesta nu poate moșteni din motive legale (decedat, nedemnitate). 

Ce este devoluțiunea legală a moștenirii

Determinarea regulilor devoluţiunii legale a moştenirii impune analiza persoanelor din rândul cărora vor fi desemnaţi moştenitorii și criteriile stabilite de legiuitor pentru identificarea acestora.

Moștenirea legală este concepută ca o succesiune de familie ce conferă vocaţie legală generală soțului supraviețuitor, descendenților, ascendenților, colateralilor privilegiați și ordinari. Vocația succesorală a rudelor lui de cujus este o vocaţie generală, potenţială, conferită prin efectul legii.

Temeiul vocaţiei succesorale îl constituie

• căsătoria (pentru soțul supraviețuitor) și
• rudenia (pentru celelalte clase de succesori)
  • atât rudenia firească bazată pe descendenţa unei persoane din altă persoană,
  • cât și rudenia civilă în situațiile de adopții încheiate legal

Criteriul utilizat de legiuitor pentru restrângerea sferei persoanelor chemate la moştenire este gradul de rudenie ce se stabileşte după numărul nașterilor raportat la de cujus.

Principiul reciprocităţii vocaţiei succesorale legale generale este aplicabil doar la moștenirea legală. Dacă o persoană are vocaţie succesorală la moştenirea altei persoane, atunci şi această persoană are vocaţie la moştenirea celei dintâi.

În situaţia inexistenţei moștenitorilor sau refuzului acestora de a accepta moștenirea, statul are vocaţie succesorală la moştenirea vacantă. Patrimoniul este transmis unităților administrativ-teritoriale în a căror circumscripție se află respectivele bunuri în funcție de categoria din care fac parte.

Ordinea claselor de moștenitori legali

Art. 964 Cod civil – Principiile generale ale devoluţiunii legale a moştenirii
(1) Rudele defunctului vin la moştenire în următoarea ordine:
a) clasa întâi: descendenţii;
b) clasa a doua: ascendenţii privilegiaţi şi colateralii privilegiaţi;
c) clasa a treia: ascendenţii ordinari;
d) clasa a patra: colateralii ordinari.

Clasa I – descendenții defunctului

Prima clasă este formată din descendenți: copiii defunctului și urmașii acestora, precum nepoții și strănepoții. Descendenții au prioritate față de rudele din clasele următoare. Astfel, dacă defunctul lasă copii care pot și vor să moștenească, părinții, frații, bunicii și celelalte rude din clasele subsecvente nu sunt, în principiu, chemate la moștenire. În condițiile prevăzute de lege, descendenții pot veni la moștenire și prin reprezentare succesorală.

Clasa a II-a – ascendenții privilegiați și colateralii privilegiați

• Ascendenții privilegiați: părinții defunctului.
• Colateralii privilegiați: frații și surorile defunctului, precum și descendenții acestora, în limitele legale.

Această clasă este denumită mixtă deoarece reunește părinții și anumite rude colaterale. Moștenitorii din clasa a doua sunt chemați la succesiune în lipsa descendenților care pot și vor să moștenească, cu respectarea regulilor legale privind nedemnitatea, renunțarea și celelalte situații relevante.

Clasa a III-a – ascendenții ordinari

Ascendenții ordinari sunt rudele în linie directă ascendentă, altele decât părinții defunctului, precum bunicii și străbunicii. Aceștia sunt chemați la moștenire dacă nu există moștenitori din primele două clase care să culeagă succesiunea, potrivit legii.

Clasa a IV-a – colateralii ordinari

Clasa a patra cuprinde rude colaterale precum unchii, mătușile și verii primari ai defunctului, precum și alte rude colaterale aflate în limita gradului de rudenie admis de lege. Colateralii pot moșteni numai până la gradul al patrulea inclusiv, conform art. 963 din Codul civil. Această clasă este chemată la moștenire în lipsa moștenitorilor din clasele prioritare care pot și vor să culeagă succesiunea.

Sinteza claselor de moștenitori

Clasa succesorală	Cine face parte din clasă?
Clasa I	Copiii și ceilalți descendenți
Clasa a II-a	Părinții, frații și surorile, precum și descendenții fraților și surorilor
Clasa a III-a	Bunicii, străbunicii și ceilalți ascendenți ordinari
Clasa a IV-a	Unchii, mătușile, verii primari și alte rude colaterale în limita legală

Important: soțul supraviețuitor nu face parte din aceste patru clase, dar are un drept propriu la moștenire și vine în concurs cu rudele defunctului, în condițiile legii.

Principiile devoluţiunii legale a moştenirii

a) Principiul priorității claselor de moștenitori

Potrivit art. 964 din Codul civil, rudele defunctului sunt chemate la moștenire în ordinea stabilită de lege. În principiu, existența unor moștenitori dintr-o clasă prioritară îi înlătură de la moștenire pe cei din clasele următoare.

Cele 4 clase de moştenitori legali sunt:

1. clasa I – descendenţii în linie directă, alcătuită din copii, nepoţi, strănepoţi ai defunctului, fără limită de grad
2. clasa a II a – a descendenţilor privilegiaţi (părinţii defunctului) şi  colateralilor privilegiaţi (fraţii şi surorile defunctului şi descendenţii lor până la gradul al IV lea inclusiv)
3. clasa a III a –a ascendenţilor ordinari (bunici, străbunici ai defunctului, fără limită de grad)
4. clasa a IV a –a colateralilor ordinari (unchii, mătuşile, verii primari, fraţii și surorile bunicilor defunctului).

Rudele defunctului sunt chemate la succesiune în ordinea claselor de moştenitori. Prezenţa unei singure rude dintr-o clasă înlătură rudele din clasele următoare indiferent de gradul lor de rudenie cu defunctul. Descendenţii, moştenitori din clasa întâi, vin la moştenire înaintea celor din clasa a doua, chiar dacă sunt rude de grad mai îndepărtat cu defunctul. Concubinajul este indiferent, deoarece nu creează vocaţie la moştenire.

Exemplu

• Strănepotul în linie dreaptă descendentă al defunctului, fiind descendent şi deci succesor din clasa întâi, deşi rudă de gradul al treilea:
  • vine la moştenire înaintea părintelui defunctului, care este rudă de gradul întâi, dar care, ca ascendent privilegiat,
  • face parte din clasa a doua de succesori, chemată la moştenire numai în lipsă de rude din clasa întâi.

Conform art. 964 alin. 2 Cod civil dacă în urma dezmoştenirii rudele defunctului din clasa cea mai apropiată nu pot culege întreaga moştenire, atunci partea rămasă se atribuie rudelor din clasa subsecventă care îndeplinesc condiţiile pentru a moşteni.

Există însă situații speciale. Dacă dezmoștenirea unor moștenitori din clasa prioritară nu permite atribuirea întregii moșteniri acestora, partea rămasă poate reveni rudelor din clasa următoare care îndeplinesc condițiile legale. De asemenea, moștenitorii rezervatari pot beneficia de rezerva succesorală, chiar dacă defunctul a dispus prin testament în sens contrar, în limitele prevăzute de lege.

• Exemplu:
• a) rudele din clasa a II a sunt chemate la moştenire numai dacă:
  • nu există rude din clasa I sau
  • rudele existente nu pot (din cauza nedemnităţii) să vină la moştenire, sau
  • rudele existente nu vor (sunt renunţători) să vină la moştenire
• b) rudele din clasa a III a sunt chemate la moştenire numai dacă:
  • nu există moştenitori din primele două clase sau
  • moştenitorii existenţi nu pot sau nu vor să vină la moştenire
• c) rudele din clasa a IV a moştenesc numai în lipsa moştenitorilor din primele trei clase.

Venirea concomitentă la mostenirea  a rudelor din două clase deosebite este posibilă:

• numai în caz de exheredare prin testament a moştenitorilor dintr-o clasă preferată,
• dacă aceştia sunt rezervatari (descendenţii şi părinţii defunctului)
• ei culeg ca moştenitori legali, rezerva prevăzută de lege (contrar voinţei defunctului),
• restul moştenirii (cotitatea disponibilă) fiind dobândită (dacă defunctul n-a dispus altfel prin testament) de moştenitorii din clasa subsecventă.

 b) Principiul proximității gradului de rudenie

În cadrul aceleiași clase de moștenitori, rudele de grad mai apropiat le înlătură, de regulă, de la moștenire pe cele de grad mai îndepărtat. Gradul de rudenie se stabilește prin raportare la numărul nașterilor care leagă persoanele respective.

• Exemple:
  • copilul defunctului este rudă de gradul I;
  • nepotul de fiu este rudă de gradul al II-lea;
  • fratele defunctului este rudă de gradul al II-lea;
  • nepotul de frate este rudă de gradul al III-lea.
• Dacă defunctul lasă un copil care moștenește, nepotul acestuia nu îl înlocuiește automat și nu primește o cotă separată din moștenire.

Vocația concretă la moștenire depinde de apropierea gradului de rudenie față de de cujus se numeşte principiul proximităţii gradului de rudenie între moştenitorii din aceeaşi clasă. Art. 964 alin. 3 Cod civil: Înăuntrul fiecărei clase, rudele de gradul cel mai apropiat cu defunctul înlătură de la moştenire rudele de grad mai îndepărtat, cu excepţia cazurilor pentru care legea dispune altfel.

Excepţii de la acest principiu:

• în cadrul clasei a II a părinţii defunctului, deşi sunt rude de gradul I, nu înlătură de la moştenire pe fraţii şi surorile defunctului şi descendenţii lor, care sunt rude de gradul al II-lea, III-lea, IV-lea. Ei vin împreună la moştenire, primind anumite cote stabilite de lege, fiind o clasă mixtă
• reprezentarea succesorală când rude de grad mai apropiat cu defunctul, vin la moștenire cu rude de grad mai îndepărtat, aceștia din urmă având calitatea de reprezentanți.

a) împărţirea pe tulpini a moştenirii în cazul venirii la moştenire prin reprezentare succesorală, împărţirea se face pe tulpini.

• Prin tulpină se înțelege:
  • înăuntrul clasei întâi, descendentul de gradul întâi care culege moştenirea este reprezentat la moştenire
    • fiul defunctului este rudă de gradul 1 iar nepotul de fiu este rudă de gradul 2 cu defunctul. Fiul va culege moștenirea îndepărtând pe nepot
  • înăuntrul clasei a doua, colateralul privilegiat de gradul al doilea care culege moştenirea este reprezentat la moştenire
    • fratele defunctului este rudă de gradul 2 şi va înlătura pe nepotul de frate al defunctului.

 b) împărtirea pe linii când la moştenire vin mai mulţi colaterali privilegiaţi (fraţi-surori) proveniţi din părinţi diferiţi indiferent dacă sunt din căsătorii diferite, din afara căsătoriei sau din adopţie.

c) Principiul egalității între moștenitorii din aceeași clasă

Potrivit acestui principiu, dacă rudele din clasa chemată la moştenire sunt de acelaşi grad, ele împart moștenirea în părţi egale, pe capete. Această egalitate nu suportă excepţii individuale sub aspectul sexului, vârstei, etc. În cadrul aceleiaşi clase, rudele de grad egal moştenesc în părţi egale, dacă legea nu prevede altfel. Art. 964 alin. 4 Cod civil: Între rudele din aceeaşi clasă şi de acelaşi grad, moştenirea se împarte în mod egal, dacă legea nu prevede altfel.

Excepțiile de la principiile devoluțiunii legale

• fraţii şi surorile defunctului, dacă provin din căsătorii diferite, primesc părţi inegale, întrucât moştenirea se împarte mai întâi pe linii şi apoi partea cuvenită fiecărei linii se împarte la numărul fraţilor chemaţi la aceasta;
• fraţii buni moştenesc atât în linia paternă cât şi în linia maternă, spre deosebire de fraţii consângeni sau de cei uterini, care moştenesc, fiecare, numai în linia respectivă.

Între ei şi dacă este cazul între descendenţii fraţilor-surorilor de diferite categorii, moştenirea nu se împarte în părţi egale. Legea prevede împarţirea pe linii, egalitatea păstrându-se numai între fraţii pe aceeaşi linie, însă fratele bun al defunctului beneficiază de cotă parte pe ambele linii (paternă şi maternă).

• Rudele de acelaşi grad pot moşteni cote inegale, dacă toate vin la moştenire prin reprezentarea ascendentului lor, iar nu în nume propriu. În această situaţie moştenirea defunctului:
  • se împarte mai întâi pe tulpini şi
  • fiecare reprezentant vine la moştenirea tulpinii, adică a părţii din patrimoniul succesoral cuvenită ascendentului său pe care îl reprezintă.

Moştenirea legală şi cea testamentară coexistă în următoarele situaţii

1. când testatorul a instituit unul sau mai mulţi legatari cu titlu universal, dar prin aceste legate nu este epuizată întreaga masă succesorală;
   • în această situaţie moştenirea se va deferi pe cale testamentară în limitele impuse de manifestarea de voinţă a defunctului,
   • restul masei succesorale rămase neacoperită de voinţa testatorului se va deferi pe calea moştenirii legale;
2. dacă defunctul, prin legatele făcute (universale, cu titlu universal), a adus atingere rezervei succesorale cuvenite moştenitorilor rezervatari care vor şi pot să vină la moştenire:
   • în acest caz moştenirea va fi legală în limitele rezervei succesorale şi testamentară pentru partea în privinţa căreia acesta a dispus pe cale testamentară;
3. dacă defunctul prin testament exheredează moştenitorii săi rezervatari instituind legatari:
   • în acest caz moştenitorii rezervatari vor culege rezerva cuvenită lor, iar restul moştenirii se va atribui legatarilor;
4. dacă defunctul instituie doar legatari cu titlu particular:
   • în acest caz patrimoniul succesoral este transmis pe cale legală către moştenitorii legali, cărora le incumbă obligaţia de a executa legatele în favoarea legatarilor.

Dacă obiectul legatului cu titlu particular este un drept real al unui bun individual determinat, acest drept va fi dobândit de legatarul cu titlu particular, direct de la defunct, acesta nemaitrecând asupra moştenitorilor legali.

Reprezentarea succesorală

Reprezentarea succesorală este reglementată de art. 965 și următoarele din Codul civil. Prin acest mecanism, un moștenitor legal de un grad mai îndepărtat, numit reprezentant, urcă în drepturile ascendentului său, numit reprezentat, pentru a culege partea care i s-ar fi cuvenit acestuia dacă nu ar fi fost nedemn față de defunct sau decedat la data deschiderii moștenirii. Reprezentarea succesorală este permisă în cazurile stabilite de lege, în principal în cazul descendenților defunctului și al descendenților fraților sau surorilor defunctului.

Exemplu de reprezentare succesorală

Defunctul are doi copii, A și B. B a decedat înaintea defunctului și are doi copii, C și D. Dacă sunt îndeplinite condițiile reprezentării succesorale, C și D pot primi împreună partea care i-ar fi revenit lui B, împărțind-o între ei. Dacă patrimoniul succesoral se împarte în două părți egale între cele două tulpini, copilul A primește jumătate, iar C și D împart cealaltă jumătate, primind câte un sfert fiecare. Exemplul presupune că nu există alte împrejurări care să modifice cotele succesorale.

Drepturile soțului supraviețuitor la moștenire

Soțul supraviețuitor are un drept propriu la moștenire și vine în concurs cu moștenitorii din clasele legale, fără a fi înlăturat de aceștia și fără a-i înlătura, prin simpla sa prezență. Drepturile sale sunt reglementate în principal de art. 970–974 din Codul civil. Cota succesorală a soțului supraviețuitor depinde de categoria rudelor cu care vine în concurs.

• Soţului supravieţuitor al defunctului îi sunt recunoscute următoarele categorii de drepturi:
  • un drept de moştenire în concurs cu oricare dintre clasele de moştenitori legali sau în lipsa rudelor din cele patru clase (art. 971 C.civ.);
  • deşi soţul supravieţuitor nu face parte din nici o clasă de moştenitori legali, acesta este chemat la moştenire, în baza legii, în concurs cu oricare dintre clasele de moştenitori legali,
  • nu este înlăturat, dar nici nu înlătură de la moştenire rudele soţului defunct,
  • cota succesorală a soţului supravieţuitor variază în funcţie de clasa de moştenitori legali cu care vine în concurs.

Caracterele juridice ale dreptului la moştenire al soţului supravieţuitor

• soţul supravieţuitor poate veni la moştenire doar în nume propiu;
• soţul supravieţuitor este moştenitor rezervatar;
• soţul supravieţuitor este moştenitor sezinar;
• dacă vine în concurs cu descendenţii defunctului, soţul supravieţuitor este obligat la raportul donaţiilor primite de la soţul decedat.

Ce cotă primește soțul supraviețuitor

Situația succesorală	Cota soțului supraviețuitor
În concurs cu descendenții defunctului	1/4
În concurs cu ascendenți privilegiați și colaterali privilegiați	1/3
În concurs numai cu ascendenți privilegiați sau numai cu colaterali privilegiați	1/2
În concurs cu ascendenți ordinari sau colaterali ordinari	3/4
În lipsa moștenitorilor din clasele legale relevante	Întreaga moștenire

Cotele se raportează la masa succesorală, după stabilirea bunurilor și drepturilor care intră efectiv în moștenire.

Exemplu: dacă masa succesorală este de 400.000 lei și soțul supraviețuitor vine în concurs cu descendenții defunctului, cota sa legală este de 100.000 lei. Restul de 300.000 lei revine descendenților, potrivit regulilor aplicabile.

Moștenirea legală și moștenirea testamentară

Moștenirea legală și cea testamentară pot coexista. Această situație poate apărea, de exemplu, atunci când testamentul nu acoperă întregul patrimoniu succesoral sau când trebuie respectată rezerva succesorală a moștenitorilor rezervatari.

Potrivit Codului civil, rezerva succesorală protejează anumite categorii de moștenitori, respectiv soțul supraviețuitor, descendenții și ascendenții privilegiați, în condițiile legii. Dacă liberalitățile făcute de defunct depășesc cotitatea disponibilă și încalcă rezerva succesorală, poate fi solicitată reducțiunea acestora, în condițiile legale. În cazul legatelor cu titlu particular, bunul sau dreptul lăsat prin testament se transmite potrivit dispozițiilor testamentare, cu respectarea regulilor privind rezerva succesorală și celelalte limite legale.

Ce se întâmplă dacă nu există moștenitori

Potrivit art. 963 alin. (3) din Codul civil, în lipsa moștenitorilor legali sau testamentari, patrimoniul succesoral se transmite comunei, orașului sau municipiului în a cărui rază teritorială se aflau bunurile la data deschiderii moștenirii, în condițiile legii.

Întrebări frecvente despre moștenirea legală

Cine moștenește primul: copiii sau părinții defunctului?

Copiii și ceilalți descendenți fac parte din clasa întâi de moștenitori și au prioritate față de părinții defunctului. Dacă există descendenți care moștenesc, părinții nu primesc, în principiu, o cotă succesorală legală, sub rezerva situațiilor speciale prevăzute de lege.

Ce cotă primește soțul supraviețuitor dacă există copii?

Soțul supraviețuitor primește un sfert din masa succesorală dacă vine în concurs cu descendenții defunctului. Restul de trei sferturi revine descendenților, potrivit regulilor aplicabile.

Ce este reprezentarea succesorală?

Reprezentarea succesorală este mecanismul prin care un moștenitor legal de grad mai îndepărtat poate urca în drepturile ascendentului său, în cazurile prevăzute de Codul civil. Reprezentantul primește partea care i s-ar fi cuvenit reprezentatului, iar împărțirea se realizează pe tulpini.

Concubinul sau concubina are dreptul la moștenire legală?

Concubinajul nu conferă, prin el însuși, calitatea de soț supraviețuitor și nici vocație la moștenirea legală. Partenerul poate dobândi bunuri prin testament, în limitele legii, sau poate avea alte drepturi patrimoniale dacă sunt îndeplinite condițiile legale.

Ce se întâmplă dacă defunctul a lăsat un testament?

Moștenirea testamentară se aplică în limitele dispozițiilor valabile ale testamentului. Dacă testamentul nu acoperă întregul patrimoniu sau trebuie respectată rezerva succesorală a moștenitorilor rezervatari, moștenirea legală și cea testamentară pot coexista.