Contractul de rentă viageră: definiție, condiții și efecte juridice
Contractul de rentă viageră este contractul prin care o persoană, numită debirentier, se obligă să efectueze periodic, în favoarea unei alte persoane, numită credirentier, prestații constând în sume de bani sau alte bunuri fungibile, pe durata vieții persoanei în funcție de care a fost constituită renta. Reglementarea contractului de rentă viageră se află în art. 2242-2253 din Codul civil.
Ce este contractul de rentă viageră
Potrivit art. 2242 Cod civil, prin contractul de rentă viageră debirentierul își asumă obligația de a efectua în folosul credirentierului prestații periodice.
- Elementele esențiale ale contractului sunt:
- existența unui debirentier, persoana obligată la plata sau executarea prestațiilor;
- existența unui credirentier, persoana în beneficiul căreia se execută prestațiile;
- stabilirea unor prestații periodice;
- caracterul viager al obligației;
- determinarea persoanei a cărei viață stabilește durata rentei.
- În lipsa unei stipulații contrare, renta se constituie pe durata vieții credirentierului. Părțile pot însă stabili ca durata rentei să fie determinată de viața debirentierului sau a unei alte persoane determinate.
Caracteristici importante
- Renta/prestațiile sunt plătite pe toată durata vieții credirentierului, fiind un contract viager.
- Odată încheiat, contractul este irevocabil; debirentierul nu poate renunța la obligația de plată oferind restituirea capitalului, iar credirentierul nu poate cere restituirea ratelor plătite în caz de deces al său.
- Prestațiile se achită periodic, de obicei în avans (de exemplu, trimestrial), și pot fi indexate la rata inflației, dacă nu se stipulează altfel în contract.
- Contractul poate fi încheiat fie în schimbul unui capital (oneros), fie cu titlu gratuit.
- Întrucât contractul implică un anumit risc pentru constituitor, dat fiind că plata rentei poate depăși valoarea bunului primit în schimb, în funcție de durata de viață a beneficiarului.
- Pentru bunuri imobile, contractul trebuie să fie încheiat în formă autentică, adică notarială.
- Valoarea rentei și durata de plată sunt incerte, depinzând de momentul decesului credirentierului.
Pentru a califica un contract ca fiind de renta viagera, este necesar să se stabilească că:
- partea acestui contract se obligă ca, la anumite intervale de timp,
- să remită unei anumite persoane, o suma de bani sau/și alte bunuri fungibile.
Debirentierul trebuie să fie o persoană determinată care să aibă capacitatea juridică de a face acte de dispoziție. Credirentierul poate fi o persoană determinată sau cel puțin determinabilă la data încheierii contractului.
Cine sunt părțile contractului de rentă viageră
Debirentierul
Debirentierul este persoana care se obligă să plătească renta sau să execute prestațiile periodice prevăzute în contract. Obligația sa se execută pe durata stabilită prin contract și încetează atunci când intervine cauza care determină încetarea rentei.
Credirentierul
Credirentierul este persoana care beneficiază de prestațiile periodice. Acesta are dreptul să solicite executarea obligației de plată în condițiile stabilite prin contract și de lege. Renta poate fi constituită și în favoarea mai multor persoane, iar Codul civil stabilește reguli speciale în această situație.
Persoana în folosul căreia se constituie renta:
- poate să fie parte în contractul de rentă viageră sau
- poate avea calitatea de terț față de acest contract (caz în care renta viageră se confundă cu o stipulație pentru altul).
Cum se constituie renta viageră
- Conform art. 2243 Cod civil, renta viageră poate fi constituită:
- cu titlu oneros, în schimbul unui capital de orice natură;
- cu titlu gratuit, potrivit regulilor aplicabile actului juridic prin care este constituită.
În cazul rentei constituite cu titlu oneros, există o contraprestație patrimonială în schimbul obligației de plată a rentei. Exemplu: o persoană poate transmite un imobil în schimbul unei rente lunare care urmează să fie plătită pe durata vieții credirentierului.
În cazul rentei cu titlu gratuit, obligația de plată este asumată fără ca debirentierul să urmărească obținerea unei contraprestații patrimoniale echivalente.
Contractul de rentă viageră este cu titlu oneros sau gratuit
- Poate avea ambele caractere, în funcție de modul în care este constituit.
- Renta viageră este cu titlu oneros atunci când este constituită în schimbul unui capital.
- Este cu titlu gratuit atunci când obligația de plată este asumată cu intenția de a gratifica beneficiarul. Regimul juridic aplicabil trebuie stabilit în funcție de conținutul concret al actului și de modalitatea în care a fost constituită renta.
- Dacă renta viageră s-a constituit cu titlu oneros
- condițiile de validitate sunt cele pentru contractul de vânzare.
- în baza obligației debirentierului de plată a rentei, contractul naște în beneficiul acestuia dreptul de a primi în schimb o contraprestație
- Dacă renta viageră s-a constituit cu titlu gratuit
- atunci condițiile de validitate sunt cele pentru donații sau testament
- debirentierul se obligă să plătească ratele de rentă exclusiv cu intenție liberală, fără a urmări să obțină, în schimb, vreun folos patrimonial
- Este o donație dacă este constituită printr-un act între vii cu titlu gratuit
- Este un legat dacă este constituită cu titlu gratuit printr-un act mortis causa
- Ca orice contract, contractul de rentă viageră (atât cea oneroasă, dar mai ales cea gratuită) trebuie să aibă o cauză licită şi morală.
Pe ce durată se poate constitui renta viageră
- Renta viageră poate fi constituită pe durata vieții:
- credirentierului;
- debirentierului;
- unei alte persoane determinate;
- mai multor persoane.
Atunci când renta este constituită pe durata vieții mai multor persoane, obligația de plată încetează, în lipsa unei prevederi contrare, la decesul ultimei dintre persoanele avute în vedere. Prin urmare, durata rentei nu trebuie confundată automat cu durata vieții credirentierului. Contractul poate conține o altă modalitate de determinare a duratei, în limitele prevăzute de lege.
De ce este contractul de rentă viageră un contract aleatoriu
Renta viageră are caracter aleatoriu, deoarece întinderea totală a prestațiilor care vor fi executate nu poate fi cunoscută cu certitudine la momentul încheierii contractului. Dacă renta este constituită pe durata vieții unei persoane, nu se poate anticipa exact perioada pentru care debirentierul va fi obligat să plătească.
De exemplu, dacă un imobil este transmis în schimbul unei rente lunare, valoarea totală a prestațiilor poate fi mai mică sau mai mare decât valoarea bunului transmis, în funcție de durata efectivă a rentei. Acesta este unul dintre elementele care diferențiază renta viageră de o vânzare obișnuită cu preț determinat.
Ce poate constitui obiectul rentei viagere
Prestațiile datorate de debirentier pot consta în sume de bani; alte bunuri fungibile; alte prestații patrimoniale permise de natura obligației și de contract. Contractul trebuie să stabilească în mod suficient de clar natura prestației, periodicitatea acesteia și modalitatea de executare.
- În cazul unei rente în bani, este recomandabil ca actul să prevadă expres:
- cuantumul rentei;
- data scadenței;
- periodicitatea plății;
- modalitatea de plată;
- eventualele garanții;
- consecințele întârzierii la plată.
Cum se plătește renta viageră
Art. 2248 Cod civil reglementează plata ratelor de rentă. Părțile trebuie să stabilească în contract modalitatea concretă de executare a obligației. Plata poate fi organizată, de exemplu, lunar, trimestrial sau la alte intervale convenite, în măsura în care clauzele contractuale respectă dispozițiile legale aplicabile.
Pentru evitarea litigiilor, contractul ar trebui să precizeze fără echivoc: garanțiile constituite în favoarea credirentierului, valoarea fiecărei rate; scadența; modalitatea de plată; contul în care se efectuează plata, dacă este cazul; dobânzile sau alte consecințe ale întârzierii.
Cuantumul ratei de rentă se stabilește în mod liber, prin convenția părților și se va plăti în funcție de stipulația din contract.
Renta se poate constitui:
- în favoarea uneia sau mai multor persoane, iar obligația de plată este indivizibilă în privința credirentierului. Excepţie este situația unei înțelegeri între părți ce stipulează alt mod de plată, conform art 2245 Cod civil.
- pe durata vieții mai multor persoane, în lipsă de stipulație contrară obligația de plată a rentei încetează la data la care decedează ultima dintre aceste persoane.
- ca obiect o suma de bani, este în principiu divizibilă, se admite că moartea unui credirentier nu duce la stingerea parțială a rentei, ea urmând a fi plătită integral supraviețuitorului, dacă nu s-a stipulat altfel.
Caracterele juridice ale contractului de rentă viageră
1) Este un contract cu titlu oneros sau cu titlu gratuit
- renta viageră poate fi constituită cu titlu oneros (în schimbul unui capital de orice natură) sau cu titlu gratuit.
- constituie o liberalitate în cazul în care renta se stipulează în favoarea unui terț, situație în care părțile se numesc constituitor, debirentier și terț beneficiar, fiind vorba despre o stipulație pentru altul.
2) Este un contract aleatoriu
- întrucât la încheierea lui părțile nu cunosc existența și întinderea obligațiilor,
- există șanse de câștig și riscuri de pierdere pentru ambele părți, datorită unui eveniment viitor și incert.
- întinderea obligației debirentierului și a dreptului credirentierului depind de durata de viață a credirentierului
3) Este un contract sinalagmatic
- întrucât naște obligații reciproce și interdependente pentru ambele părți contractante
4) Este un contract consensual
- care se încheie prin simplul consimțământ al părților, indiferent de obiectul contractului
5) Este un contract translativ de proprietate
- transferul dreptului de proprietate are loc în momentul acordului de voință al părților, de plin drept
- se aplică regulile de la contractul de vânzare pentru garanție
6) Este un contract cu executare succesivă
- în privința plății rentei, ce va fi plătită periodic de către debirentier, conform convenției părților (luna, trimestrial, anual).
7) Este un contract irevocabil
Contractul de rentă viageră trebuie să îmbrace:
- forma autentică, obligatorie pentru înscrierea în cartea funciară a drepturilor tabulare
- forma solemnă pentru donație sau testament, indiferent de obiectul lor
- Reguli speciale instituite prin art. 2246-2247 Cod civil:
- este lovit de nulitate absolută contractul care stipulează o rentă constituită pe durata vieții unui terț care era decedat în ziua încheierii contractului. În acest caz nu există obligaţie
- este lovit de nulitate contractul de rentă viageră cu titlu oneros, dacă s-a constituit pe durata vieţii unei persoane care, la data încheierii contractului suferea de o boală din cauza căreia a murit în interval de cel mult 30 zile de la această dată.
Ce se întâmplă dacă debirentierul nu plătește renta
Art. 2251 Cod civil reglementează rezoluțiunea contractului la cererea credirentierului. Credirentierul poate solicita rezoluțiunea contractului dacă debirentierul nu plătește renta sau nu depune garanția promisă. În caz de neplată, debirentierul poate fi obligat să garanteze plata rentei sau, în cazuri extreme, să suporte vânzarea bunurilor sale.
Debirentierul nu poate să se elibereze de plata rentei:
- restituind lucrul sau suma primită și chiar dacă ar renunța la restituirea ratelor de rentă plătite,
- indiferent cât de oneroasă ar fi obligația pentru el, întrucât contractul este irevocabil și are caracter aleatoriu.
Odată încasate, ratele de rentă pot fi urmărite de către creditorii credirentierului. Numai renta cu titlu gratuit poate fi declarată insesizabilă (neurmăribilă) prin convenția părților (art. 2253 Cod civil). Pentru renta cu titlu gratuit și declarată neurmăribilă de către părți, este posibilă urmărirea, dar numai în limita valorii rentei care este necesară credirentierului pentru asigurarea întreținerii. Renta cu titlu oneros nu poate fi declarată neurmăribilă, deoarece s-ar putea frauda creditorii debirentierului. Ea reprezintă echivalentul valoric al bunului înstrăinat sau sumei plătite.
Sancțiunea neexecutării obligațiilor debirentierului
- Dacă debirentierul nu-și execută obligația de plată a ratelor de rentă credirentierul poate cere:
- executarea silită asupra patrimoniului pentru realizarea unei sume suficiente în vederea asigurării plăţii regulate a rentei
- rezoluțiunea contractului de rentă viageră,
- sechestrul și vânzarea bunurilor debirentierului până la concurența unei sume suficiente pentru a asigura plata rentei pentru viitor.
- să se înscrie în tabloul creditorilor cu o creanță al cărei cuantum se determină pe baza expertizei evaluatorii.
Această sumă se stabilește pe baza unei expertize întocmite în conformitate cu metodologia de calcul aplicată în cazul asigurărilor de viață, ținându-se seama de ratele deja încasate de credirentier, de vârsta și de starea acestuia.
- După ce a fost obținută în urma vânzării bunurilor debirentierului, suma:
- se consemnează la o instituție de credit, și
- va fi plătită credirentierului cu respectarea cuantumului și scadențelor convenite prin contractul de rentă viageră
Renta viageră beneficiază de garanții
Art. 2249 Codul civil prevede o garanție legală în beneficiul credirentierului. Prin urmare, în cazul în care contractul de rentă viageră are ca obiect transmiterea unui bun, analiza garanțiilor trebuie realizată în funcție de natura bunului, de conținutul contractului și de regulile privind publicitatea drepturilor. În cazul imobilelor, este deosebit de importantă verificarea situației juridice a imobilului și a înscrierilor din cartea funciară.
Obligația de a prezenta garanțiile stipulate în contract pentru garantarea plății rentei
- în cazul rentei viagere constituită cu titlu oneros, credirentierul are un privilegiu sau o ipotecă legală:
- cu privire la creanța sau bunul transmis debirentierului
- în schimbul asumării obligației de plată a rentei
- dacă credirentierul beneficiază de ipotecă legală (art 2249 alin 1 Cod civil) atunci declararea valorii creanței garantate nu este necesară pentru înscrierea ipotecii:
- datorită caracterului aleatoriu al contractului de rentă viageră și
- datorită dificultății obiective de evaluare a creanței de rentă.
Renta viageră poate fi executată silit?
Da. Codul civil reglementează, prin art. 2250, executarea silită a ratelor de rentă. În cazul în care debirentierul nu își execută obligațiile, credirentierul poate utiliza mijloacele juridice disponibile pentru recuperarea creanței, în funcție de existența și natura titlului executoriu și de condițiile prevăzute de legislația privind executarea silită. De aceea, la încheierea contractului este importantă stabilirea cât mai clară a obligațiilor de plată și a modalităților de garantare a acestora.
Poate credirentierul cere rezoluțiunea contractului?
Neexecutarea obligațiilor asumate de debirentier poate justifica solicitarea rezoluțiunii contractului, atunci când sunt îndeplinite condițiile legale. Într-un asemenea caz, trebuie analizate atât clauzele contractuale, cât și natura obligațiilor neexecutate și gravitatea neexecutării. Rezoluțiunea nu trebuie confundată cu simpla încetare a rentei ca urmare a decesului persoanei pe durata vieții căreia a fost constituită.
- Art. 2251 Cod civil reglementează două cazuri de rezoluțiune:
- dacă debirentierul nu depune ori diminuează garanția promisă în vederea executării obligațiilor sale
- pentru neexecutarea fără justificarea obligației de plată a rentei de către debirentier
- Părțile pot să insereze în contract un pact comisoriu expres care să permită intervenirea rezoluțiunii și în alte ipoteze.
Rezoluțiunea:
- este un efect specific contractelor sinalagmatice și
- se justifică prin reciprocitatea și interdependența obligațiilor din convențiile bilaterale,
- se aplică doar la renta viageră este cu titlu oneros – fiecare dintre obligațiile reciproce este cauza juridică a celeilalte
Conform art. 2251 Cod civil rezoluțiunea poate fi cerută de către credirentier chiar dacă nu este parte în actul juridic menționat.
Efecte:
- debirentierul trebuie să restituie bunul sau suma de bani primită
- nu va avea dreptul la restituirea ratelor de rentă plătite până în acel moment datorită caracterului aleatoriu al contractului, în lipsă de stipulație contrară.
- credirentierul are dreptul de a pretinde restituirea capitalului sau bunului primit.
Contractul de rentă viageră este irevocabil
Codul civil consacră, prin art. 2252, irevocabilitatea contractului de rentă viageră. În principiu, debirentierul nu se poate libera de obligația de plată prin simpla restituire a capitalului și renunțare la prestațiile deja executate.
Caracterul irevocabil trebuie însă analizat împreună cu posibilitatea rezoluțiunii contractului în cazurile prevăzute de lege. Prin urmare, cele două noțiuni nu se exclud: contractul este irevocabil în sensul prevăzut de lege, dar poate înceta sau poate fi desființat în situațiile juridice expres reglementate.
Renta viageră și transferul unui imobil
Una dintre situațiile întâlnite în practică este transmiterea unui imobil în schimbul unei rente viagere. Exemplu: Proprietarul unui apartament transmite dreptul asupra imobilului, iar dobânditorul se obligă să plătească proprietarului o sumă de bani în fiecare lună, pe durata vieții acestuia.
- Într-o astfel de situație trebuie analizate distinct:
- dreptul transmis;
- valoarea și natura rentei;
- durata obligației;
- garanțiile creditorului;
- situația juridică a imobilului;
- înscrierea drepturilor în cartea funciară;
- consecințele neplății rentei.
- Contractul trebuie redactat astfel încât să protejeze interesele ambelor părți și să reducă riscul unor litigii ulterioare.
Ce se întâmplă cu renta după decesul credirentierului
În cazul în care renta a fost constituită pe durata vieții credirentierului, obligația de plată încetează la decesul acestuia. Dacă însă contractul a fost constituit pe durata vieții unei alte persoane sau a mai multor persoane, momentul încetării trebuie determinat potrivit clauzelor contractuale și regulilor Codului civil. Prin urmare, decesul unei persoane nu trebuie analizat izolat; este necesar să se verifice a cărei viață determină durata rentei, potrivit contractului.
Dacă renta a fost stipulată în favoarea mai multor persoane, decesul uneia dintre acestea:
- nu atrage reducerea corespunzătoare a rentei
- profită credirentierilor rămași în viață, dacă nu există stipulație contrară
- În caz de moarte a debirentierului, obligația de plată a rentei se transmite la moștenitorii săi, contractul neavând caracter intuitu persoane.
Constituirea rentei viagere în favoarea unui terț
În cazul constituirii rentei viagere în favoarea unui terț, fiind aplicabile regulile de la stipulația pentru altul, potrivit art. 1284 alin. 2 Cod civil.
Terțul beneficiar
- dobândește dreptul de a cere direct promitenților (credirentier și debirentier) executarea prestațiilor la care fiecare s-a obligat.
- este obligatoriu ca terțul beneficiar să fie o persoană determinată nu numai determinabilă
- are obligația să opteze, în sensul că acceptă sau nu stipulația.
Dacă terțul nu acceptă renta dreptul său se consideră a nu fi existat niciodată. Credirentierul poate să revoce atât constituirea de uzufruct cât și renta, atât timp cât acceptarea terțului beneficiar nu a ajuns la el. Dacă credirentierul nu a revocat-o, terțul beneficiar are dreptul să o accepte și după decesul credirentierului. În privința constituirii uzufructului, credirentierul este singurul îndreptățit să se pronunțe asupra revocării acestei donații indirect.
Nici creditorii, nici moștenitorii nu au dreptul să revoce în numele său. Oferta de donație poate fi revocată cât timp ofertantul (credirentierul) nu a luat cunoștința de acceptarea destinatarului (terțului beneficiar). Incapacitatea sau decesul ofertantului atrage caducitatea acceptării. Oferta nu mai poate fi acceptată după decesul destinatarului ei. Moștenitorii destinatarului pot să comunice acceptarea făcută de acesta.
Ce se întâmplă dacă persoana era deja decedată
Codul civil stabilește o sancțiune expresă. Contractul este lovit de nulitate absolută atunci când renta a fost constituită pe durata vieții unui terț care era deja decedat în ziua încheierii contractului. Regula urmărește să protejeze caracterul aleatoriu și real al contractului de rentă viageră.
Ce se întâmplă dacă persoana era grav bolnavă la încheierea contractului
Codul civil reglementează și situația unei rente constituite cu titlu oneros pe durata vieții unei persoane care, la momentul încheierii contractului, suferea de o boală din cauza căreia a decedat în cel mult 30 de zile. În această situație, contractul nu produce efectele prevăzute de lege. Această regulă reprezintă o limitare importantă a libertății contractuale și trebuie avută în vedere în cazul contractelor încheiate într-un context medical foarte apropiat de momentul decesului.
Renta viageră poate fi declarată insesizabilă?
Potrivit art. 2253 Cod civil, numai renta viageră cu titlu gratuit poate fi declarată insesizabilă prin contract. Chiar și în această situație, insesizabilitatea produce efecte numai în limita valorii rentei necesare credirentierului pentru asigurarea întreținerii. Prin urmare, insesizabilitatea nu reprezintă o regulă generală aplicabilă oricărei rente viagere.
Avantajele contractului de rentă viageră
Pentru credirentier, renta viageră poate reprezenta o modalitate de a obține un venit periodic pe durata vieții. În anumite situații, aceasta poate fi o alternativă la vânzarea clasică a unui bun pentru un preț plătit integral.
Pentru debirentier, contractul poate permite dobândirea unui bun în schimbul unor prestații succesive, fără ca întregul cost economic al operațiunii să fie achitat într-o singură tranșă. Totuși, renta viageră implică un risc pentru ambele părți, tocmai deoarece durata și valoarea totală a prestațiilor nu sunt cunoscute cu certitudine la momentul încheierii contractului.
Întrebări frecvente despre contractul de rentă viageră
1. Ce este contractul de rentă viageră?
Contractul de rentă viageră este contractul prin care o persoană se obligă să efectueze prestații periodice în favoarea altei persoane, pe durata vieții stabilite prin contract.
2. Cine sunt credirentierul și debirentierul?
Credirentierul este persoana care beneficiază de renta viageră, iar debirentierul este persoana obligată să efectueze prestațiile prevăzute în contract.
3. Cum se plătește renta viageră?
Renta se plătește periodic, în cuantumul și la termenele stabilite prin contract. Prestațiile pot consta în bani sau, în condițiile legii, în alte bunuri fungibile.
4. Ce se întâmplă dacă debirentierul nu plătește renta?
Credirentierul poate solicita plata ratelor datorate și, în condițiile prevăzute de Codul civil, poate cere rezoluțiunea contractului pentru neexecutarea obligațiilor.
5. Când încetează contractul de rentă viageră?
Contractul încetează, de regulă, la decesul persoanei în funcție de a cărei viață a fost stabilită durata rentei, potrivit contractului și dispozițiilor Codului civil.

