Modificarea actului constitutiv al societăţii comerciale reprezintă procedura juridică prin care sunt actualizate elementele de identificare, structura, capitalul social, obiectul de activitate sau regulile de funcționare ale societății. În România, această procedură este reglementată în principal de art. 204 din Legea societăților nr. 31/1990, împreună cu dispozițiile legale aplicabile fiecărui tip de modificare.

Modificarea actului constitutiv al societății comerciale

Modificarea actului constitutiv presupune schimbarea uneia sau mai multor prevederi din documentul inițial, cu respectarea condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege și de actul constitutiv existent. În funcție de natura schimbării, modificarea actului constitutiv poate necesita o hotărâre a adunării generale a asociaților sau acționarilor, o decizie a organului de administrare, întocmirea unui act modificator și depunerea documentelor la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC).

Art. 204 din Legea nr. 31/1990
(1) Actul constitutiv poate fi modificat prin hotărâre a adunării generale ori a Consiliului de administraţie, respectiv directoratului, adoptată în temeiul art. 114 alin. (1), sau prin hotărârea instanţei judecătoreşti, în condiţiile art. 223 alin. (3) şi ale art. 226 alin. (2).

Ce este actul constitutiv și când trebuie modificat

Actul constitutiv este documentul juridic care stabilește principalele elemente de organizare și funcționare ale unei societăți comerciale. Acesta cuprinde, în funcție de forma juridică, informații privind denumirea, sediul social, obiectul de activitate, capitalul social, asociații sau acționarii, administrarea și regulile de funcționare ale societății.

Modificarea actului constitutiv devine necesară atunci când se schimbă unul sau mai multe elemente prevăzute în acesta și actualizarea este impusă de lege ori de natura operațiunii.

Modificarea actului constitutiv al societăților comerciale

poate fi implicită sau explicită,
modificările actului constitutiv al unei societăți comerciale se referă la schimbările formalizate prin hotărâri ale organelor de conducere ale societății sau prin acte adiționale autentificate, dacă este cazul,
art. 204 alin. (2) din Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, stipulează că forma autentică a actului modificator adoptat de asociați este necesară în anumite situații.

Modificările explicite pot include

Schimbarea denumirii societății – dacă se dorește un alt nume, acesta trebuie rezervat la Registrul Comerțului și ulterior înregistrat în actul constitutiv.
Modificarea obiectului de activitate – poate implica adăugarea, eliminarea sau schimbarea domeniilor de activitate, inclusiv a codurilor CAEN corespunzătoare.
Majorarea sau reducerea capitalului social – aceasta poate avea loc prin aporturi suplimentare din partea asociaților, conversia unor creanțe în părți sociale, sau distribuirea activelor.
Schimbarea sediului social – mutarea sediului într-o altă locație (fie în aceeași localitate, fie într-o altă localitate) necesită actualizarea actului constitutiv.
Modificarea structurii asociaților – prin cesiunea părților sociale, excluderea unui asociat, retragerea acestuia sau cooptarea unor noi asociați.
Schimbarea formei juridice a societății – exemplu, transformarea din societate cu răspundere limitată (SRL) în societate pe acțiuni (SA) sau invers.
Durata societății – în cazul în care actul constitutiv specifica o durată limitată, aceasta poate fi extinsă sau restrânsă.
Transmiterea părților sociale sau a acțiunilor, atunci când operațiunea impune modificarea actului constitutiv;
Numirea sau modificarea unor elemente privind administrarea societății, dacă acestea sunt prevăzute în actul constitutiv;
Prelungirea duratei de funcționare;
Modificarea drepturilor, obligațiilor sau regulilor convenite de asociați;
Fuziunea sau divizarea societății.

Toate aceste modificări trebuie

aprobate prin hotărârea adunării generale a asociaților sau a acționarilor (în funcție de forma societății),
consemnate într-un proces-verbal și, dacă este cazul, autentificate de un notar,
înregistrate la Registrul Comerțului, pentru a produce efecte legale față de terți.

Actul constitutiv este documentul de bază care stabilește structura, obiectul de activitate și regulile de funcționare ale unei societăți comerciale. Forma autentică înseamnă că documentul modificator trebuie autentificat de către un notar public. Acest lucru oferă siguranță juridică asupra validității actului, conform cerințelor legale.

Care este temeiul legal pentru modificarea actului constitutiv

Cadrul juridic principal este reprezentat de Legea societăților nr. 31/1990, în special de art. 204, care reglementează modalitățile de modificare a actului constitutiv și obligația depunerii documentelor actualizate la Registrul Comerțului.

Potrivit art. 204 alin. (1), actul constitutiv poate fi modificat prin hotărârea adunării generale, prin decizia organului de administrare în cazurile în care legea permite delegarea atribuțiilor sau prin hotărârea instanței judecătorești în situațiile prevăzute de lege.

Hotărârea Adunării Generale a Acționarilor (AGA)

Actul constitutiv poate fi modificat printr-o hotărâre adoptată de AGA, cu respectarea condițiilor impuse de lege. În general, modificările actului constitutiv sunt aprobate prin votul acționarilor sau al asociaților, în funcție de tipul societății. De regulă, modificările ce țin de capitalul social, obiectul de activitate sau structura acționariatului pot necesita o majoritate specială.

Act adițional la Actul Constitutiv

O altă modalitate de modificare este prin semnarea unui act adițional la actul constitutiv, ceea ce presupune un acord între părțile implicate pentru a modifica anumite clauze ale acestuia, fără a fi nevoie de o procedură mai formală sau de intervenția instanței.

Hotărârea instanței judecătorești

În anumite situații, modificarea actului constitutiv poate fi dispusă de instanța judecătorească, conform procedurilor prevăzute de lege (art. 204 alin. 3). De exemplu, instanța poate modifica actul constitutiv în cazul în care este necesar să se reglementeze conflicte între acționari sau asociați, sau pentru alte motive legale prevăzute de reglementările în vigoare.

Forma actului modificator și condițiile de adoptare a hotărârii trebuie stabilite prin raportare la dispozițiile legale aplicabile și la prevederile actului constitutiv în vigoare.

În cazul societăților cu răspundere limitată, al societăților pe acțiuni și al celorlalte forme de societate, regulile de vot și competențele organelor societare pot fi diferite. Prin urmare, înainte de adoptarea unei modificări, trebuie verificată forma juridică a societății și natura exactă a operațiunii.

Cum se modifică actul constitutiv al unei societăți comerciale

Procedura presupune, în general, parcurgerea următoarelor etape:

1. Stabilirea modificărilor necesare

Se identifică elementele actului constitutiv care trebuie schimbate și se verifică cerințele legale aplicabile. De exemplu, schimbarea sediului social presupune documente care justifică dreptul de folosință asupra noului spațiu, în timp ce majorarea capitalului social implică documente specifice modalității de majorare.

Orice altă modificare cum ar fi:

retragerea unui asociat,
cesiunea părţilor sociale sau cesiunea aportului la capitalul social,
divizarea,
înfiinţarea de filiale sau sucursale,
completarea actului constitutiv cu clauze noi privind emisiunea de obligaţiuni,
posibilitatea continuării societăţii cu moştenitorii,
posibilitatea continuării societăţii cu răspundere limitată cu un singur asociat ca urmare a retragerii,
excluderii sau decesului celorlalti asociati, etc.
- Se impune respectarea principiul enunţat de art. 204 alin. 1 din Legea nr.31/1990. Actul constitutiv poate fi modificat de asociaţi cu respectarea condiţiilor de fond şi formă prevăzute pentru încheierea lui.

2. Adoptarea hotărârii sau a deciziei

Modificarea se aprobă de organul societar competent, cu respectarea condițiilor de convocare, cvorum și majoritate aplicabile. În funcție de forma juridică și de operațiune, documentul poate fi o hotărâre a adunării generale a asociaților, o hotărâre a adunării generale extraordinare a acționarilor sau o decizie a asociatului unic. Dacă atribuția de modificare a fost delegată legal organului de administrare, acesta poate decide numai în limitele mandatului și ale dispozițiilor legale aplicabile.

3. Întocmirea actului modificator

Schimbarea aprobată trebuie consemnată în documentul juridic corespunzător. În funcție de situație, acesta poate fi hotărârea sau decizia societară ori un act modificator distinct. Actul trebuie să identifice clar prevederile care se schimbă și conținutul acestora după modificare.

4. Actualizarea actului constitutiv

După modificare, se întocmește textul complet al actului constitutiv, actualizat cu toate schimbările aplicabile. Documentul actualizat trebuie să reflecte situația juridică a societății, nu doar ultima modificare aprobată.

5. Depunerea documentelor la Registrul Comerțului

Cererea de înregistrare și documentele justificative se depun la ONRC, potrivit procedurii aplicabile operațiunii. Registratorul verifică documentația și condițiile legale pentru înregistrare. Dacă sunt îndeplinite cerințele aplicabile, modificarea este înregistrată în registrul comerțului.

Actul modificator autentificat conţinând textul integral al prevederilor modificate ale actului constitutiv:

se depune la Registrul Comerţului, se menţionează în acest registru şi
se comunică din oficiu la Monitorul Oficial spre publicare, pe cheltuiala societăţii.

În cazul societăţilor în nume colectiv sau în comandită simplă nu este obligatorie publicarea în Monitorul Oficial (art. 204 alin.6). Actul constitutiv actualizat cu modificările la zi, se depune la Registrul Comerţului. În această formă actualizată pot fi omise numele sau denumirea şi celelalte date de identificare ale fondatorilor şi ale primilor asociaţi.

Se omite dacă de la data înmatriculării au trecut cel puţin 5 ani şi dacă actul constitutiv nu prevede altfel. Modificările actului constitutiv al societăţii păstrează existenţa acesteia şi nu atrag crearea unei noi persoane juridice. Prin hotărâri ale asociaţilor se înţeleg şi hotărârile organelor statutare ale societăţii, iar termenul de asociaţi include şi acţionarii.

Dreptul de a ataca aceste hotărâri aparţine atât creditorilor societăţii cât şi oricărei persoane prejudiciate prin aceste hotărâri. În cazul acţionarilor sau asociaţilor prejudiciaţi, dreptul de a ataca hotărârile AGA va fi condiţionat şi de respectarea art. 132 alin 2 din Legea 31/1990.

”Hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiţie, în termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, de oricare dintre acţionarii care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat contra şi au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal al şedinţei.”

Aceste dispoziţii prevăd anexarea la procesul-verbal

a actele referitoare la convocare, precum şi listele de prezenţă a acţionarilor

Înregistrarea opoziției

se face în termen de 30 zile de la data publicării hotărârii sau a actului modificator în Monitorul Oficial
la Registrul Comerţului care, în termen de 3 zile o va menţiona în registru
Registrul Comerţului o va înainta tribunalului de la sediul societăţii.

O dată cu intentarea acţiunii în anulare, reclamantul poate cere instanţei, pe cale de ordonanţă preşedinţială, suspendarea executării hotărârii atacate. Instanţa, încuviinţând suspendarea, îl poate obliga pe reclamant la o cauţiune. Opoziţia se judecă în camera de consiliu a tribunalului, cu citarea părţilor. Hotărârea pronunţată este supusă numai apelului ce se judecă de tribunalul în a cărui circumscripţie îşi are societatea sediul principal.

6. Îndeplinirea formalităților de publicitate

În situațiile prevăzute de lege, actul modificator este transmis pentru publicare în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. Obligațiile de publicitate și eventualele excepții trebuie verificate în funcție de forma societății și de natura modificării.

Ce documente sunt necesare pentru modificarea actului constitutiv

Lista documentelor diferă în funcție de modificarea solicitată. În mod obișnuit, dosarul poate cuprinde:
- cererea de înregistrare a mențiunii;
- hotărârea adunării generale sau decizia asociatului unic, după caz;
- actul modificator, dacă este distinct;
- actul constitutiv actualizat;
- documente justificative pentru modificarea solicitată;
- documentele de identificare sau împuternicire cerute de procedura aplicabilă;
- dovada îndeplinirii formalităților speciale, atunci când legea le impune.

Când este obligatorie autentificarea notarială a actului modificator

Forma autentică nu este obligatorie pentru orice modificare a actului constitutiv. Potrivit art. 204 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, aceasta este obligatorie în următoarele situații:

Majorarea capitalului social prin subscrierea ca aport în natură a unui imobil.
Modificarea formei juridice a societății într-o societate în nume colectiv sau în comandită simplă.
Majorarea capitalului social prin subscripție publică.

În afara acestor situații, trebuie verificat dacă o altă dispoziție legală impune o anumită formă pentru operațiunea concretă. Prin urmare, nu trebuie confundată necesitatea întocmirii unui act modificator cu obligația autentificării sale de către notarul public.

Modificarea actului constitutiv în funcție de tipul operațiunii

1. Schimbarea denumirii societății

Schimbarea denumirii presupune verificarea disponibilității și îndeplinirea formalităților de înregistrare prevăzute de lege. După aprobarea modificării, actul constitutiv se actualizează, iar noua denumire se înregistrează la Registrul Comerțului.

2. Schimbarea sediului social

Mutarea sediului social necesită actualizarea prevederilor referitoare la sediu și depunerea documentelor justificative cerute de ONRC. În funcție de situație, documentația poate include dovada dreptului de folosință asupra spațiului și alte înscrisuri prevăzute de procedura aplicabilă.

Ca şi la înmatricularea societăţii şi la schimbarea sediului social se va prezenta la sediul ORC:
- documentul care atestă dreptul de folosinţă asupra spaţiului cu destinaţie de sediu social.
  - Documentul trebuie sa fie înregistrat la organul fiscal din cadrul ANAF în a cărui circumscripţie se situează imobilul cu destinaţie de sediu social;
- un certificat confirmativ că pentru imobilul cu destinaţie de sediu social nu a fost înregistrat un alt document ce atestă:
  - cedarea dreptului de folosinţă asupra aceluiaşi imobil, cu titlu oneros sau gratuit,
  - existenţa altor contracte prin care s-a cedat dreptul de folosinţă asupra aceluiaşi imobil
  - o declaraţie pe propria răspundere în formă autentică privind respectarea condiţiilor referitoare la sediul social. Se dă dacă sunt înregistrate la organul fiscal alte documente care atestă cedarea dreptului de folosinţă asupra aceluiaşi imobil cu destinaţie de sediu social.

Aprobarea mutării sediului societăţii se face prin hotărârea adunării generale extraordinară (art 113). Acţionarii care nu au votat în favoarea hotărârii adunării generale ce are ca obiect mutarea sediului societăţii în străinătate, au dreptul de a se retrage din societate şi de a solicita cumpărarea acţiunilor lor de către societate.

Tribunalul va putea pronunţa dizolvarea societăţii în cazurile:

când nu mai sunt îndeplinite condiţiile referitoare la sediul social
când a expirat durata actului care atestă dreptul de folosinţă asupra spaţiului cu destinaţie de sediu social ori
s-a realizat transferul dreptului de folosinţă sau proprietate asupra spaţiului cu destinaţie de sediu social
la cererea oricărei persoane interesate precum şi a Oficiului Naţional al Registrului Comerțului.

3. Modificarea obiectului de activitate

Societatea poate decide modificarea, completarea sau restrângerea obiectului de activitate, cu respectarea regulilor legale și a cerințelor privind clasificarea activităților economice. Dacă modificarea privește activități pentru care sunt necesare autorizații sau avize speciale, trebuie îndeplinite și condițiile sectoriale aplicabile. Schimbarea obiectului de activitate al societăţii se aprobă prin AGEA. Decizia se ia cu o majoritate de cel puţin două treimi din drepturile de vot deţinute de acţionarii prezenţi sau reprezentaţi.

Acţionarii care nu au votat în favoarea hotărârii AGA au dreptul:

de a se retrage din societate şi
de a solicita cumpărarea acţiunilor lor de către societate.
- Acest drept este numai dacă respectiva hotărâre a adunării generale are ca obiect schimbarea obiectului principal de activitate. Activităţile care nu pot face obiectul unei societăţi se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Majorarea sau reducerea capitalului social

Modificarea capitalului social se realizează în condițiile prevăzute de Legea nr. 31/1990, în funcție de forma societății și de modalitatea aleasă.

a) Mărirea capitalului social

a) Mărirea capitalului social se poate realiza prin finanţare externă sau prin autofinanţare.
- Sursă externă constă în noile aporturi în numerar sau în natură. Efectul acestor aporturi contă în mărirea capitalul social prin două modalităţi:
  - prin emisiunea de noi acţiuni, de o valoare nominală egală cu cele existente
  - prin majorarea valorii nominale a tuturor acţiunilor existente, păstrându-se egalitatea lor valorică
- Sursă internă (autofinanţarea) poate fi constituită prin:
  - Încorporarea în capitalul social:
    - a rezervelor, inclusiv a diferenţelor favorabile din reevaluarea patrimoniului social, exceptându-se rezervele legale
    - a beneficiilor nedistribuite ca dividente
    - a primelor de emisiune încasate de la noii subscriitori de acţiuni ca preţ depăşind valoarea nominală a acțiunilor
b) Compensarea unor creanţe lichide şi exigibile asupra societăţii cu acţiuni ale acesteia.
c) Obligaţiile societăţii se adaugă capitalului social şi îl măresc. Sub aspect contabil, capitalul social este un element de pasiv. Aceasta pentru că la lichidarea societăţii, el va reprezenta o datorie a acestuia faţă de subscriitorii aporturilor, asociaţi sau acţionari. Aşadar şi obligaţiile faţă de alţi creditori sociali se pot contabiliza tot la pasiv, adăugându-se capitalului social şi mărindu-l.

Hotărârile AGA de aprobare

cu unanimitate a voturilor acţionarilor când mărirea capitalului social se realizează din surse externe, prin noi aporturi,
majoritatea calificată de cel puţin două treimi din drepturile de vot deţinute de acţionarii prezenţi sau reprezentaţi, când mărirea se realizează din surse interne
numai cu votul tuturor acţionarilor când mărirea capitalului social se face prin majorarea valorii nominale a acţiunilor. Aceasta în afară de cazul când este realizată prin încorporarea rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune.

Conform art. 216 din lege hotărârea AGEA pentru mărirea capitalului social se va publica în Monitorul Oficial. Se va acorda un termen de cel puţin o lună pentru exerciţiul dreptului de preferinţă la subscrierea noilor acţiuni în favoarea acţionarilor existenţi. Termenul este cu începere din ziua publicării.

Administratorii sunt solidar răspunzători, conform dispoziţiilor art. 214, de exactitatea

datelor cuprinse în prospectul de emisiune,
datelor din publicaţiile făcute de societate sau
datelor din cererile adresate Registrului Comerţului în vederea măririi capitalului social.

Aporturile în natură

Acestea, la mărirea capitalului social, au acelaşi regim juridic ca şi aporturile la constituirea capitalului social. Aceste aporturi sunt supuse procedurii de evaluare reglementată de art.215 alin.1 din Legea nr. 31/1990. Acţionarii existenţi au un drept de preferinţă la subscrierea noilor acţiuni emise pentru majorarea capitalului social. Acest drept se exercită conform dispoziţiilor art. 216 alin 2, clauzelor actului constitutiv şi hotărârii AGA.

Exercitarea dreptului de preferinţă se va putea realiza numai în interiorul termenului hotărât de adunarea generală sau de consiliul de administraţie, respectiv directorat,.. dacă actul constitutiv nu prevede alt termen. În toate situaţiile, termenul acordat pentru exercitarea drepturilor de preferinţă nu poate fi mai mic de o lună de la data publicării hotărârii adunării generale, respectiv a deciziei consiliului de administraţie/directoratului, în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. După expirarea acestui termen, acţiunile vor putea fi oferite spre subscriere publicului.

Dreptul de preferinţă împreună cu dreptul de a subscrie noile acţiuni, în total sau în parte, poate fi ridicat acţionarilor prin hotărârea AGEA care a decis mărirea capitalului social în condiţiile art. 220^1. Dreptul de preferinţă este fără aplicare în situaţia în care mărirea capitalului social se realizează prin aporturi în natură. Hotărârea AGA de mărire a capitalului social are efect numai în măsura în care a fost adusă la îndeplinire în termen de un an de la data adoptării ei.

b) Reducerea capitalului social

Reducerea capitalului social este supusă unor condiții specifice privind hotărârea societară, protecția creditorilor și formalitățile de publicitate.

Modalităţile prin care poate fi redus capitalul social sunt următoarele:
- micşorarea numărului de acţiuni sau părţi sociale;
- reducerea valorii nominale a acţiunilor sau a părţilor sociale;
- dobândirea propriilor acţiuni, urmată de anularea lor.

Când reducerea nu este motivată de pierderi, capitalul social mai poate fi redus prin:

scutirea totală sau parţială a asociaţilor de vărsămintele datorate;
restituirea către acţionari a unei cote-părţi din aporturi, proporţională cu reducerea capitalului social şi calculată egal pentru fiecare acţiune sau parte socială;
alte procedee prevăzute de lege.

Condiţiile de validitate a hotărârii privind reducerea capitalului social sunt:

respectarea procedurii de adoptare a hotărârii prescrisă de actul constitutiv şi de normele legale, în raport de forma societăţii
respectarea plafonului minim al capitalului social prevăzut de Legea nr.31/1990
arătarea motivelor pentru care se face reducerea (exemplu: neefectuarea vărsămintelor de către acţionari, art. 100)
arătarea modalităţilor concrete de reducere pentru a se verifica legalitatea acesteia în raport cu unele interdicţii legale

Aplicarea hotărârii de reducere a capitalului social este suspendată în vederea publicităţii şi eventualei contestări. Suspendarea este pe timp de 2 luni din ziua în care hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial.

Orice creditor al societăţii a cărui creanţă s-a născut anterior publicării hotărârii, poate înregistra opoziţie contra hotărârii:
- se judecă în camera de consiliu, cu citarea părţilor,
- în 30 zile de la data publicării
- se depune la oficiul registrului comerţului
- în termen de 3 zile de la data depunerii, o va menţiona în registru şi o va înainta instanţei judecătoreşti competente.

Aceste operațiuni necesită o analiză distinctă, deoarece pot exista termene, drepturi ale asociaților sau acționarilor și proceduri speciale.

Modificarea structurii asociaților

Intrarea sau ieșirea unui asociat poate presupune transmiterea părților sociale, exercitarea dreptului de retragere, excluderea în condițiile legii sau alte operațiuni juridice. Documentele și condițiile de aprobare depind de forma societății, de modalitatea de transmitere și de prevederile legale aplicabile. Nu orice schimbare a structurii asociaților urmează aceeași procedură.

Excluderea asociaţilor

Excluderea asociaţilor având ca rezultat modificarea actului constitutiv, se poate înfăţişa în două ipostaze:
- Excluderea-sancţiune este reglementată numai în privinţa asociaţilor societăţii comerciale în nume colectiv, în comandită simplă, în SRL.
- Excluderea-remediu este reglementată în privinţa asociaţilor aceloraşi forme de societăţi comerciale.
- Excluderea indirectă a acţionarilor societăţii comerciale pe acţiuni sau în comandită pe acţiuni sunt aplicabile prevederile art.100 din Legea nr.31/1990.

Poate fi exclus din societatea în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată:

asociatul care, pus în întârziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;
asociatul cu răspundere nelimitată în stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil;
asociatul cu răspundere nelimitată care se amestecă fără drept în administraţie
asociatul administrator care comite fraudă în dauna societăţii sau se serveşte de semnătura socială sau de capitalul social în folosul lui sau al altora.

Excluderea se pronunţă prin hotărâre judecătorească la cererea societăţii sau a oricărui asociat de către instanţa de la sediul societăţii. Dacă excluderea este cerută de un asociat, vor mai fi citaţi atât societatea cât şi asociatul pârât. Hotărârea judecătorească definitivă de excludere va fi înscrisă în registrul comerţului în termen de 15 zile. La cererea societăţii, dispozitivul aceleiaşi hotărâri, va putea fi publicat în Monitorul Oficial.

Schimbarea formei juridice

Transformarea societății într-o altă formă juridică implică respectarea condițiilor legale specifice atât formei din care se transformă, cât și formei rezultate. În anumite situații, legea impune forma autentică a actului modificator și formalități suplimentare de înregistrare.

Schimbarea formei este supusă cerinţelor de fond şi formă prevăzute pentru actul constitutiv şi nu atrage crearea unei persoane juridice noi. Hotărârea AGA va fi autentificată şi menţionată în registrul comerţului, trimisă, din oficiu, la Monitorul Oficial spre publicare, pe cheltuiala societăţii. În raport de forma iniţială şi noua formă, fiecare transformare prezintă anumite particularităţi.

Fuziunea sau divizarea societății

Fuziunea și divizarea sunt operațiuni complexe, supuse unor proceduri speciale prevăzute de Legea nr. 31/1990. Acestea pot necesita întocmirea unui proiect de fuziune sau divizare, aprobarea operațiunii de către organele societare competente, respectarea drepturilor creditorilor și îndeplinirea formalităților de publicitate și înregistrare. În asemenea cazuri, modificarea actului constitutiv face parte dintr-o procedură juridică mai amplă.

Fuziunea se poate realiza prin două modalităţi

prin absorbirea unei societăţi de către o altă societate
prin contopirea a două sau mai multe societăţi pentru a alcătui o societate nouă

Dizivarea se poate realiza prin două modalităţi

prin împărţirea întregului patrimoniu al societăţii, care îşi încetează existentă, între două sau mai multe societăţi existente ori care iau astfel fiinţă
prin desprinderea unei părţi din patrimoniul societăţii, care îşi continuă existenţa, şi transmiterea acestei părţi către una sau mai multe societăţi existente sau care iau fiinţă

Atât fuziunea cât şi divizarea se pot realiza între societăţi având forme diferite. Fuziunea sau divizarea societăților aflate în procedura de lichidare se pot efectua numai înainte de începerea repartiţiei între asociaţi a părţilor cuvenite din lichidare.

Hotărârea AGA privind fuziunea sau divizarea se adoptă de fiecare societate în parte. Trebuie respectate condiţiile pentru modificarea actului constitutiv al societăţii. Când prin fuziune sau prin divizare ia naştere o nouă societate, procedura constituirii acesteia va fi aceea corespunzătoare formei de societate alese.

Societetea care îşi încetează existenţa se dizolvă fără lichidare, cu transmiterea universală a patrimoniului său către alta sau alte societăţi. Asociaţii sau acţionarii societăţii care îşi încetează existenţa vor primi acţiuni sau părţi sociale în societăţile absorbante sau beneficiare.

Proiectul de fuziune sau de divizare

se întocmeşte şi se semnează de administratorii societăţilor participante,
se depune la oficiul registrului comerţului unde este înmatriculată fiecare societate,
se depune şi o declaraţie a societăţii care încetează a exista în urma fuziunii sau divizării despre modul cum a hotărât să stingă pasivul său,
se depune şi o declaraţie privitoare la modalitatea de publicare a proiectului de fuziune sau de divizare.
se vizează de judecătorul delegat,
se publică, pe cheltuiala societăţii, în Monitorul Oficial, integral sau în extras, conform dispoziţiei judecătorului sau cererii societăţii .

Orice creditor al societăţii având o creanţă anterioară publicării proiectului poate face opoziţie, care

nu are ca efect suspendarea executării fuziunii sau divizării şi
nu împiedică realizarea fuziunii sau divizării.

Administratorii societăţilor care fuzionează sau se divid vor pune la dispoziţia asociaţilor sau acţionarilor

proiectul de fuziune sau de divizare;
raportul administratorilor, dacă este cazul
situaţiile financiare anuale şi rapoartele de gestiune pentru ultimele 3 exerciţii financiare ale societăţilor care iau parte la fuziune sau la divizare;
situaţiile financiare, întocmite nu mai devreme de prima zi a celei de-a treia luni anterioare datei proiectului de fuziune sau de divizare
raportul cenzorilor sau, după caz, raportul auditorului financiar;
dacă este cazul, raportul întocmit potrivit prevederilor art. 243^3;
evidenţa contractelor cu valori depăşind 10.000 lei fiecare şi aflate în curs de executare şi repartizarea lor în caz de divizare a societăţii.

Societatea nu are obligaţia de a pune la dispoziţia acţionarilor la sediul său social documentele precizate dacă:

acestea sunt publicate pe propria pagină web
publicarea este pe o perioadă continuă de cel puţin o lună înaintea adunării generale care urmează să decidă cu privire la fuziune/divizare.
perioada se încheie nu mai devreme de finalul adunării generale respective.

Hotărârea AGA

are loc în termen de 3 luni de la data publicării proiectului,
fiecare societate participantă va hotărî asupra fuziunii sau divizării
va aproba actul constitutiv al noii sau noilor societăţi
se adoptă cu unanimitatea voturilor asociaţilor dacă operaţiunea are ca rezultat mărirea obligaţiilor asociaţilor uneia dintre societăţile participante,
se autentifică actul modificator al actului constitutiv al societăţii absorbante
se înregistrat la ORC după ce este vizat de judecătorul delegat,
se transmite din oficiu la Monitorul Oficial spre publicare, pe cheltuiala societăţii.

Efectele patrimoniale ale fuziunii sau divizarii

societatea care îşi încetează existenţa transmite patrimoniul său către societatea sau societăţile beneficiare
asociaţii sau acţionarii societăţii dizolvate dobândesc părţi sociale sau acţiuni la societăţile beneficiare
societatea absorbantă preia drepturile şi obligaţiile societăţii absorbite
drepturile şi obligaţiile societăţilor dizolvate sunt preluate de noile societăţi înfiinţate
societăţile care dobândesc bunuri prin efectul dizolvării răspund faţă de creditori pentru obligaţiile societăţii care s-a dizolvat. Răspunderea este direct proporţională cu valoarea bunurilor dobândite, dacă actul de divizare nu prevede altfel
dacă nu poate fi identificată cu certitudine societatea răspunzătoare pentru o anumită obligaţie, toate societăţile dobânditoare de bunuri răspund solidar pentru acea obligaţie

Prelungirea duratei societăţii

Hotărârea de prelungire a duratei societăţii, dacă durata a fost determinată prin actul constitutiv, trebuie să fie adoptată în aceleaşi:
- condiţii de fond (unanimitate pentru societatea în nume colectiv, în comandită simplă, SRL şi majoritate pentru SA şi comandită pe acţiuni).
- condiţii de formă (forma autentică, publicarea în Monitorul Oficial, înregistrare la registrul comerţului) care sunt obligatorii pentru validitatea actului constitutiv

Dreptul de opoziţie la această hotărâre este recunoscut numai creditorilor personali ai unuia dintre asociaţii din:
- societatea în nume colectiv
- societatea în comandită simplă şi
- societatea cu răspundere limitată

Opoziţia se face dacă

îşi văd amânată posibilitatea de a urmări, după lichidarea societăţii, partea ce ar reveni debitorului
creditorul a cărui creanţă este constatată printr-un titlu executoriu anterior hotărârii de prelungire

Opoziţia va fi înregistrată la ORC de la sediul societăţii şi suspendă numai faţă de creditorul oponent efectele hotărârii de prelungire. Termenul pentru manifestarea opoziţiei este de 30 zile de la data publicării în Monitorul Oficial a hotărârii de prelungire.

Dacă opoziţia a fost admisă de tribunal printr-o hotărâre irevocabilă, asociaţii se află în faţa a două alternative:

fie renunţă la prelungire şi adoptă în formă autentică, o nouă hotărâre de revocare a celei de prelungire
fie optează pentru excluderea asociatului debitor, adresându-se cu o cerere în acest sens instanţei judecătoreşti. În cazul admiterii cererii de excludere, sentinţa definitivă se înscrie în registrul comerţului. Dispozitivul hotărârii va fi publicat în Monitorul Oficial.

Într-o asemenea situaţie este posibilă şi retragerea asociatului debitor. Drepturile cuvenite asociatului debitor care a fost exclus vor fi calculate pe baza ultimului bilanţ aprobat.

Ce efecte juridice produce modificarea actului constitutiv

Modificarea actului constitutiv actualizează regulile de organizare și funcționare ale societății în limitele stabilite de lege și de hotărârea sau decizia adoptată. Înregistrarea modificării la Registrul Comerțului asigură publicitatea legală a mențiunilor pentru care aceasta este cerută și permite actualizarea informațiilor oficiale privind societatea.

În principiu, simpla modificare a actului constitutiv nu determină înființarea unei noi persoane juridice. Societatea își păstrează identitatea juridică, cu excepția situațiilor în care operațiunea implică efecte distincte prevăzute de lege, precum cele asociate anumitor reorganizări. Data de la care modificarea produce efecte și opozabilitatea acesteia față de terți trebuie analizate în funcție de natura operațiunii și de normele aplicabile.

Ce se întâmplă dacă modificarea actului constitutiv nu este înregistrată

Nerespectarea obligațiilor de înregistrare poate genera neconcordanțe între situația reală a societății și informațiile existente în registrul comerțului. În funcție de modificarea efectuată, pot apărea dificultăți în relația cu autoritățile, instituțiile de credit, partenerii contractuali sau alte persoane interesate de datele oficiale ale societății.

De aceea, după adoptarea unei modificări, administratorii trebuie să verifice obligațiile de depunere și înregistrare prevăzute de lege și să se asigure că actul constitutiv este actualizat corespunzător. Efectele juridice ale neînregistrării nu sunt identice în toate cazurile și trebuie stabilite prin raportare la operațiunea concretă.

Pot fi contestate hotărârile prin care se modifică actul constitutiv?

Da. În condițiile prevăzute de Legea nr. 31/1990, anumite hotărâri ale adunării generale care contravin legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiție de persoanele care au calitate procesuală. Condițiile, termenele și procedura diferă în funcție de tipul societății, natura hotărârii și persoana care formulează acțiunea. În cazul unui conflict între asociați sau acționari, este important să se verifice atât regulile de adoptare a hotărârii, cât și dispozițiile legale referitoare la contestarea acesteia.

Întrebări frecvente despre modificarea actului constitutiv

1. Cum se modifică actul constitutiv al unei societăți comerciale

Actul constitutiv se modifică prin hotărârea adunării generale a asociaților sau acționarilor, prin decizia asociatului unic ori prin decizia organului competent, în cazurile prevăzute de lege. Ulterior, se întocmește actul constitutiv actualizat și se depun documentele necesare la Registrul Comerțului.

2. Ce documente sunt necesare pentru modificarea actului constitutiv

În funcție de modificarea solicitată, dosarul poate cuprinde cererea de înregistrare, hotărârea sau decizia de modificare, actul modificator, actul constitutiv actualizat și documentele justificative specifice operațiunii. Lista exactă se verifică potrivit cerințelor ONRC în vigoare.

3. Este obligatorie autentificarea notarială a actului modificator

Nu. Forma autentică este obligatorie numai în cazurile prevăzute de lege, precum majorarea capitalului social prin aport în natură al unui imobil, modificarea formei juridice într-o societate în nume colectiv sau în comandită simplă și majorarea capitalului social prin subscripție publică.

4. Unde se înregistrează modificarea actului constitutiv

Modificarea se înregistrează la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), prin depunerea cererii și a documentelor aferente. În funcție de natura operațiunii, pot fi necesare și formalități suplimentare de publicitate legală.

5. Când produce efecte juridice modificarea actului constitutiv

Data producerii efectelor juridice depinde de natura modificării și de dispozițiile legale aplicabile. Înregistrarea la Registrul Comerțului și, după caz, îndeplinirea formalităților de publicitate sunt esențiale pentru asigurarea efectelor și opozabilității prevăzute de lege.