Beneficiile de asistenta sociala in Uniunea Europeana

Conform Legii nr. 292/2011 a asistenţei sociale, beneficiile de asistenţă socială reprezintă:

• formă de suplimentare sau de substituire a veniturilor individuale/familiale obţinute din muncă, în vederea asigurării unui nivel de trai minimal,
• formă de sprijin în scopul promovării incluziunii sociale şi creşterii calităţii vieţii anumitor categorii de persoane ale căror drepturi sociale sunt prevăzute expres de lege.

Categoriile de beneficii de asistență socială

Beneficiile de asistenţă socială, în funcţie de scopul lor, se clasifică astfel:

1. beneficii de asistenţă socială pentru prevenirea şi combaterea sărăciei şi riscului de excluziune socială;
2. beneficii de asistenţă socială pentru susţinerea copilului şi familiei;
3. beneficii de asistenţă socială pentru sprijinirea persoanelor cu nevoi speciale;
4. beneficii de asistenţă socială pentru situaţii deosebite

1) Beneficiile de asistenţă socială pentru prevenirea şi combaterea sărăciei şi riscului de excluziune socială

Aceste beneficii se acordă pe perioade determinate de timp sau pentru situaţii punctuale, precum:

a) ajutoare sociale susţinute din bugetul de stat, acordate pentru categoriile de populaţie aflate în risc de sărăcie;
b) ajutoare sociale comunitare susţinute din bugetele locale, acordate ca măsuri individuale de suport pentru depăşirea unor situaţii de dificultate temporară;
c) ajutoare de urgenţă susţinute din bugetul de stat şi/sau din bugetele locale, acordate pentru situaţii datorate calamităţilor naturale, incendiilor, accidentelor etc.;
d) burse sociale şi ajutoare financiare pentru facilitarea accesului la educaţie, susţinute din bugetul de stat şi/sau din bugetele locale;
e) ajutoare în natură, alimentare şi materiale, inclusiv cele acordate în cadrul programelor de sprijin educaţional pentru copiii şi tinerii proveniţi din familii defavorizate. Acestea sunt susţinute din bugetul de stat şi/sau bugetele locale, cum ar fi:

• programe pentru suplimente alimentare,
• rechizite şi
• alte materiale necesare în procesul de educaţie;

f) ajutorul acordat din bugetul de stat pentru refugiaţi, precum şi persoanelor care au obţinut protecţie subsidiară în România;
g) facilităţi privind utilizarea mijloacelor de transport în comun, accesul la comunicare şi informare, alte facilităţi.

2) Beneficiile pentru susţinerea copilului şi a familiei

Aceste beneficii au în vedere naşterea, educaţia şi întreţinerea copiilor şi cuprind:

a) alocaţii pentru copii;
b) alocaţii pentru copiii lipsiţi, temporar sau permanent, de ocrotirea părinţilor;
c) indemnizaţii pentru creşterea copiilor;
d) facilităţi, în condiţiile legii.

3) Beneficiile de asistenţă socială pentru sprijinirea persoanelor cu nevoi speciale

Beneficiile pentru persoanele cu nevoi speciale se acordă:

• pentru asigurarea nevoilor de bază ale vieţii,
• pentru promovarea şi garantarea exercitării, de către aceste persoane, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale
• pentru participarea deplină la viaţa societăţii.

4) Beneficii de asistenţă socială pentru situaţii deosebite

Beneficii de asistenţă socială pentru situații deosebite sunt următoarele:

a) alocaţii pentru persoanele cu dizabilităţi;
b) indemnizaţii de îngrijire;
c) facilităţi, în condiţiile legii.

Beneficiile de asistenţă socială în interiorul Uniunii Europene

Se impune evitarea suprapunerii dreptului la beneficiile de asistenţă socială pentru susţinerea copilului şi familiei acordate în interiorul UE. Astfel se previn situaţiile în care părinţii primesc drepturi, în aceeaşi perioadă de timp, din partea mai multor state membre:

• în baza activităţii desfăşurate în aceste state membre sau
• în baza reşedinţei copiilor într-un stat membru UE sau care aparţine Spaţiului Economic European.

Cazuri de suprapunere

1) România are competența să plătească beneficiile de asistenţă socială

Statul competent să plătească prestaţiile va fi România dacă:

• reşedinţa copilului este în România,
• unul dintre părinţi are activitate în România
• celălalt părinte are activitate în alt stat membru UE

Celălalt stat membru UE unde desfășoară activitatea celălalt părinte va acorda un complement diferențial, stabilit ca diferenţă între:

• cuantumul prestaţiilor acordate în acel stat membru şi
• cuantumul plătit de România.

Exemplu: 

Romania (stat de activitate a unuia dintre părinţi şi de reşedinţă a copilului) – plăteste 150 lei (aprox. 35 euro) iar Germania (stat de activitate a celuilalt părinte) – plăteşte 184 euro. În acest caz, pentru a nu pierde dreptul la cuantumul cel mai mare, Germania va plăti un complement diferenţial de 149 euro, în baza activităţii unuia dintre părinţi în acest stat membru UE.

2) Statul membru UE are competența să plătească beneficiile de asistenţă socială

Statul membru UE trebuie să plătească beneficiile de asistenţă socială pentru copil dacă:

• reşedinţa copilului este în statul membru UE,
• unul dintre părinţi își desfășoară activitate în statul membru UE unde are reședința copilul
• celălalt părinte are activitate în România

Dacă România are un cuantum mai mare al beneficiilor de asistenţă socială, va acorda un complement diferenţial stabilit ca diferență:

• între cuantumul beneficiilor de asistenţă socială acordate de România și
• cuantumul plătit de acel stat membru UE.

Exemplu:

Spania (stat de activitate a unuia dintre părinţi şi de reşedinţă a copilului) – plăteşte 25 euro. Romania (stat de activitate a celuilalt părinte) – plăteste alocaţie de stat –  300 lei (aprox. 65 euro). În acest caz, pentru a evita cumulul de beneficii de asistenţă socială şi pentru a nu pierde dreptul la cuantumul cel mai mare, România va plăti un complement diferential de 40 euro.  

3) Statul membru UE unde desfășoară activitatea un părinte are competența să plătească beneficiile de asistenţă socială

Statul membru UE unde desfășoară activitatea un părinte trebuie să plătească beneficiile de asistenţă socială pentru copil, conform legislaţiei acelui stat, dacă:

• reşedinţa copilului este în România,
• unul dintre părinți are reședința în România, cu cea a copilului, dar nu desfășoară nici o activitate aici
• unul dintre părinţi își desfășoară activitate în statul membru UE

Dacă în România cuantumul alocaţiei pentru copil este mai mare decât cuantumul acordat în statul membru UE de activitate al părintelui, România plăteşte diferenţa:

• între suma acordată conform legislatiei sale şi
• cuantumul la care are dreptul conform legislaţiei acelui stat membru.

Exemplu

În Italia (stat de activitate al unuia dintre părinţi) cuantumul prestațiilor este 137 euro. În România (stat de reşedinţă al copilului cuantumul beneficiilor este de 84 lei (aprox. 19 euro).

Deci:

• Italia va plăti beneficiile pentru copil în cuantum de 137 euro
• RO va suspenda dreptul la alocaţie de stat, pentru că nu există o diferenţă de plată între suma acordată conform legislaței italiene şi cuantumul la care are dreptul conform legislaţiei române.

4) Statul membru UE unde desfășoară activitatea părinții are competența să plătească beneficiile de asistenţă socială

Statul unde desfășoară activitatea părinții trebuie să plătească beneficiile de asistenţă socială pentru copil, conform legislaţiei acelui stat, dacă:

• reşedinţa copilului este în România,
• copilul/copiii se află în întreținerea bunicilor sau a altor persoane
• ambii părinţi își desfășoară activitate în statul membru UE

Dacă în România cuantumul beneficiilor de asistență socială pentru susținerea copilului și familiei este mai mare decât cuantumul acordat în statul membru UE de activitate al părinților, România va plăti un complement diferenţial, adică diferenţa:

• între suma acordată conform legislaţiei sale şi
• cuantumul acordat de statul de angajare a părinţilor.

Regulile de acordare a drepturilor de beneficii de asistenţă socială

Acordarea beneficiilor de asistență socială pentru susținerea copilului și familiei în statele membre UE sau care aparţin Spaţiului Economic European se face de statul competent care se determină prin analiza situaţiei individuale a familiei condiționat de respectarea următoarelor criterii:

• statul membru în care îşi desfăşoară activitatea părinţii;
• statul de reşedinţă al părinţilor şi statul de reşedinţă al copiilor;
• statul membru care plăteşte pensia pentru titularii de pensie care au în întreţinere copii.

Indiferent de statul membru de reşedinţă a lucrătorului migrant şi al membrilor familiei sale, acesta are dreptul la beneficiile de asistenţă socială din statul în care îşi desfăşoară activitatea.

Exemplu

Copilul are domiciliul/reşedinţa în România, iar părinţii desfăşoară activitate în Olanda. Olanda va plăti beneficiile de asistenţă socială pentru copilul care a rămas pe teritoriul României:

• conform prevederilor legislaţiei sale şi
• în cuantumul prevăzut de legislația acestui stat.

România va suspenda drepturile la beneficiile de asistenţă socială pentru copil pe această perioadă. Dacă cuantumul beneficiilor la care ar avea dreptul copilul în României este mai mare decât cel acordat în statul de activitate al părinţilor, atunci România  poate acorda un complement diferenţial, calculat ca diferenţă între:

• cuantumul beneficiilor de asistenţă socială acordate de România şi
• cuantumul plătit in acel stat membru.

În situaţia în care copilul îşi schimbă reşedinţa în statul de activitate al părinţilor, România nu va mai trebui să plătească un complement  diferenţial.

Competenţa plăţii beneficiilor de asistenţă socială pentru susţinerea copilului şi familiei revenind statului de activitate al părinţilor.

Perioadele de activitate salarială sau independentă realizate într-un alt stat membru sunt totalizate şi sunt luate în considerare la stabilirea dreptului la beneficiile de asistenţă socială pentru susţinerea copilului şi familiei.

La stabilirea dreptului la indemnizaţie pentru creşterea copilului pe teritoriul României, cele 12 luni de venituri profesionale înaintea datei naşterii copilului, pot fi constituite:

• şi din perioadele în care persoanele au desfăşurat activităţi în alte state membre ale UE sau în state care aparţin Spaţiului Economic European,
• cu condiţia ca solicitantul să aibă calitatea de asigurat în România la data naşterii copilului.

Conform OUG nr.148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, art.1, alin.2:

Cele 12 luni pot fi constituite integral şi din perioadele în care persoanele s-au aflat în una sau mai multe dintre următoarele situaţii:

• a) şi-au însoţit şoţul/soţia trimis/trimisă în misiune permanentă în străinătate;
• b) au beneficiat de indemnizaţie de şomaj, stabilită conform legii;
• c) au beneficiat de concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, potrivit legii;
• d) au realizat perioade asimilate stagiului de cotizare în sistemul public de pensii,
• e) au realizat perioade de stagiu de cotizare în sistemul public de pensii în condiţiile legale care reglementează concedierile colective;
• f) au realizat în sistemul public de pensii, anterior datei intrării în vigoare a prezentei OUG, perioade de stagiu de cotizare pe bază de contract de asigurare socială;
• g) au beneficiat de indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului până la vârsta de 2 ani, respectiv până la vârsta de 3 ani în cazul copilului cu handicap;
• h) au beneficiat de pensii de invaliditate;
• i) au beneficiat de concediu fără plată pentru a participa la cursuri de formare şi perfecţionare profesională din iniţiativa angajatorului sau la care acesta şi-a dat acordul;
• j) au lucrat cu contract individual de muncă în străinătate, pe baza acordurilor guvernamentale bilaterale încheiate de România cu alte state;
• k) se află în perioada de întrerupere temporară a activităţii, din iniţiativa angajatorului, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare;
• l) se află în perioada de 60 de zile de la absolvirea cursurilor de zi ale învăţământului universitar, cu examen de licenţă sau de diplomă, în vederea angajării ori, după caz, trecerii în şomaj;
• m) urmează cursurile de zi ale învăţământului preuniversitar şi universitar, organizat potrivit legii, frecventate fără întrerupere. Sunt exceptate de la această obligaţie persoanele care au întrerupt cursurile din motive medicale;
• n) urmează cursuri cu frecvenţă de masterat în ţară sau într-un alt stat membru al UE, într-un domeniu recunoscut de Ministerul Educaţiei şi cel puţin unul dintre părinţii copilului are cetăţenie română. Nu beneficiază de indemnizaţie de creştere a copilului cursanţii care o primesc din partea altui stat membru al UE.

Cererea pentru beneficiile de asistență socială

Aceste cereri se înregistrează:

1. în statul membru UE – de cetăţenii români care desfășoară activități profesionale în respectivul stat membru al UE, indiferent de locul de reședință al membrilor de familiei. Ei au dreptul la beneficii pentru copii. Cererea de beneficii se depune la instituţia competentă cu acordarea beneficiilor de asistenţă socială pentru susţinerea copilului şi familiei din acel stat membru;
2. în România – cetăţenii români care desfășoară activități profesionale într-un alt stat membru şi care nu au dreptul la beneficii pentru copil în acest stat membru. Aceștia pot solicita acordarea alocaţiei de stat pentru copii în România.

Cererea completată şi semnată de reprezentantul legal al copilului, împreună cu actele doveditoare, poate fi depusă la primărie şi de către:

• mandatar,
• persoană împuternicită prin procură specială.

Odată cu  depunerea dosarului de alocație de stat, aceștia trebuie să prezinte și:

• dovada eliberată de autoritățile competente din statele membre în care și-au stabilit reședința și își desfășoară activitatea profesională. Din dovadă să reiasă că membrii familiei nu sunt îndreptățiți la beneficii pentru copii în acel stat membru
• dovada poate fi un formular european eliberat de instituția din statul membru de activitate sau orice alt document oficial eliberat de acea instituție

Aplicarea prevederilor Regulamentului (CE) nr.883/2004

De prevederile Regulamentului nr. 883/2004 beneficiază:

• cetățenii statelor membre ale UE,
• cetățenii din Norvegia, Liechtenstein, Islanda (ţările Spaţiului Economic European)
• cetățenii din Elveţia,
• cetățenii statelor terțe, care au domiciliul sau reședința în mod legal pe teritoriul unui stat membru UE,

Condițiile ce trebuie îndeplinite de cetățenii statelor terțe:

• să își exercite dreptul la libera circulație în interiorul UE
• să se află în una dintre situațiile următoare:

1. sunt salariaţi sau lucrători independenţi cu reşedinţa într-un stat membru al UE
2. sunt persoane aflate în şomaj, ca urmare a unei activităţi salariale sau independente desfăşurate într-un stat membru;
3. sunt titulari de pensie și au copii în întreţinere.

Tipurile de beneficii de asistenţă socială pentru lucrătorii migranți

Alocaţia de stat pentru copii, conform Legii nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, în cuantum:

• 150 lei lunar pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani şi 18 ani sau
• 300 lei lunar pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani şi 18 ani, în cazul copilului cu handicap

Indemnizaţia pentru creşterea copilului sau stimulentul lunar, conform OUG nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor

Indemnizaţiile speciale pentru creşterea copilului cu handicap, conform art.12 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap

Pentru obținerea dreptul la beneficiile de asistenţă socială pentru susţinerea copilului şi familiei trebuie ca persoana interesată să se adreseze instituţiei competente din statul UE în care își desfăşoară activitatea ca lucrător migrant.