Luarea de mită este infracțiunea prin care un funcționar public solicită, primește sau acceptă bani, avantaje ori foloase necuvenite pentru a influența îndeplinirea, neîndeplinirea sau întârzierea unui act de serviciu.

Ce este luarea de mită

Luarea de mită este o infracțiune de corupție care constă în pretinderea, primirea de bani sau alte foloase necuvenite ori acceptarea promisiunii unor asemenea foloase de către un funcționar public, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altă persoană, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea sau întârzierea unui act ce intră în atribuțiile sale de serviciu ori cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri.

Infracțiunea este reglementată de art. 289 din Codul penal și face parte din categoria infracțiunilor de corupție, fiind inclusă în Titlul V – Infracțiuni de corupție și de serviciu, Capitolul I – Infracțiuni de corupție. Prin incriminarea acestei fapte, legiuitorul urmărește protejarea corectitudinii exercitării atribuțiilor de serviciu, a integrității funcției publice și a încrederii societății în instituțiile și persoanele care exercită atribuții de interes public.

Luarea de mită se poate realiza atât în mod direct, cât și prin intermediul unei alte persoane, iar folosul necuvenit poate fi destinat funcționarului sau unei alte persoane indicate de acesta.

Reglementarea legală: art. 289 Cod penal

• Art. 289 din Codul penal – Luarea de mită
• (1) Fapta funcționarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primește bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârșit fapta.
• (2) Fapta prevăzută în alin. (1), săvârșită de una dintre persoanele prevăzute în art. 175 alin. (2), constituie infracțiune numai când este comisă în legătură cu neîndeplinirea, întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale legale sau în legătură cu efectuarea unui act contrar acestor îndatoriri.
• (3) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

Care sunt condițiile pentru existența infracțiunii de luare de mită

• Pentru a exista infracțiunea de luare de mită, trebuie îndeplinite mai multe condiții:
  • Calitatea de funcționar public: făptuitorul trebuie să fie o persoană care exercită atribuții publice.
  • Pretinderea sau primirea banilor sau a altor foloase: acesta poate fi o sumă de bani, un obiect, un serviciu sau orice altceva cu valoare economică.
  • Scopul: fapta trebuie să fie comisă în scopul de a face sau a nu face un act ce intră în atribuțiile funcționarului public, sau de a face un act contrar acestora.

Nu este necesar ca funcționarul să îndeplinească efectiv actul pentru care a pretins sau primit folosul necuvenit. Infracțiunea se consumă prin realizarea uneia dintre modalitățile alternative prevăzute de art. 289 Cod penal.

Obiectul infracțiunii de luare de mită

a) Obiectul juridic generic

Infracţiunile de corupţie şi de serviciu au ca obiect juridic generic ansamblul relaţiilor sociale care se constituie şi se desfăşoară în legătură cu buna desfăşurare şi realizare a activităţii de serviciu, care presupune executarea îndatoririlor de serviciu în mod cinstit şi corect.

b) Obiectul juridic special

Este reprezentat de relațiile sociale referitoare la buna desfășurare a activității de serviciu, la corectitudinea exercitării atribuțiilor și la integritatea funcțiilor publice. Prin incriminarea luării de mită se urmărește prevenirea folosirii atribuțiilor de serviciu în scopul obținerii unor avantaje necuvenite. Fără îndeplinirea acestor îndatoriri, funcţionarea unităţilor publice, a liber profesioniştilor ori a unor persoane juridice private nu ar fi posibilă; de aceea, în cazul infracţiunilor de corupţie, accentul ocrotirii penale cade, în primul rând, pe relaţiile sociale condiţionate de aducerea la îndeplinire a sarcinilor de serviciu şi numai în al doilea rând, pe relaţiile sociale privitoare la activitatea acestor unităţi sau persoane.

c) Obiectul material

Infracțiunea de luare de mită nu are obiect material. Banii, bunurile sau valorile primite reprezintă folosul necuvenit obținut prin săvârșirea faptei și sunt supuse confiscării în condițiile art. 289 alin. (3) Cod penal.

Subiecții infracțiunii de Luare de mită

Sunt subiecți activi și subiecți pasivi. Subiectul activ poate fi  autor, coautor, complice, instigator

I. Subiectul activ

Subiectul activ nemijlocit al infracțiunii de luare de mită este persoana fizică având calitatea cerută de art. 289 Cod penal.

• Potrivit art. 308 Cod penal, dispozițiile art. 289–292 Cod penal se aplică în mod corespunzător și persoanelor care exercită:
  • permanent sau temporar,
  • cu sau fără remunerație,
  • o însărcinare în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (2) ori în cadrul oricărei persoane juridice.
    • În această situație, limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treime.
    • Prin urmare, infracțiunea nu este limitată la funcționarii din administrația publică, putând privi și anumite persoane care exercită atribuții în cadrul unor entități private.

 Autor poate fi persoana fizică

• funcționar public este orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei autorități publice, instituții publice, instituții sau alte persoane juridice de interes public, precum și alte persoane care îndeplinesc o însărcinare de interes public.
• funcționar este orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât autoritățile publice, instituțiile publice, instituțiile sau alte persoane juridice de interes public
  • Calitatea de funcționar public sau funcționar trebuie să existe la momentul săvârșirii faptei tipice
• Potrivit art. 175 Cod penal, noțiunea de funcționar public are un înțeles penal specific și nu se limitează exclusiv la persoanele încadrate în instituțiile publice.

Conform art.1 din Legea nr.78/2000 sunt de asemenea subiecți activi ai infracțiunii de luare de mită persoanele care:

1. exercită o funcție publică, indiferent de modul în care au fost investite, în cadrul autorităților publice sau instituțiilor publice
2. îndeplinesc, permanent sau temporar, potrivit legii, o funcție sau o însărcinare, în măsura în care participă la luarea deciziilor sau le pot influența, în cadrul serviciilor publice, regiilor autonome, societăților comerciale, companiilor naționale, societăților naționale, unităților cooperatiste sau al altor agenți economici.
3. exercită atribuții de control, potrivit legii
4. acordă asistență specializată unităților prevăzute la lit.i și ii, în măsura în care participă la luarea deciziilor sau le pot influența
5. dețin o funcție de conducere într-un partid sau într-o formațiune politică, într-un sindicat, într-o organizație patronală ori într-o asociație fără scop lucrativ sau fundație
6. alte persoane fizice decât cele prevăzute mai sus, în condițiile prevăzute de lege
7. dețin o funcție de conducere într-un partid sau într-o formațiune politică, într-un sindicat, într-o organizație patronală ori într-o asociație fără scop lucrativ sau fundație
8. alte persoane fizice decât cele prevăzute mai sus, în condițiile prevăzute de lege
9. indiferent de calitatea lor, realizează, controlează, sau acordă asistență specializată în măsura în care participă la luarea deciziilor sau le pot influența, cu privire la:
   • operațiuni care antrenează circulația de capital
   • operațiuni de bancă, de schimb valutar sau de credit
   • operațiuni de plasament, în burse, în asigurări, în plasament mutual ori privitor la conturile bancare și cele asimilate acestora
   • tranzacții comerciale interne și internațional

Conform art.8 și 8^1 din Legea nr.78/2000, infracțiunea de luarea de mită poate fi săvârșită și de următorii subiecți activi:

• managerii, directorii, administratorii, cenzorii sau alte pers cu atribuții de control la societățile comerciale, companiile și societățile naționale, regiile autonome și la orice alți agenți economici.
• funcționarii sau persoanele care își desfășoară activitatea pe baza unui contract de muncă ori alte persoane care exercită atribuții similare în cadrul unei organizații publice internaționale la care România este parte
• membrii adunărilor parlamentare ale organizațiilor internaționale la care România este parte
• funcționarii sau persoanele care își desfășoară activitatea pe baza unui contract de muncă ori alte persoane care exercită atribuții similare în cadrul Comunităților Europene
• persoanele care exercită funcții judiciare în cadrul instanțelor internațional a căror competență este acceptată de România, precum și funcționarii de la grefele acestor instanțe
• funcționarii unui stat străin
• membrii adunărilor parlamentare sau administrative ale unui stat străin

La data la care funcționarul pretinde, primește, acceptă promisiuni sau nu respinge promisiuni de foloase necuvenite, trebuie să aibă competența de a îndeplini, nu îndeplini, întârzia sau accelera îndeplinirea actului pentru care este mituit.

II. Subiectul pasiv

Subiectul pasiv principal este autoritatea publică, instituția publică sau persoana juridică în cadrul căreia făptuitorul își exercită atribuțiile de serviciu. Este subiect pasiv și autoritatea publică a statului străin, instanța internațională sau organizația internațională în care subiectul activ își exercită serviciul. În funcție de împrejurările concrete ale faptei, poate exista și un subiect pasiv secundar, reprezentat de persoana ale cărei interese sunt afectate prin conduita funcționarului. În situațiile reglementate de lege, subiect pasiv poate fi și o autoritate publică străină, o organizație internațională sau o instanță internațională.

III. Participația penală este posibilă în toate formele

• Coautorat dacă toți făptuitorii au calitatea de funcționari publici sau funcționari
• Complicitate sau instigare, indiferent de calitatea participanților. Persoana care dă mită nu are calitatea de instigator sau complice la infracțiunea de luare de mită, ci va răspunde penal ca autor al infracțiunii de luare de mită. O persoană juridică nu poate fi autor al infracțiunii, dar poate avea calitatea de complice sau instigator.

Poate fi subiect activ al infracțiunii de luarea de mită

• Persoana care are calitatea de asociat unic și administrator al unei societăți comerciale are calitatea de funcționar și, prin urmare, poate fi subiect activ al infracțiunii de luare de mită
• Expertul din cadrul unui birou local de expertize tehnice:
• desemnat să efectueze în cauze judiciare și
• retribuit sub forma onorariului prin biroul de expertiză,
• are calitatea de funcționar și poate fi subiect activ al infracțiunii de luare de mită.

Latura obiectivă a infracțiunii de Luare de mită

Latura obiectivă cuprinde elementul material, cerințele esențiale, urmarea imediată și legătura de cauzalitate.

I. Elementul material

• Elementul material se realizează prin una dintre următoarele modalități alternative:
  • a) Pretinderea de bani sau alte foloase necuvenite
    • Pretinderea presupune solicitarea, directă sau indirectă, de către funcționar a unor bani ori avantaje care nu i se cuvin. Solicitarea poate fi formulată expres sau poate rezulta din conduita persoanei, dacă împrejurările permit stabilirea fără echivoc a intenției acesteia. Nu este necesar ca persoana căreia i se solicită folosul să accepte solicitarea sau să remită efectiv bunurile ori banii.
  • b) Primirea de bani sau alte foloase necuvenite
    • Primirea presupune preluarea efectivă, directă sau indirectă, a unor bani, bunuri sau avantaje necuvenite din inițiativa mituitorului. În cazul în care anterior primirii făptuitorul acceptase promisiunea de primire a unor astfel de bunuri, fapta se consumă la momentul acceptării. Remiterea poate avea loc din inițiativa persoanei interesate, însă pentru existența infracțiunii trebuie să fie îndeplinite și celelalte condiții prevăzute de art. 289 Cod penal.
  • c) Acceptarea promisiunii unor foloase necuvenite
    • Acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase necuvenite presupune manifestarea acordului, expres sau tacit al făptuitorului referitor la oferta de mită. Se poate realiza atât direct, cât și indirect, cu privire la oferta de acordare a unui folos necuvenit. Nu este necesară remiterea ulterioară a banilor sau bunurilor, infracțiunea fiind consumată prin acceptarea promisiunii.
  • Nerespingerea promisiunii de bani sau alte foloase necuvenite implică atitudinea făptuitorului care nu are o reacție fermă expresă în fața unei oferte de mituire.
    • În ipoteza în care variantele alternative ale elementului material sunt săvârșite indirect, prin intermediul unei persoane interpuse, aceasta va avea calitatea de complice la infracțiunea de luare de mită.
    • Dacă persoana interpusă este cea care l-a determinat pe autor să comită infracțiunea, atunci se va reține numai instigarea la luare de mită.

Cerințe esențiale pentru existența elementului material

• a) Folosul să fie necuvenit
  • fapta trebuie să aibă ca obiect bani sau alte foloase patrimoniale sau nepatrimoniale care nu sunt cuvenite în mod legal făptuitorului. În cazul în care banii sau valorile sunt cuvenite în mod legal fapta nu este tipică.
  • Banii sau avantajele solicitate, primite ori promise trebuie să reprezinte foloase care nu sunt datorate în mod legal persoanei respective.
  • Folosul poate avea caracter patrimonial sau nepatrimonial, în funcție de avantajul urmărit și de împrejurările concrete.
• b) Actul să aibă legătură cu atribuțiile de serviciu
  • Actul licit sau ilicit pentru a cărei îndeplinire, neîndeplinire, accelerare ori întârziere se pretinde, primește, acceptă sau nu se respinge promisiunea de bani sau alte foloase necuvenite trebuie să intre în cadrul atribuțiilor de serviciu ale funcționarului.
  • Folosul necuvenit trebuie să fie solicitat sau primit în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea unui act care intră în atribuțiile de serviciu ale făptuitorului sau cu realizarea unui act contrar acestor îndatoriri.
  • Neîndeplinirea acestei cerințe poate conduce la reținerea săvârșirii infracțiunii de înșelăciune. În cazul în care actul pentru a cărui îndeplinire, neîndeplinire, accelerare ori întârziere funcționarul este mituit presupune săvârșirea unei infracțiuni (exemplu – fals intelectual) aceasta va fi reținută în concurs cu luarea de mită.
  • Dacă actul solicitat nu intră în atribuțiile persoanei, încadrarea juridică trebuie analizată prin raportare la celelalte infracțiuni posibile, în special traficul de influență sau înșelăciunea, după caz.
• c) Legătura dintre folosul necuvenit și actul de serviciu
  • Trebuie să existe o legătură între avantajul solicitat sau primit și conduita pe care funcționarul urmează să o adopte în exercitarea atribuțiilor sale. Această legătură trebuie stabilită pe baza probelor administrate în cauză.
  • Fapta tipică trebuie să fie săvârșită înainte sau concomitent cu îndeplinirea, neîndeplinirea, accelerarea sau întârzierea actului ce intră în atribuțiile de serviciu ale funcționarului.
  • În cazul în care fapta este săvârșită după îndeplinirea actului, se poate reține săvârșirea infracțiunii de primire de foloase necuvenite, cu excepția situației în care înțelegerea referitoare la primirea foloaselor a avut loc înaintea îndeplinirii actului.

Pot fi acte ale infracțiunii de luarea de mită:

1. pretinderea unor foloase de către funcționar anterior îndeplinirii actului privitor la îndatoririle de serviciu pentru care foloasele au fost pretinse și primirea ulterioară a acestora constituie infracțiunea de luare de mită iar nu aceea de primire de foloase necuvenite
2. pretinderea și primirea de bani, inducând în eroare persoana vătămată cu privire la împrejurarea ca actul pentru a cărui neândeplinire făptuitorul a pretins și primit bani privește îndatoririle sale de serviciu, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, iar nu pe ale infracțiuni de luare de mită.

Banii sau foloasele necuvenite:

• se confiscă cele care au fost remise efectiv
• condamnatul va fi obligat la plata echivalentului lor în banilor dacă acestea nu se găsesc

În cazul participației penale, de la fiecare participant se va confisca prin echivalent valoarea bunurilor de care a profitat efectiv prin săvârșirea infracțiunii. Nu sunt supuse confiscării bunurile sau foloasele necuvenite pretinse, ori cele ce fac obiectul unei promisiuni acceptate sau nerespinse, dacă nu au fost remise efectiv.

II. Urmarea imediată

Urmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol pentru relațiile sociale care asigură exercitarea corectă și legală a atribuțiilor de serviciu. Infracțiunea nu presupune producerea unui prejudiciu material și nici realizarea efectivă a actului pentru care a fost solicitat folosul necuvenit.

• Starea de pericol pentru buna desfășurare a raporturilor de serviciu în cadrul:
  • autorităţile publice, instituţiile publice sau alte persoane juridice care administrează sau exploatează bunurile proprietate publică,
  • persoanei juridice de drept privat,
  • autorităților publice ale statului străin,
  • unei instanțe internaționale sau organizații internaționale.

III. Legătura de cauzalitate

Legătura de cauzalitate rezultă, de regulă, din însăși materialitatea faptei, fiind necesară existența raportului dintre conduita funcționarului și starea de pericol creată pentru relațiile sociale protejate de legea penală.

Latura subiectivă a infracțiunii de Luare de mită

Infracțiunea de luare de mită se săvârșește cu intenție directă. Făptuitorul trebuie să cunoască faptul că solicită, primește sau acceptă promisiunea unor foloase necuvenite și să urmărească obținerea acestora în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea unui act de serviciu sau cu realizarea unui act contrar îndatoririlor sale. Scopul este îndeplinirea, neîndeplinirea, întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle de serviciu ale funcționarului. Chiar dacă legea nu prevede expres poate constitui scop al laturii subiective și accelerarea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle de serviciu ale funcționarului. În lipsa scopului fapta nu este tipică. Scopul nu trebuie realizat efectiv, ci numai urmărit. Nu interesează sub aspectul existenței infracțiunii mobilul cu care a fost săvârșită fapta. Acesta poate fi avut în vedere în instanță la individualizarea pedepsei

Formele infracțiunii de luare de mită

Infracțiunea de luarea de mită este cu executare promptă.

I. Actele de pregătire și tentativa

Luarea de mită este o infracțiune de consumare anticipată, realizată prin simpla săvârșire a uneia dintre modalitățile alternative prevăzute de lege. Nu sunt posibile actele premergătoare și tentativa. Tentativa nu este incriminată distinct de art. 289 Cod penal. Actele care depășesc faza pregătitoare și realizează una dintre modalitățile normative ale infracțiunii constituie acte de executare.

II. Consumarea infracțiunii

Infracțiunea se consumă în momentul pretinderii, primirii, acceptării sau nerespingerii promisiunii de bani sau alte foloase necuvenite în scopul îndeplinirii, neîndeplinirii sau întârzierii efectuării unui act privitor la îndatoririle de serviciu ale funcționarului.

• Infracțiunea se consumă în momentul în care funcționarul:
  • pretinde bani sau alte foloase necuvenite;
  • primește asemenea foloase;
  • acceptă promisiunea acordării unor foloase necuvenite.
• Prin urmare, nu este necesar ca folosul să fie efectiv remis în cazul pretinderii sau acceptării promisiunii și nici ca actul de serviciu să fie realizat.

III. Infracțiunea continuată

În condițiile art. 35 Cod penal, infracțiunea poate fi săvârșită în formă continuată dacă sunt îndeplinite cerințele legale privind repetarea acțiunilor sau inacțiunilor și rezoluția infracțională.

În cazul realizării succesive a mai multor modalități alternative ale aceleiași infracțiuni trebuie avută în vedere și interpretarea obligatorie dată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 1/2025 pronunțată în recurs în interesul legii, referitoare la data săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 289–292 Cod penal.

În cazul în care făptuitorul realizează mai multe dintre variantele alternative ale elementului material al infracțiunii:

• se va reține o singură infracțiune de luare de mită,
• iar nu concursul de infracțiuni ori forma continuă a acesteia.
  • În acest caz fapta se consumă în momentul realizării primei activități infracționale.

Dacă făptuitorul pretinde sau primește sume de bani:

• de la mai multe persoane
• fără a exista vreo legătură între acestea,
• pentru realizarea aceluiași act ce intră în atribuțiile sale,
• se va reține concursul de infracțiuni, nu o infracțiune continuată.
  • Infracțiunea poate fi comisă în forma continuată, caz în care se epuizează la data comiterii ultimului act de executare.

Forma agravantă a infracțiunii de Luare de mită

Potrivit art. 7 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, anumite fapte de luare de mită sunt sancționate mai sever.

• Este mai gravă fapta de luare de mită comisă:
  • de un funcționar public sau funcționar cu atribuții de control ori
  • de persoana care, potrivit legii, are atribuții de constatare sau de sancțiune a contravențiilor ori
  • de persoana care, potrivit legii, are atribuții de constatare, urmărire sau judecare a infracțiunilor în exercitarea atribuțiilor sale prevăzute de lege sau rezultate din fișa postului.
  • fac parte din categoria persoanelor prevăzute la art. 293 Cod penal.
    • În aceste situații, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de art. 289 Cod penal se majorează cu o treime.

Pedeapsa pentru infracțiunea de luare de mită

• Conform art. 289 alin. (1) Cod penal, luarea de mită se pedepsește cu:
  • închisoare de la 3 la 10 ani;
  • interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a fost săvârșită fapta.

De asemenea, potrivit art. 289 alin. (3) Cod penal, banii, valorile sau celelalte bunuri primite sunt supuse confiscării. Dacă acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent. În cazul persoanelor care intră sub incidența art. 308 Cod penal, limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treime.

În situațiile prevăzute de art. 7 din Legea nr. 78/2000, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime. Aplicarea sancțiunii concrete se realizează de instanța de judecată, în funcție de împrejurările cauzei, gravitatea faptei și criteriile generale de individualizare a pedepsei.

Pedeapsa infracțiunii de luarea de mită

Luarea de mită se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi, cum ar fi dreptul de a ocupa o funcție publică.

Forma tip prevăzută de art. 289 cod penal se pedepseşte:

• cu închisoare de la 3 la 10 ani şi
• interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică ori
• interzicerea exercitării profesiei sau activității în executarea căreia a săvârşit fapta

Aspecte specifice

Spre deosebire de darea de mită, în cazul luării de mită, nu există exonerare de răspundere penală în urma autodenunțului. În plus, luarea de mită poate avea loc și în forme indirecte, prin intermediari sau alte metode de a primi foloase necuvenite.

Diferența dintre luarea de mită și darea de mită

Luarea de mită și darea de mită sunt două infracțiuni distincte, care protejează corectitudinea relațiilor de serviciu și integritatea exercitării atribuțiilor profesionale. Diferența esențială constă în conduita persoanei implicate.

Luarea de mită	Darea de mită
Este reglementată de art. 289 Cod penal.	Este reglementată de art. 290 Cod penal.
Este săvârșită de persoana care pretinde, primește sau acceptă promisiunea unor foloase necuvenite.	Este săvârșită de persoana care promite, oferă sau dă bani ori alte foloase necuvenite.
Se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani.	Se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani.
Nu beneficiază de cauza de nepedepsire prevăzută pentru denunțul mituitorului.	Mituitorul nu se pedepsește dacă denunță fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta.

O particularitate importantă este că persoana constrânsă de cel care ia mita nu răspunde penal pentru darea de mită, în condițiile art. 290 alin. (2) Cod penal.

Diferența dintre luarea de mită și primirea de foloase necuvenite

Primirea de foloase necuvenite a fost o infracțiune distinctă în vechea reglementare penală. În actualul Cod penal, art. 289 incriminează luarea de mită inclusiv în situațiile în care funcționarul primește bani sau alte foloase necuvenite.

Un aspect important pentru delimitarea juridică îl reprezintă momentul înțelegerii dintre funcționar și persoana interesată. Dacă folosul este pretins sau promis în legătură cu un act de serviciu înainte de realizarea acestuia, iar remiterea are loc ulterior, poate exista infracțiunea de luare de mită. Dacă avantajul este oferit și primit ulterior îndeplinirii actului, fără o înțelegere anterioară, încadrarea juridică trebuie analizată în funcție de circumstanțele concrete și de legislația penală aplicabilă.

Exemple practice privind infracțiunea de luare de mită

• Pretinderea unei sume de bani
  • Un funcționar public solicită unei persoane o sumă de bani pentru a-i elibera un document pe care avea obligația legală să îl emită.
  • Fapta poate constitui luare de mită, chiar dacă persoana solicitată refuză plata.
• Acceptarea promisiunii unui folos
  • Un funcționar acceptă promisiunea primirii unui avantaj material în schimbul urgentării soluționării unei cereri care intră în atribuțiile sale de serviciu.
  • Infracțiunea se consumă prin acceptarea promisiunii, fără să fie necesară remiterea efectivă a avantajului.
• Primirea indirectă a folosului
  • Un funcționar solicită ca suma de bani să fie remisă unei alte persoane, în interesul său.
  • Faptul că avantajul nu este primit personal de funcționar nu exclude existența infracțiunii, deoarece art. 289 Cod penal prevede expres posibilitatea săvârșirii faptei direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul.

Întrebări frecvente despre infracțiunea de luare de mită

Este necesar ca funcționarul să primească efectiv banii pentru a exista infracțiunea?

Nu. Infracțiunea se consumă și atunci când funcționarul doar pretinde bani sau alte foloase necuvenite ori acceptă promisiunea acordării acestora.

Poate exista luare de mită dacă banii sunt primiți de o altă persoană?

Da. Potrivit art. 289 Cod penal, fapta poate fi săvârșită direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul.

Poate fi săvârșită infracțiunea de luare de mită în mediul privat?

Da. Prin aplicarea art. 308 Cod penal, dispozițiile referitoare la luarea de mită se aplică în mod corespunzător și anumitor persoane care exercită atribuții în cadrul persoanelor juridice de drept privat. În această situație, limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treime.

Este necesar ca actul de serviciu să fie efectiv îndeplinit?

Nu. Este suficient ca folosul necuvenit să fie solicitat, primit sau promis în legătură cu actul de serviciu, în condițiile prevăzute de art. 289 Cod penal.

Se confiscă banii primiți cu titlu de mită?

Da. Potrivit art. 289 alin. (3) Cod penal, banii, valorile sau celelalte bunuri primite sunt supuse confiscării. Dacă acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

Care este diferența dintre luarea de mită și traficul de influență?

Luarea de mită presupune solicitarea sau primirea unui folos necuvenit de către o persoană în legătură cu propriile atribuții de serviciu. Traficul de influență, reglementat de art. 291 Cod penal, presupune pretinderea, primirea sau acceptarea promisiunii unor foloase de către o persoană care lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar public și promite că îl va determina să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze sau să întârzie un act de serviciu.