Clauza de neconcurenta in contractul individual de munca
Clauza de neconcurenta își produce efectul numai dacă este prevăzută în contractul individual de muncă. Clauza de neconcurență trebuie să prevadă activități concrete, delimitate în mod clar. Nu i se poate interzice unui fost angajat să profeseze.
Art. 21 Codul Muncii
(1) La încheierea contractului individual de muncă sau pe parcursul executării acestuia, părţile pot negocia şi cuprinde în contract o clauză de neconcurenţă prin care salariatul să fie obligat ca după încetarea contractului să nu presteze, în interes propriu sau al unui terţ, o activitate care se află în concurenţă cu cea prestată la angajatorul său, în schimbul unei indemnizaţii de neconcurenţă lunare pe care angajatorul se obligă să o plătească pe toată perioada de neconcurenţă.
Clauza de neconcurență
poate fi convenită de părțile contractului individual de muncă și prin acordul de încetare a acestuia, cu condiția ca:
- Acordul să fie scris: Clauza trebuie să fie inclusă într-un document scris, semnat de ambele părți, pentru a fi valabilă.
- Să fie limitată în timp și teritoriu: Durata și aria geografică în care se aplică restricțiile de concurență trebuie să fie specificate clar. De obicei, perioada nu trebuie să depășească 2 ani de la încetarea contractului.
- Să fie justificată de interesele legitime ale angajatorului: Clauza trebuie să protejeze un interes legitim al angajatorului, cum ar fi păstrarea informațiilor confidențiale sau protejarea relațiilor cu clienții.
- Să existe o compensație financiară: Conform legislației din România, angajatul trebuie să primească o compensare financiară pentru perioada în care este supus restricțiilor de concurență. Aceasta trebuie să fie un procent din salariul brut pe care angajatul l-ar fi obținut în perioada respectivă.
- Să fie rezonabilă și echitabilă: Clauza nu trebuie să impună restricții excesive care să limiteze în mod nerezonabil dreptul angajatului de a munci.
În concluzie, înțelegerea unei clauze de neconcurență prin acordul de încetare a contractului de muncă poate fi valabilă, dar trebuie să îndeplinească aceste condiții legale pentru a fi aplicabilă
Clauza de neconcurență
- este o prevedere contractuală prin care angajatul se obligă să nu concureze cu angajatorul său în anumite condiții, pe o perioadă și într-o zonă geografică specifică,
- are rolul de a proteja interesele comerciale ale angajatorului și de a preveni divulgarea informațiilor confidențiale sau a know-how-ului dobândit în timpul colaborării.
Reglementare legală
Potrivit Codului Muncii din România, clauza de neconcurență este reglementată la Art. 21-24, stipulând că aceasta trebuie să fie specificată în mod clar în contractul individual de muncă. De asemenea, clauza trebuie să fie remunerată, iar compensația nu poate fi mai mică de 50% din salariul de bază brut lunar, pe perioada în care angajatul respectă restricțiile.
Condiții de valabilitate
Pentru ca o clauză de neconcurență să fie considerată valabilă, trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
- Limitarea duratei: perioada de neconcurență nu poate depăși 2 ani.
- Limitarea geografică: trebuie specificată o zonă geografică în care se aplică restricțiile.
- Compensare financiară: angajatul trebuie să primească o compensație pe durata restricției.
Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca:
- pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică,
- în schimbul unei remuneraţii denumite salariu
Obligaţia de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului.
Contractul individual de muncă:
- se încheie anterior începerii activităţii
- se înregistrează în registrul general de evidenţă a salariaţilor
- care se transmite inspectoratului teritorial de muncă cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii
- se înregistrează în REVISAL cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activităţii de către salariatul în cauză conform H.G. nr. 500/2011
Angajatorul este obligat ca, anterior începerii activităţii, să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă.
Clauzele contractului individual de muncă nu pot conţine:
- prevederi contrare sau
- drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative ori prin contracte colective de muncă
În afara clauzelor esenţiale, între părţi pot fi negociate şi cuprinse în contractul individual de muncă şi alte clauze specifice precum:
- clauza cu privire la formarea profesională;
- clauza de neconcurenţă;
- clauza de mobilitate;
- clauza de confidenţialitate
Clauza de neconcurenţă
Clauza de neconcurenţă este clauza prin care salariatul este obligat ca după încetarea contractului individual de muncă să nu presteze:
- în interes propriu sau al unui terţ,
- o activitate care se află în concurenţă cu cea prestată la angajatorul său,
- în schimbul unei indemnizaţii de neconcurenţă lunare pe care angajatorul se obligă să o plătească pe toată perioada de neconcurenţă
Clauza de neconcurenţă îşi produce efectele numai dacă în cuprinsul contractului individual de muncă sunt prevăzute în mod concret:
- activităţile ce sunt interzise salariatului la data încetării contractului,
- cuantumul indemnizaţiei de neconcurenţă lunare,
- perioada pentru care îşi produce efectele clauza de neconcurenţă,
- terţii în favoarea cărora se interzice prestarea activităţii,
- aria geografică unde salariatul poate fi în reală competiţie cu angajatorul
Cuantumul indemnizaţiei lunare de neconcurenţă
Cuantumul indemnizaţiei lunare de neconcurenţă este de cel puţin 50% din:
- media veniturilor salariale brute ale salariatului din ultimele 6 luni anterioare datei încetării contractului individual de muncă sau,
- media veniturilor salariale lunare brute cuvenite acestuia pe durata contractului, în cazul în care durata contractului individual de muncă a fost mai mică de 6 luni
Indemnizaţia de neconcurenţă
- reprezintă cheltuială efectuată de angajator,
- este deductibilă la calculul profitului impozabil şi
- se impozitează la persoana fizică beneficiară, potrivit legii
Durata clauzei de neconcurență
Clauza de neconcurenţă îşi poate produce efectele pentru o perioadă de maximum 2 ani de la data încetării contractului individual de muncă.
Nu se aplică clauza de neconcurență în situația în care contractul individual de muncă a încetat de drept.
Excepție
Se aplică clauza de neconcurență dacă contractul individual de muncă încetează de drept în următoarele situații:
- la data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare;
- la data comunicării deciziei de pensie în cazul pensiei de invaliditate de gradul III, pensiei anticipate parţiale, pensiei anticipate, pensiei pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare;
- la data comunicării deciziei medicale asupra capacităţii de muncă în cazul invalidităţii de gradul I sau II;
- ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcţia ocupată de salariat a unei persoane concediate nelegal sau pentru motive neîntemeiate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de reintegrare;
- ca urmare a condamnării la executarea unei pedepse privative de libertate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti;
- de la data retragerii de către autorităţile sau organismele competente a avizelor, autorizaţiilor ori atestărilor necesare pentru exercitarea profesiei;
- la data expirării termenului contractului individual de muncă încheiat pe durată determinată;
- a intervenit din iniţiativa angajatorului pentru motive care nu ţin de persoana salariatului
Clauza de neconcurenţă nu poate avea ca efect interzicerea în mod absolut a exercitării profesiei salariatului sau a specializării pe care o deţine.
La sesizarea salariatului sau a inspectoratului teritorial de muncă instanţa competentă poate diminua efectele clauzei de neconcurenţă.
În cazul nerespectării, cu vinovăţie, a clauzei de neconcurenţă salariatul poate fi obligat:
- la restituirea indemnizaţiei şi
- la daune-interese corespunzătoare prejudiciului pe care l-a produs angajatorului
Clauza de mobilitate
Conform art. 25 din Codul muncii clauza de mobilitate este o înțelegere a părților prin care se stabilește:
- executarea obligaţiilor de serviciu de către salariat nu se realizează într-un loc stabil de muncă
- natura prestaţiilor suplimentare de care va beneficia salariatul
- cuantumul prestaţiilor suplimentare în bani sau
- modalităţile prestaţiilor suplimentare în natură
Clauza de confidențialitate
Prin clauza de confidenţialitate părţile convin ca:
- pe toată durata contractului individual de muncă şi după încetarea acestuia,
- să nu transmită date sau informaţii de care au luat cunoştinţă în timpul executării contractului, în condiţiile stabilite în regulamentele interne, în contractele colective de muncă sau în contractele individuale de muncă.
Nerespectarea acestei clauze de către oricare dintre părţi atrage obligarea celui în culpă la plata de daune-interese.
Orice salariat care prestează o muncă beneficiază:
- de condiţii de muncă adecvate activităţii desfăşurate,
- de protecţie socială,
- de securitate şi sănătate în muncă,
- de respectarea demnităţii şi a conştiinţei sale, fără nicio discriminare
Tuturor salariaţilor care prestează o muncă le sunt recunoscute:
- dreptul la negocieri colective,
- dreptul la protecţia datelor cu caracter personal,
- dreptul la protecţie împotriva concedierilor nelegale
Pentru munca egală sau de valoare egală este interzisă orice discriminare bazată pe criteriul de sex cu privire la toate elementele şi condiţiile de remunerare.
Impactul asupra angajatului
Acceptarea unei clauze de neconcurență poate afecta opțiunile de angajare ale unui angajat. Aceasta poate limita capacitatea de a obține un loc de muncă în domeniul de activitate similar după încetarea contractului de muncă, ceea ce poate influența deciziile de carieră.
Cazuri de contestație
Există situații în care clauza poate fi contestată în instanță, mai ales dacă angajatul consideră că termenii sunt abuzivi sau că restricțiile impuse sunt disproporționate
