Timpul de munca si timpul de odihna

∞ Nu trebuie să fii trist că n-ai fost remarcat. Fii trist că n-ai făcut nimic remarcabil ∞

Timpul de munca si timpul de odihna

Contractul individual de muncă
  • se încheie anterior începerii activităţii
  • se înregistrează în registrul general de evidenţă a salariaţilor
  • se transmite inspectoratului teritorial de muncă cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii,
  • se înregistrează în REVISAL cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activităţii de către salariatul în cauză conform H.G. nr. 500/2011

Angajatorul este obligat ca, anterior începerii activităţii, să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă.

Contractul individual de muncă pe durată determinată

Durata maximă a contractului individual de muncă pe durată determinată este de 36 de luni. Se pot încheia succesiv între aceleaşi părţi cel mult 3 contracte individuale de muncă pe durată determinată.

Contractele individuale de muncă pe durată determinată încheiate în termen de 3 luni de la încetarea unui contract de muncă pe durată determinată:

  • sunt considerate contracte succesive şi
  • nu pot avea o durată mai mare de 12 luni fiecare
Elementele specifice contractului individual de muncă cu timp parţial sunt:
  • durata muncii şi repartizarea programului de lucru;
  • condiţiile în care se poate modifica programul de lucru;
  • interdicţia de a efectua ore suplimentare, cu excepţia cazurilor de forţă majoră sau pentru alte lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecinţelor acestora.

Neprecizarea într-un contract individual de muncă cu timp parţial, a elementelor prevăzute mai sus are ca efect considerarea respectivului contract individual de muncă ca fiind încheiat pentru normă întreagă.

Timpul de muncă- durată

Programul de muncă şi modul de repartizare a acestuia pe zile:

  • sunt aduse la cunoştinţă salariaţilor şi
  • sunt afişate la sediul angajatorului

Durata normală a timpului de muncă pentru salariaţii angajaţi cu normă întreagă este:

  • de 8 ore pe zi şi
  • de 40 de ore pe săptămână

Durata maximă legală a timpului de muncă, inclusiv orele suplimentare cuprinde cel mult 48 de ore pe săptămână. Durata zilnică a timpului de muncă de 12 ore va fi urmată de o perioadă de repaus de 24 de ore.

Durata zilnică a timpului de muncă este împărţită în două perioade:
  • o perioadă fixă în care personalul se află simultan la locul de muncă şi
  • o perioadă variabilă, mobilă, în care salariatul îşi alege orele de sosire şi de plecare, cu respectarea timpului de muncă zilnic
Excepţie

Durata timpului de muncă, ce include şi orele suplimentare, poate fi prelungită peste 48 de ore pe săptămână, cu condiţia:

  • media orelor de muncă, calculată pe o perioadă de referinţă de 4 luni calendaristice, să nu depăşească 48 de ore pe săptămână

Munca prestată în afara duratei normale timpul de muncă săptămânal, este considerată muncă suplimentară.

In cazul tinerilor în vârstă de până la 18 ani durata timpului de muncă este:

  • de 6 ore pe zi şi
  • de 30 de ore pe săptămână.

Programul de lucru inegal poate funcţiona numai dacă este specificat expres în contractul individual de muncă.

Compensarea muncii suplimentare

Munca suplimentară se compensează:

  • prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia
  • prin adăugarea unui spor la salariu corespunzător duratei acesteia, în luna următoare, care nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază, când compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termen de 60 zile

Munca de noapte

Munca prestată între orele 22.00-6.00 este considerată muncă de noapte.

Sporul acordat pentru munca prestată în timpul nopţii:
  • este în cuantum de 25% din salariul de bază,
  • dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.

Angajatorul care, în mod frecvent, utilizează munca de noapte, este obligat să informeze despre aceasta Inspectoratul Teritorial de Muncă.

Tinerii care nu au împlinit vârsta de 18 ani nu pot presta:
  • muncă de noapte sau
  • muncă suplimentară

Repausul săptămânal

Salariații au dreptul la un repaus de cel puţin 12 ore consecutive între două zile de muncă. Repausul săptămânal se acordă în două zile consecutive, de regulă sâmbăta şi duminica.

Salariații cărora li se acordă repausul săptămânal în alte zile decât sâmbăta şi duminica, zile stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern, au dreptul la un spor la salariu stabilit:

  • prin contractul colectiv de muncă sau
  • prin contractul individual de muncă
 Salariații care din motive justificate, lucrează în zilele de sărbătoare legală, au dreptul:
  • la compensarea cu timpul liber corespunzător în următoarele 30 de zile
  • la un spor la salariul de bază ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru

Concediul de odihnă

Durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare. Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă.

Angajatorul este obligat să acorde concediul de odihnă neefectuat într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul la concediul de odihnă anual.

Cuantumul indemnizaţiei de concediu de odihnă

Cuantumul indemnizaţiei de concediu de odihnă se calculează din media zilnică a:

  • drepturilor salariale compuse din salariul de bază, indemnizaţiile şi sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectivă,
  • prevăzute în contractul individual de muncă,
  • din ultimele 3 luni anterioare celei în care este efectuat concediul,
  • multiplicată cu numărul de zile de concediu

Indemnizaţia de concediu de odihnă se plăteşte de către angajator cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de plecarea în concediu.

Concediul fără plată

Concediul fără plată poate fi acordat cu acordul angajatorului. În cazul concediilor pentru studii sau pentru interese personale, contractul individual de muncă poate fi suspendat, prin acordul părţilor.

Concedierea

Termenul de preaviz de care beneficiază salariaţii în caz de concediere este de cel puţin 20 de zile lucrătoare.

Salariatul concediat prin concediere colectivă are dreptul de a fi reangajat:

  •  cu prioritate pe postul reînfiinţat în aceeaşi activitate,
  • fără examen, concurs sau perioadă de probă,
  • în termen de 45 de zile calendaristice de la data concedierii

Demisia

Angajatorul este obligat să înregistreze demisia salariatului. Refuzul angajatorului de a înregistra demisia dă dreptul salariatului de a face dovada acesteia prin orice mijloace de probă.

Termenul de preaviz în caz de demisie este:
  • cel mult 20 de zile lucrătoare pentru salariaţii cu funcţii de execuţie,
  • cel mult 45 de zile lucrătoare pentru salariaţii care ocupă funcţii de conducere.

Salariatul poate demisiona fără preaviz dacă angajatorul nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate prin contractul individual de muncă.

Similar Posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.