Asistența judiciară în materie civilă: condiții și forme

Există o scăpare în fața tuturor supărărilor - uitarea

Asistenţa judiciară reprezintă instituţia menită să faciliteze şi să asigure totodată accesul la justiţie pentru persoanele lipsite de posibilităţi financiare.

Asistența judiciară în materie civilă: forme, condiții de acordare, procedură și încetare

Asistența judiciară în materie civilă reprezintă un mecanism prin care statul facilitează accesul persoanelor fizice la justiție, atunci când acestea nu dispun de resursele financiare necesare pentru a suporta cheltuielile unui proces. Prin acordarea ajutorului public judiciar, beneficiarii pot obține asistență prin avocat, plata unor cheltuieli judiciare sau facilități privind achitarea taxelor judiciare de timbru.

Reglementarea principală se regăsește în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cele aduse prin Legea nr. 268/2024. Ajutorul public judiciar urmărește garantarea dreptului la un proces echitabil și asigurarea accesului efectiv la justiție, fără ca situația materială a unei persoane să constituie, în mod nejustificat, un obstacol în apărarea drepturilor și intereselor sale legitime.

  • OUG nr. 51/2008 transpune Directiva nr. 2003/8/CE de îmbunătățire a accesului la justiție în litigiile transfrontaliere prin:
    • stabilirea unor norme minime comune privind asistenţa judiciară acordată în astfel de litigii,
    • stabileşte că situaţia economică a unei persoane este evaluată de autoritatea competentă, ţinând cont de diferiţi factori obiectivi, precum veniturile.

Ce reprezintă asistența judiciară în materie civilă

Ajutorul public judiciar este o formă de sprijin financiar acordată de stat persoanelor care nu pot suporta cheltuielile unui proces sau costurile necesare obținerii unor consultații juridice fără a pune în pericol întreținerea proprie ori a familiei.

  • Asistența judiciară cuprinde
    • acordarea de scutiri, reduceri, eşalonări, amânări pentru plata taxelor judiciare prevăzute de lege;
    • apărarea şi asistenţa gratuită printr-un avocat desemnat de barou;
    • orice alte modalităţi prevăzute de lege

Potrivit art. 1 din OUG nr. 51/2008, scopul acestui mecanism este asigurarea dreptului la un proces echitabil și garantarea accesului egal la actul de justiție. Ajutorul public judiciar poate fi solicitat atât pentru inițierea și desfășurarea unui proces, cât și pentru executarea silită a hotărârilor judecătorești sau a altor titluri executorii.

  • Conform art. 3 din OUG nr. 51/2008, dispozițiile ordonanței sunt aplicabile în:
    • cauze civile;
    • cauze comerciale;
    • cauze administrative;
    • litigii de muncă și asigurări sociale;
    • alte cauze prevăzute de lege, cu excepția celor penale.
  • Prin urmare, asistența judiciară nu se limitează la reprezentarea prin avocat, ci poate acoperi și alte cheltuieli necesare pentru realizarea dreptului de acces la justiție.

Cine poate beneficia de ajutor public judiciar

Potrivit art. 4 din OUG nr. 51/2008, poate solicita ajutor public judiciar orice persoană fizică aflată în situația în care nu poate face față cheltuielilor unui proces sau costurilor consultațiilor juridice necesare pentru apărarea unui drept ori interes legitim, fără a pune în pericol întreținerea sa sau a familiei.

  • Ajutorul public judiciar poate fi acordat oricărei persoane fizice
    • care are domiciliul sau reşedinţa în România sau într-un stat membru al UE
    • care nu au domiciliul sau reşedinţa obişnuită pe teritoriul României sau al altui stat membru al UE. Acordarea este condiţionată de existenţa unei legături convenţionale care conţine dispoziţii referitoare la accesul internaţional la justiţie între România şi statul al cărui cetăţean este solicitantul sau pe al cărui teritoriu îşi are domiciliul.

Pentru a determina dacă solicitantul are domiciliul pe teritoriul României se aplică legea română. În cazul în care solicitantul nu are domiciliul pe teritoriul României pentru a stabili dacă acesta are domiciliul pe teritoriul unui alt stat membru, se aplică legea statului membru în cauză.

Stabilirea domiciliului sau a reşedinţei obişnuite se determină în funcţie de data depunerii cererii de ajutor public judiciar. Schimbarea ulterioară a acestora nu mai prezintă relevanţă sub aspectul acordării ajutorului public judiciar. Pentru statele cu care România nu are legături convenţionale, accesul internaţional la justiţie poate fi acordat în baza curtoaziei internaţionale, sub rezerva reciprocităţii.

În anumite condiții, legea permite acordarea ajutorului public judiciar și persoanelor juridice fără scop lucrativ, cu sediul în România, atunci când acestea acționează pentru apărarea drepturilor unor persoane aflate în situații speciale sau pentru protejarea unui interes de grup ori general.

În cazul acestor persoane juridice, instanța analizează și dacă suportarea cheltuielilor procesului ar afecta în mod semnificativ activitatea curentă. Pentru stabilirea situației familiale, art. 5 din ordonanță include în noțiunea de familie soțul sau soția, copiii și alți descendenți aflați în întreținere, în condițiile prevăzute de lege. Sunt avute în vedere și anumite persoane care locuiesc împreună cu solicitantul și gospodăresc în comun.

Prin familie se înţelege:
  • soţul sau soţia,
  • copiii sau alţi descendenţi în linie dreaptă în vârstă de până la 18 ani aflaţi în întreţinerea solicitantului,
  • copiii sau alţi descendenţi în linie dreaptă în vârstă de peste 18 ani, dar nu mai mult de 26 de ani, dacă se află în continuarea studiilor şi în întreţinerea solicitantului
  • persoana care are domiciliul ori reşedinţa comună şi gospodăreşte împreună cu solicitantul,
  • copiii sau alţi descendenţi în linie dreaptă ai acestei persoane în vârstă de până la 18 ani aflaţi în întreţinerea solicitantului,
  • copiii sau alţi descendenţi în linie dreaptă în vârstă de peste 18 ani, dar nu mai mult de 26 de ani, dacă se află în continuarea studiilor şi în întreţinerea solicitantului.
  • Valoarea ajutorului public judiciar acordat, separat sau cumulat, în oricare dintre formele prevăzute:
    • nu poate depăşi suma maximă echivalentă cu 10 salarii minime brute pe ţară la nivelul anului în care a fost formulată cererea de acordare
    • în cursul unei perioade de un an

Care sunt formele ajutorului public judiciar

Conform art. 6 din OUG nr. 51/2008, ajutorul public judiciar poate fi acordat separat sau cumulat, în următoarele forme:

1) Asistență judiciară prin avocat

Această formă presupune plata onorariului avocatului pentru asigurarea reprezentării, asistenței juridice și, după caz, a apărării beneficiarului. Avocatul poate fi desemnat sau ales potrivit dispozițiilor legale aplicabile, pentru realizarea ori apărarea unui drept sau interes legitim în justiție. Asistența prin avocat poate fi solicitată inclusiv pentru prevenirea unui litigiu, în condițiile legii.

  • Conform Legii nr. 51/1995 dacă a fost încuviinţată cererea de ajutor public judiciar sub forma asistenţei prin avocat:
    • se trimit de îndată decanului baroului din circumscripţia instanţei cererea împreună cu încheierea de încuviinţare
    • se cere desemnarea unui avocat pentru asistenţă judiciară a părţii solicitante
    • se menţionează şi cuantumul onorariului avocatului numit în încheierea de încuviinţare
    • se extinde de drept pentru redactarea cererii şi a motivelor de recurs, precum şi pentru exercitarea şi susţinerea sa

2) Plata onorariului expertului, traducătorului sau interpretului

Ajutorul public judiciar poate acoperi onorariile experților, traducătorilor și interpreților utilizați în cadrul procesului, dacă participarea acestora este încuviințată de instanță sau de autoritatea cu atribuții jurisdicționale, iar plata revine, potrivit legii, solicitantului. Această facilitate este importantă în cauzele în care soluționarea litigiului presupune administrarea unor probe de specialitate sau traducerea unor documente.

3) Plata onorariului executorului judecătoresc

O altă formă de sprijin constă în plata onorariului executorului judecătoresc, în condițiile prevăzute de OUG nr. 51/2008. Facilitatea poate fi acordată în legătură cu procedurile de executare silită, atunci când beneficiarul îndeplinește condițiile legale.

În încheierea de încuviinţare se stabileşte şi onorariul provizoriu cuvenit executorului judecătoresc în funcţie de plafoanele legale şi de complexitatea dosarului la acea dată. Cererea împreună cu încheierea de încuviinţare se trimit de îndată camerei teritoriale a executorilor judecătoreşti din circumscripţia teritorială a acelei instanţe. Colegiul director al camerei teritoriale a executorilor judecătoreşti are obligaţia de a desemna, în termen de 3 zile un executor judecătoresc căruia îi transmite odată cu înştiinţarea desemnării, încheierea menţionată anterior.

Preşedintele are obligaţia de a comunica şi beneficiarului ajutorului public judiciar numele executorului judecătoresc desemnat. Beneficiarul poate solicita el însuşi desemnarea unui anumit executor judecătoresc, competent teritorial (art.26 din OUG nr. 51/2008).

4) Scutirea, reducerea, eșalonarea sau amânarea taxelor judiciare de timbru

  • Ajutorul public judiciar poate consta și în:
    • scutirea de la plata taxelor judiciare de timbru;
    • reducerea cuantumului acestora;
    • eșalonarea plății;
    • amânarea plății taxelor judiciare.

Aceste facilități pot privi inclusiv taxele judiciare datorate în faza executării silite. Ajutorul poate fi acordat într-o singură formă sau prin combinarea mai multor modalități de sprijin, în funcție de situația solicitantului și de cheltuielile necesare. Potrivit art. 7, valoarea ajutorului public judiciar acordat sub formele prevăzute la art. 6 lit. a)-c) nu poate depăși, într-o perioadă de un an, echivalentul a 10 salarii de bază minime brute pe țară, la nivelul anului în care a fost formulată cererea.

După încuviinţarea cererii, chiar dacă reclamantul nu achită tranşele stabilite de instanţă la termenele fixate prin dispozitivul încheierii instanţa este în mod legal învestită, nu este incidentă sancţiunea anulării cererii ca netimbrată sau ca insuficient timbrată. Dacă nu a fost achitată integral până la momentul închiderii dezbaterilor asupra fondului pricinii, instanţa poate proceda la soluţionarea acesteia.

  • Când taxele judiciare datorate sunt mai mari decât dublul venitului net lunar pe familie al solicitantului din luna anterioară formulării cererii de ajutor public judiciar:
    • eşalonarea plăţii se va face astfel încât rata lunară datorată să nu depăşească jumatate din venitul net pe familie,
    • dacă instanţa nu apreciază necesar a se acorda o altă formă de ajutor, mai favorabilă, eşalonarea putându-se face în cel mult 48 rate lunare

Care sunt condițiile de acordare a ajutorului public judiciar

Acordarea ajutorului public judiciar este condiționată, în principal, de situația materială a solicitantului și de capacitatea acestuia de a suporta cheltuielile necesare procesului. Cel care nu este în stare să facă faţă cheltuielilor pe care le presupune declanşarea şi susţinerea unui proces civil, fără a primejdui propria sa întreţinere sau a familiei sale, poate beneficia de asistenta judiciara, în condiţiile legii speciale privind ajutorul public judiciar.

1) Criteriul veniturilor familiei

Potrivit art. 8 din OUG nr. 51/2008, în forma modificată prin Legea nr. 268/2024, se aplică următoarele praguri:

  • a) Venit mediu net lunar sub 25% din salariul de bază minim brut pe țară
    • Persoanele care realizează un venit mediu net lunar pe membru de familie sub echivalentul a 25% din salariul de bază minim brut pe țară beneficiază de avansarea integrală de către stat a sumelor reprezentând ajutor public judiciar.
  • b) Venit mediu net lunar sub 50% din salariul de bază minim brut pe țară
    • Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie este sub echivalentul a 50% din salariul de bază minim brut pe țară, statul avansează 50% din sumele reprezentând ajutor public judiciar.
  • c) Alte situații în care costurile procesului limitează accesul la justiție
    • Ajutorul public judiciar poate fi acordat și persoanelor care nu se încadrează în pragurile de venit menționate, dacă instanța constată că respectivele costuri ale procesului le-ar limita accesul efectiv la justiție.

În această situație sunt analizate veniturile realizate, cheltuielile dovedite și, după caz, diferențele dintre costul vieții din statul de reședință și cel din România. Un aspect important este că venitul se raportează la fiecare membru de familie, iar evaluarea are în vedere ultimele două luni anterioare formulării cererii.

2) Veniturile luate în calcul

  • Potrivit art. 9 din OUG nr. 51/2008, la stabilirea situației materiale se iau în considerare veniturile periodice, precum:
    • salariile;
    • indemnizațiile;
    • onorariile;
    • rentele;
    • veniturile din chirii;
    • profitul obținut din activități comerciale;
    • veniturile din activități independente;
    • alte venituri periodice.
  • Sunt avute în vedere și sumele datorate periodic pentru satisfacerea necesităților de bază, cum sunt chiriile și obligațiile de întreținere.

3) Situații speciale

Potrivit art. 8¹, ajutorul public judiciar poate fi acordat independent de situația materială a solicitantului atunci când o lege specială recunoaște dreptul la asistență judiciară sau juridică gratuită pentru protejarea unor persoane aflate în situații speciale.

Sunt avute în vedere, cu respectarea condițiilor legale, situații precum minoritatea, handicapul sau existența unui anumit statut care justifică protecția specială. Ajutorul se acordă numai pentru apărarea sau recunoașterea drepturilor și intereselor legate de situația specială care a justificat recunoașterea acestui drept.

Cum se solicită ajutorul public judiciar

Cererea de acordare a ajutorului public judiciar se formulează în scris și se adresează instanței competente să soluționeze cauza pentru care se solicită sprijinul. În cazul în care ajutorul este solicitat pentru executarea silită a unei hotărâri judecătorești, cererea se adresează instanței de executare. Dacă instanța competentă nu poate fi stabilită potrivit regulilor generale, cererea se depune la judecătoria în a cărei circumscripție teritorială solicitantul își are domiciliul sau reședința.

1) Ce trebuie să cuprindă cererea

  • Potrivit art. 14 din OUG nr. 51/2008, cererea trebuie să conțină informații referitoare la:
    • obiectul și natura procesului pentru care se solicită ajutorul;
    • identitatea solicitantului;
    • codul numeric personal;
    • domiciliul;
    • situația materială a solicitantului și a familiei sale.

La cerere se atașează documente justificative privind veniturile solicitantului și ale membrilor familiei, precum și dovezi referitoare la obligațiile de întreținere sau de plată. De asemenea, solicitantul trebuie să depună o declarație pe propria răspundere privind eventualele forme de ajutor public judiciar de care a beneficiat în ultimele 12 luni, cauzele respective și cuantumul ajutorului primit. Instanța poate solicita informații suplimentare și alte dovezi pentru verificarea situației materiale.

2) Cum soluționează instanța cererea

Cererea de ajutor public judiciar este scutită de taxa judiciară de timbru. Instanța soluționează solicitarea fără citarea părților, în camera de consiliu, printr-o încheiere motivată. În cazul respingerii cererii, solicitantul poate formula cerere de reexaminare în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii. Reexaminarea este soluționată de un alt complet de judecată, prin încheiere irevocabilă.

3) Când poate fi solicitat ajutorul public judiciar

Ajutorul public judiciar poate fi solicitat oricând în cursul judecății și se acordă de la data formulării cererii, menținându-se pe parcursul etapei procesuale pentru care a fost aprobat. Pentru exercitarea unei căi de atac este necesară formularea unei noi cereri, cu respectarea termenului legal. În acest caz, cererea se adresează instanței a cărei hotărâre se atacă și trebuie depusă în interiorul termenului prevăzut pentru exercitarea căii de atac.

Taxa se datorează în solidar:

  • când cererile sau acţiunile introduse în comun de mai multe persoane pentru acelaşi obiect ori
  • când obiectul este un drept sau o obligaţie comună

Efectele admiterii cererii de ajutor public judiciar sub forma scutirii de plată taxei judiciare de timbru în persoana unuia dintre reclamanţi nu se poate produce şi asupra celorlalţi coparticipanţi. Remiterea de datorie făcută unui debitor să nu profite şi celorlalţi codebitori.

Orice persoană interesată:
  • va putea sesiza oricând instanţa care a încuviinţat ajutorul public judiciar,
  • va prezenta dovezi cu privire la situaţia reală a celui căruia i s-a încuviinţat cererea
  • ajutorul public judiciar nu se suspendă în cursul noilor cercetări

Împotriva încheierii se poate face:

  • numai cerere de reexaminare,
  • se poate solicita motivat să se revină asupra despăgubirii sau a amenzii ori
  • să se dispună reducerea acestora
  • cererea se face în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii
  • se soluţionează de un alt complet,
  • prin încheiere irevocabilă.

În ce situații poate fi refuzat ajutorul public judiciar

Potrivit art. 16 din OUG nr. 51/2008, instanța poate refuza acordarea ajutorului public judiciar în anumite situații, chiar dacă solicitantul invocă dificultăți financiare.

  • Refuzul poate interveni, printre altele, atunci când:
    • cererea este formulată abuziv;
    • costul estimat al ajutorului este disproporționat față de valoarea obiectului cauzei;
    • solicitarea nu urmărește apărarea unui interes legitim;
    • ajutorul este solicitat pentru o acțiune contrară ordinii publice sau ordinii constituționale;
    • sunt solicitate despăgubiri pentru atingerea imaginii, onoarei sau reputației, fără existența unui prejudiciu material, în condițiile prevăzute de lege;
    • cererea rezultă din desfășurarea unei activități comerciale sau independente a solicitantului.
  • Refuzul trebuie analizat în raport cu împrejurările concrete ale cauzei și cu dispozițiile legale aplicabile.
  • Dacă cererea pentru a cărei soluţionare se solicită asistenta judiciara face parte din categoria celor care pot fi supuse medierii sau altor proceduri alternative de soluţionare, poate fi respinsă:
    • dacă se dovedeşte că solicitantul ajutorului public judiciar a refuzat anterior începerii procesului să urmeze o asemenea procedură
    • când solicitantul pretinde despăgubiri pentru atingeri aduse imaginii, onoarei sau reputaţiei sale, în condiţiile în care acesta nu a suferit vreun prejudiciu material,
    • când cererea decurge din activitatea comercială sau dintr-o activitate independentă desfăşurată de solicitant

În ce condiții se stinge dreptul la ajutor public judiciar

Potrivit art. 10 din OUG nr. 51/2008, dreptul la ajutor public judiciar se stinge în două situații:

  • a) Prin moartea părții
    • Dreptul la ajutor public judiciar este un drept acordat în considerarea situației personale a beneficiarului, astfel încât acesta se stinge prin decesul părții.
  • b) Prin îmbunătățirea situației materiale a beneficiarului
    • Dreptul încetează atunci când situația materială a beneficiarului se îmbunătățește până la un nivel care îi permite să suporte cheltuielile procesului.
  • c) Prin transmiterea prin acte inter vivos a calităţii procesuale a solicitantului (solicitantul obţinerii scutirii de plata taxei judiciare de timbru, ulterior, în cursul procesului, transmite drepturile sale cu caracter litigios către un terţ, acesta din urmă va fi obligat să achite taxa judiciară de timbru aferentă cererii. Şi el poate formula la rândul său cerere de ajutor public judiciar, ce va fi soluţionată prin prisma situaţiei financiare sale concrete.

Prin urmare, acordarea ajutorului public judiciar nu presupune menținerea automată a acestuia indiferent de schimbările intervenite în situația financiară a beneficiarului. În cazul în care se constată că ajutorul a fost obținut prin ascunderea cu rea-credință a adevărului, instanța poate dispune restituirea sumelor de care beneficiarul a fost scutit și aplicarea unei amenzi de până la cinci ori valoarea scutirii obținute nejustificat.

Dreptul la ajutor public judiciar are caracter strict personal nu poate fi exercitat de creditorii solicitantului pe calea acţiunii oblice şi nu se poate transmite succesorilor solicitantului, chiar dacă se transmite acestora calitatea procesuală a antecesorului lor.

Asistența extrajudiciară

OUG nr. 51/2008 reglementează și posibilitatea acordării asistenței extrajudiciare, destinată persoanelor care au nevoie de sprijin juridic înainte de declanșarea unui proces. Conform art. 35-37, asistența extrajudiciară poate consta în acordarea de consultații, formularea de cereri, petiții sau sesizări și reprezentarea în fața unor autorități ori instituții publice, în condițiile legii.

Această formă de sprijin urmărește prevenirea litigiilor și facilitarea soluționării problemelor juridice fără a fi necesară, în toate situațiile, sesizarea instanței. Asistența extrajudiciară se acordă prin serviciile de asistență judiciară organizate la nivelul barourilor, cu respectarea condițiilor prevăzute de ordonanță.

Efectele acordării ajutorului public judiciar asupra cheltuielilor de judecată

Acordarea ajutorului public judiciar nu înlătură în mod automat toate obligațiile beneficiarului privind cheltuielile de judecată. Potrivit art. 18 din OUG nr. 51/2008, dacă beneficiarul câștigă procesul, cheltuielile pentru care a primit ajutor public judiciar pot fi puse în sarcina părții care a căzut în pretenții, aceasta urmând să plătească sumele respective către stat.

În situația în care beneficiarul pierde procesul, cheltuielile avansate de stat rămân, ca regulă, în sarcina acestuia. Totuși, potrivit art. 19, instanța poate dispune restituirea totală sau parțială a cheltuielilor avansate de stat dacă beneficiarul a pierdut procesul din cauza comportamentului său nediligent ori dacă s-a constatat că acțiunea a fost exercitată abuziv. De asemenea, pierderea procesului nu înlătură obligația eventuală de plată a cheltuielilor de judecată datorate celeilalte părți, în condițiile dreptului procesual civil.

Întrebări frecvente despre ajutorul public judiciar în materie civilă

În principal, orice persoană fizică ce îndeplinește condițiile prevăzute de OUG nr. 51/2008 poate solicita ajutor public judiciar. În situații speciale, legea permite acordarea acestuia și unor persoane juridice fără scop lucrativ.

Potrivit art. 8 din OUG nr. 51/2008, ajutorul se avansează integral de stat dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie este sub 25% din salariul minim brut pe țară și în proporție de 50% dacă venitul este sub 50% din acest reper. Ajutorul poate fi acordat și în alte situații, în funcție de veniturile și cheltuielile dovedite.

Da. Acesta poate consta în scutirea, reducerea, eșalonarea sau amânarea plății taxelor judiciare de timbru, inclusiv a celor datorate în faza executării silite.

Potrivit art. 10 din OUG nr. 51/2008, dreptul se stinge prin moartea beneficiarului sau prin îmbunătățirea situației sale materiale până la un nivel care îi permite să suporte cheltuielile procesului.

Da. Împotriva încheierii de respingere se poate formula cerere de reexaminare în termen de 5 zile de la comunicare, potrivit art. 15 din OUG nr. 51/2008.

Similar Posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.