Vocatia la moștenire- Dreptul de moştenire este definit ca fiind modul de transmitere a patrimoniului unei persoane fizice decedate către una sau mai multe persoane în viaţă (art 953 Cod civil).

Ce este dreptul de moștenire

Dreptul de moştenire este definit ca fiind modul de transmitere a patrimoniului unei persoane fizice decedate către una sau mai multe persoane în viaţă (art 953 Cod civil).

Potrivit sensului pozitiv al principiului reciprocităţii vocaţiei generale la moştenire:

• dacă o persoană are vocaţie la moştenirea lăsată de o altă persoană, atunci şi aceasta din urmă are vocaţie generală la moştenirea celei dintâi,
• acest principiu comportă, potrivit doctrinei, şi excepţii.

• În actualul cod civil moştenirea este definită ca un mod de transmitere a patrimoniului.
• În vechiul cod civil moştenirea era tratată ca un mod de dobândire a proprietăţii bunurilor.

Dreptul la moștenire-condiții generale

Indiferent dacă este vorba despre o moştenire legală, testamentară sau contractuală, o persoană poate moşteni, dacă întruneşte, în mod cumulativ, următoarele trei condiţii:

1. să aibă capacitate succesorală, adică să existe la momentul deschiderii moştenirii, să aibă aptitudinea de a fi subiect al drepturilor şi obligaţiilor pe care le implică calitatea de succesor;
2. să aibă vocaţie la moştenire (în temeiul legii sau în temeiul testamentului);
3. să nu fie nedemnă de a moşteni

Ce înseamnă vocația la moștenire

Este dreptul unei persoane de a moșteni. Pentru a putea moşteni, o persoană trebuie să aibă calitatea cerută de lege sau să fi fost desemnată de către defunct prin testament (art. 962 Cod civil). Vocaţia succesorală sau chemarea la moştenire este conferită fie prin voinţa legii sau fie prin voinţa lui de cujus exprimată prin testament sau donaţie de bunuri viitoare. Determinarea persoanelor care au vocaţie succesorală poartă denumirea de devoluţiune succesorală (legală sau testamentară).

Vocația la moștenire poate fi:

• vocatia generală (eventuală) bazată pe principiul reciprocității atunci când desemnează vocaţia potenţială (eventuală) a unor persoane de a culege moştenirea lăsată de o altă persoană. Ai drept teoretic la moștenire, faci parte dintr-o clasă de moștenitori.
• vocația concretă (efectivă, utilă) când persoanele care culeg în mod efectiv moştenirea sunt determinate cu ajutorul devoluţiunii succesorale. Nu este suficient să fii rudă, trebuie să fii și în clasa care vine efectiv la moștenire

Vocația succesorală generală

Vocaţia succesorală generală este chemarea la moştenire, în temeiul legii, a tuturor rudelor defunctului şi, împreună cu acestea, a soţului supravieţuitor.

• Limitele legale ale vocaţiei succesorale:
  • pe linie colaterală vocaţia succesorală legală la gradul al IV-lea de rudenie inclusiv,
  • în linie dreaptă ascendentă sau descendentă, indiferent de gradul de rudenie cu defunctul

Vocaţia generală sau potenţială nu le garantează rudelor până la gradul IV care sunt chemate la moştenire alături de soţul supravieţuitor că vor culege moştenirea lăsată de defunct sau o parte din aceasta. Vocaţia lor concretă de a culege efectiv moştenirea în cauză este determinată prin devoluţiunea succesorală legală.

În lipsa moştenitorilor legali sau testamentari, patrimoniul defunctului se transmite comunei, oraşului sau municipiului în a cărui rază teritorială se aflau bunurile la data deschiderii moştenirii (art 963 alin.3 Cod civil).

În lipsă de moştenitori legali sau testamentari, patrimoniul defunctului se transmite astfel:

• bunurile imobile la unitatea administrativ-teritorială în a cărei circumscripție teritorială se aflau la data deschiderii moștenirii
• bunurile mobile incorporale (actiuni, părti sociale, drepturi patrimoniale de autor) la unitatea administrativ-teritorială de la ultimul domiciliu al defunctului
• bunurile mobile corporale supuse înregistrării (autoturisme, utilaje agricole, ambarcaţiuni) la unitatea administrativ-teritorială în a cărei evidenţă sunt înregistrate.
  • Statul este reprezentat în teritoriu de unităţile administrativ-teritoriale și prin intermediul acestora culege moștenirile.

Vocația succesorală concretă (efectivă sau utilă)

 A fost instituită o ordine de chemare concretă la moştenire a rudelor defunctului ca să se evite împărţirea averilor succesorale în foarte multe părţi de o valoare neînsemnată.

• Condiţiile pentru ca o persoană să fie chemată efectiv la moştenire în temeiul legii (să aibă vocaţie succesorală concretă):
  • să facă parte din categoria moştenitorilor legali cu vocaţie general
  • persoana în cauza să nu fie înlăturată de la moştenire de o alta, cu vocaţie generală, dar chemată de lege în rang preferabil
  • persoana cu rang preferabil are vocaţie concretă, utilă.

• Ordinea de preferinţă se stabilește în funcţie de clasa de moştenitori şi gradul de rudenie. Acest criteriu stă la baza a două principii:
  • principiul priorităţii clasei de moştenitori în ordinea stabilită de lege (între moştenitorii din clase diferite);
  • principiul proximităţii gradului de rudenie (între moștenitorii din aceeași clasă).
    • Prin aplicarea acestor principii sunt determinate, în cadrul devoluţiunii legale a moştenirii, persoanele cu vocaţie succesorală legală concretă (utilă) la moştenirea defunctului.

Cine are drept la moștenire

Conform prevcederilor legale au dreptul la moțtenire: soțul, copiii, părinții, frații.

Când NU ai drept la moștenire

Situațiile în care o persoană pierde complet dreptul de a moșteni, chiar dacă în mod normal ar fi moștenitor legal sunt:

1. Nedemnitatea succesorală

• Nu mai există drept la moștenire dacă succesorul a comis fapte grave împotriva defunctului, cum ar fi:
  • atentat la viața acestuia
  • exercitarea de violențe grave
  • ascunderea sau distrugerea testamentului.

2. Renunțarea la moștenire

Se poate pierde dreptul dacă se declară oficial că se renunță la moștenire. Renunțarea este irevocabilă, nu se mai poate reveni ulterior asupra acesteia.

3. Lipsa vocației succesorale

• Este eliminat dreptul la moștenire dacă:
  • descendentul nu face parte din clasele de moștenitori legali
  • există rude de grad mai apropiat care exclud acel moștenitor.
    • Exemplu: frații NU moștenesc dacă există copii ai defunctului; verii moștenesc doar dacă nu există rude apropiate; un copil NU poate fi exclus complet (are rezervă)

4. Excluderea prin testament

• Defunctul poate decide prin testament:
  • să lase bunurile altor persoane
  • să limiteze drepturile unor moștenitori
    • Există rezerva succesorală în bază căreia anumite rude (copii, soț) nu pot fi eliminate complet.

5. Neacceptarea moștenirii în termen

Dreptul la succesiune se poate pierde dacă nu se acceptă moștenirea în termenul legal (1 an), pierzându-se dreptul de a deveni moștenitor.

Întrebări frecvente privind vocația succesorală

Pot fi exclus din moștenire?

Da. Defunctul poate decide prin testament să limiteze drepturile unor moștenitori sau să lase bunurile altor persoane.

Cine nu are drept la moștenire?

Nu au drept la moștenire cei care au comis fapte grave împotriva defunctului, cum ar fi: atentat la viața acestuia, exercitarea unor violențe grave, a ascuns sau distrus testamentul.

Ce se întâmplă dacă se renunță la moștenire?

Se pierde dreptul dacă se renunță la moștenire. Renunțarea este irevocabilă, nu se mai poate reveni ulterior asupra acesteia.