Mostenirea legala – principii

Moștenirea legală este acea formă de succesiune care se aplică atunci când o persoană a încetat din viață, însă nu a lăsat un testament sau când dispozițiile testamentare existente nu acoperă întreaga succesiune.

În acest caz, patrimoniul defunctului este transmis succesorilor legali, conform ordinii de prioritate stabilite de lege. Aceștia includ descendenții, ascendenții, colateralii privilegiați și, în lipsa lor, statul, care devine moștenitor de drept. Ordinea și cotele succesorale sunt reglementate de Codul civil, având la bază relațiile de rudenie și dreptul fiecărei clase de moștenitori.

Art. 963 Cod civil

• (1) Mostenirea se cuvine, în ordinea şi după regulile stabilite în prezentul titlu, soţului supravieţuitor şi rudelor defunctului, şi anume descendenţilor, ascendenţilor şi colateralilor acestuia, după caz.
• (2) Descendenţii şi ascendenţii au vocaţie la moştenire indiferent de gradul de rudenie cu defunctul, iar colateralii numai până la gradul al patrulea inclusiv.
• (3) În lipsa moştenitorilor legali sau testamentari, patrimoniul defunctului se transmite comunei, oraşului sau, după caz, municipiului în a cărui rază teritorială se aflau bunurile la data deschiderii moştenirii.  

Condiții pentru a moșteni

• Capacitate succesorală: moștenitorul trebuie să aibă capacitatea de a moșteni, adică să nu fie lipsit de capacitate succesorală, așa cum este prevăzut de lege.
• Vocatie succesorală legală: moștenitorul trebuie să fie rudă cu defunctul și să aibă, prin lege, dreptul de a moșteni.
• Nedemnitatea: moștenitorul nu trebuie să fi fost declarat nedemn, conform legii.
• Inexistența ineneficienței: moștenitorul nu trebuie să fi fost înlăturat de la moștenire prin testament sau prin alte dispoziții legale. 

Principiile generale

• Principiul ordinii claselor de moștenitori: Moștenirea se transmite în ordinea stabilită de lege, în funcție de clasa de moștenitori.
  • Clasa întâi: descendenții
  • Clasa a doua: ascendenții privilegiați (părinții) și colateralii privilegiați (frații/surorile defunctului și descendenții lor)
  • Clasa a treia: ascendenții ordinari
  • Clasa a patra: colateralii ordinari
• Principiul gradului de rudenie: În cadrul fiecărei clase, rudele de gradul cel mai apropiat cu defunctul înlătură de la moștenire rudele de grad mai îndepărtat.
• Principiul egalității: În cadrul aceleiași clase și al aceluiași grad, moștenirea se împarte în mod egal între moștenitori.
• Principiul reprezentării: Moștenitorii de grad mai îndepărtat (descendenții copiilor defunctului sau ai fraților/surorilor defunctului) pot moșteni în locul ascendentului lor, dacă acesta nu poate moșteni din motive legale (decedat, nedemnitate). 

Principiile moștenirii legale

• Principiul chemării la moștenire a rudelor în ordinea claselor de moştenitori legali
• Principiul proximității gradului de rudenie între moștenitorii din aceeași clasă
• Principiul egalității între rudele din aceeași clasa și de același grad chemate la moștenire

VOCAȚIA SUCCESORALĂ LEGALA GENERALĂ

Determinarea regulilor devoluţiune legala a moştenirii impune analiza:

• sferei persoanelor din rândul cărora vor fi desemnaţi moştenitorii
• criteriile stabilite de legiuitor pentru identificarea acestora

Mostenirea legala este concepută ca o moștenire de familie ce conferă vocaţie legală generală soțului supraviețuitor, descendenților, ascendenților, colateralilor privilegiați și ordinari. Vocația succesorală a rudelor lui de cujus este o vocaţie generală, potenţială, conferită prin efectul legii.

Temeiul vocaţiei succesorale îl constituie

• căsătoria (pentru soțul supraviețuitor) și
• rudenia (pentru celelalte clase de succesori)

1. atât rudenia firească bazată pe descendenţa unei persoane din altă persoană,
2. cât și rudenia civilă în situațiile de adopții încheiate legal

Criteriul utilizat de legiuitor pentru restrângerea sferei persoanelor chemate la moştenire este gradul de rudenie ce se stabileşte după numărul nașterilor raportat la de cujus.

Principiul reciprocităţii vocaţiei succesorale legala generale este aplicabil doar la mostenirea legala, vizând vocaţia succesorală generală. Dacă o persoană are vocaţie succesorală la moştenirea altei persoane, atunci şi această persoană are vocaţie la moştenirea celei dintâi.

În situaţia inexistenţei moștenitorilor sau refuzului acestora de a accepta moștenirea, statul are vocaţie succesorală la moştenirea vacant. Patrimoniul este transmis unităților administrativ-teritoriale în a căror circumscripție se află respectivele bunuri în funcție de categoria din care fac parte.

Principiile devoluţiunii legale a moştenirii

a) Principiul chemării la moştenire a rudelor în ordinea claselor de moștenitori legali

Acest principiu este denumit principiul priorităţii claselor de moştenitori. Conform acestui principiu clasele de moştenitori sunt chemate să culeagă patrimoniul succesoral într-o anumită ordine.

Cele 4 clase de moştenitori legali sunt:

1. clasa I – descendenţii în linie directă, alcătuită din copii, nepoţi, strănepoţi ai defunctului, fără limită de grad
2. clasa a II a – a descendenţilor privilegiaţi (părinţii defunctului) şi  colateralilor privilegiaţi (fraţii şi surorile defunctului şi descendenţii lor până la gradul al IV lea inclusiv)
3. clasa a III a –a ascendenţilor ordinari (bunici, străbunici ai defunctului, fără limită de grad)
4. clasa a IV a –a colateralilor ordinari (unchii, mătuşile, verii primari, fraţii și surorile bunicilor defunctului).

Rudele sunt chemate la moştenire în ordinea claselor. Prezenţa unei singure rude dintr-o clasă înlătură rudele din clasele următoare indiferent de gradul lor de rudenie cu defunctul.

Exemplu:

a) rudele din clasa a II a sunt chemate la moştenire numai dacă:

• nu există rude din clasa I sau
• rudele existente nu pot (din cauza nedemnităţii) să vină la moştenire, sau
• rudele existente nu vor (sunt renunţători) să vină la moştenire

b) rudele din clasa a III a sunt chemate la moştenire numai dacă:

• nu există moştenitori din primele două clase sau
• moştenitorii existenţi nu pot sau nu vor să vină la moştenire

c) rudele din clasa a IV a moştenesc numai în lipsa moştenitorilor din primele trei clase.

Venirea concomitentă la mostenirea  a rudelor din două clase deosebite este posibilă:

• numai în caz de exheredare prin testament a moştenitorilor dintr-o clasă preferată,
• dacă aceştia sunt rezervatari (descendenţii şi părinţii defunctului)
• ei culeg ca moştenitori legali, rezerva prevăzută de lege (contrar voinţei defunctului),
• restul moştenirii (cotitatea disponibilă) fiind dobândită (dacă defunctul n-a dispus altfel prin testament) de moştenitorii din clasa subsecventă.

Soţul supravieţuitor al defunctului, nefiind rudă cu acesta, nu face parte din nici o clasă, însă vine la moştenire în concurs cu oricare clasă chemată la moştenire. El nu  înlătură  nici o clasă de moştenitori, dar nici nu este înlăturat  de la moştenire indiferent de clasă chemată la succesiune.

 b) Principiul proximității gradului de rudenie între moștenitorii din aceeaşi clasă

Potrivit acestui principiu, înăuntrul aceleiaşi clase rudele mai apropiate în grad înlătură de la moştenire rudele mai îndepărtate în grad. Astfel, vocația concretă la moștenire depinde de apropierea gradului de rudenie față de de cujus.

Excepţii de la acest principiu:

• în cadrul clasei a II a – părinţii defunctului, deşi sunt rude de gradul I, nu înlătură de la moştenire pe fraţii şi surorile defunctului şi descendenţii lor, care sunt rude de gradul al II-lea, III-lea, IV-lea. Ei vin împreună la moştenire, primind anumite cote stabilite de lege, fiind o clasă mixtă
• reprezentarea succesorală – când rude de grad mai apropiat cu defunctul, vin la moștenire cu rude de grad mai îndepărtat, aceștia din urmă având calitatea de reprezentanți.

c) Principiul egalității între rudele din aceeași clasă și de același grad chemate la moștenire

Potrivit acestui principiu, dacă rudele din clasa chemată la moştenire sunt de acelaşi grad, ele împart mostenirea în părţi egale, pe capete. Această egalitate nu suportă excepţii individuale sub aspectul sexului, vârstei, etc.

 Excepţii de la principiul proximității gradului de rudenie:

a) împărţirea pe tulpini a moştenirii în cazul venirii la moştenire prin reprezentare succesorală, împărţirea se face pe tulpini.

• Prin tulpină se înțelege:
  • înăuntrul clasei întâi, descendentul de gradul întâi care culege moştenirea este reprezentat la moştenire
    • fiul defunctului este rudă de gradul 1 iar nepotul de fiu este rudă de gradul 2 cu defunctul. Fiul va culege moștenirea îndepărtând pe nepot
  • înăuntrul clasei a doua, colateralul privilegiat de gradul al doilea care culege moştenirea este reprezentat la moştenire
    • fratele defunctului este rudă de gradul 2 şi va înlătura pe nepotul de frate al defunctului.

 b) împărtirea pe linii când la moştenire vin mai mulţi colaterali privilegiaţi (fraţi-surori) proveniţi din părinţi diferiţi indiferent dacă sunt:

• din căsătorii diferite,
• din afara căsătoriei sau
• din adopţie

Între ei şi dacă este cazul între descendenţii fraţilor-surorilor de diferite categorii, moştenirea nu se împarte în părţi egale. Legea prevede împarţirea pe linii, egalitatea păstrându-se numai între fraţii pe aceeaşi linie, însă fratele bun al defunctului beneficiază de cotă parte pe ambele linii (paternă şi maternă).