În cadrul unei societăți comerciale (ex: SRL sau SA), acțiunea socială este o unitate de măsură care exprimă participarea unei persoane în firmă. În funcție de forma juridică:

• la SA (societate pe acțiuni) — se numește acțiune și poate fi tranzacționată pe piață;
• la SRL (societate cu răspundere limitată) — se numește parte socială și este transmisibilă doar cu acordul asociaților.

Acțiunea socială și fracțiunea capitalului social

Acțiunea reprezintă o fracțiune a capitalului social al unei societăți pe acțiuni (SA) și conferă titularului drepturi patrimoniale și nepatrimoniale, potrivit Legii nr. 31/1990 privind societățile. Proporția deținută din capitalul social influențează participarea acționarului la profit și la adoptarea hotărârilor societății, în condițiile legii și ale actului constitutiv.

Înțelegerea noțiunii de acțiune socială, a valorii nominale, a drepturilor acționarilor și a regulilor privind transmiterea acțiunilor este importantă atât la constituirea unei societăți pe acțiuni, cât și pe parcursul funcționării acesteia.

• art 94 – ele acordă posesorilor drepturi egale
• art 101-  orice acţiune plătită dă dreptul la un vot
• art 102 – vor desemna un reprezentant unic pentru exercitarea drepturilor rezultând din acțiunea socială

 

Acțiunea socială reprezintă unitatea de participare a unui acționar la capitalul social al unei societăți comerciale. Prin deținerea acțiunilor sociale, acționarii obțin drepturi economice și drepturi de vot în funcție de numărul de acțiuni pe care le posedă.

Fracția capitalului social se referă la proporția în care un acționar deține acțiuni din totalul capitalului social al societății.

Ce reprezintă acțiunea socială și fracțiunea capitalului social

În sens juridic, acțiunea este o fracțiune a capitalului social al unei societăți pe acțiuni, reprezentând participarea acționarului la capitalul societății. Aceasta constituie și suportul juridic al drepturilor pe care titularul le exercită în raport cu societatea.

Potrivit Legii nr. 31/1990, capitalul social al unei societăți pe acțiuni este reprezentat prin acțiuni nominative emise de societate. Prin fracțiunea capitalului social se înțelege partea din capitalul total care corespunde acțiunilor deținute de un acționar.

Exemplu: dacă o societate are un capital social de 100.000 lei, împărțit în 10.000 de acțiuni cu valoarea nominală de 10 lei fiecare, un acționar care deține 3.000 de acțiuni are o participație de 30% din capitalul social.

Acest procent exprimă participația sa la capital. Drepturile de vot și celelalte drepturi concrete trebuie analizate și în raport cu legea, categoria acțiunilor și actul constitutiv.

• Acțiunea socială
  • este o parte a capitalului social şi totodată un titlu negociabil
  • este un titlu de credit corporativ, care îndeplineşte numai condiţia existenţei titlului care încorporează dreptul
  • este obiectul unui drept de proprietate incorporală înainte de a fi predată acţionarului. După predare devine obiect al unui drept de proprietate asupra acţiunilor nominative şi dreptul de proprietate asupra acţiunilor la purtător.

Care este diferența dintre acțiuni și părțile sociale

Acțiunile și părțile sociale exprimă participarea la capitalul unei societăți, însă sunt specifice unor forme juridice diferite.

• Societatea pe acțiuni (SA): capitalul social este împărțit în acțiuni, iar titularii acestora au calitatea de acționari.
• Societatea cu răspundere limitată (SRL): capitalul social este împărțit în părți sociale, iar titularii acestora au calitatea de asociați.

Acțiunile și părțile sociale nu trebuie confundate. În cazul SRL-ului, părțile sociale nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile, iar transmiterea lor este supusă regulilor legale și prevederilor actului constitutiv. În cazul SA, acțiunile sunt supuse reglementărilor specifice din Legea nr. 31/1990, inclusiv celor referitoare la evidența, transmiterea și exercitarea drepturilor aferente.

Ce drepturi conferă acțiunile într-o societate pe acțiuni

Deținerea acțiunilor poate conferi titularului drepturi patrimoniale și drepturi nepatrimoniale.

a) Drepturi patrimoniale

• Dreptul la dividende: acționarul poate beneficia de o parte din profitul distribuit, în condițiile legii și în funcție de drepturile aferente acțiunilor deținute.
• Drepturile asupra valorii participației: acțiunile pot avea o valoare economică ce diferă de valoarea lor nominală.
• Drepturile rezultate din lichidare: în condițiile legii, acționarul poate beneficia de o cotă din activul net rămas după plata creditorilor.

Dreptul la dividende nu înseamnă că orice acționar primește automat o sumă anuală. Distribuirea profitului trebuie să respecte condițiile legale și hotărârile societății.

b) Drepturi nepatrimoniale

• dreptul de vot în adunarea generală a acționarilor;
• dreptul de a participa la adoptarea hotărârilor societății;
• dreptul de informare, în limitele și condițiile prevăzute de lege;
• drepturile de contestare a hotărârilor societare, atunci când sunt îndeplinite condițiile legale.

Potrivit art. 101 din Legea nr. 31/1990, regula generală este că fiecare acțiune plătită conferă un vot în adunarea generală, dacă actul constitutiv nu prevede altfel, în limitele permise de lege.

Care este valoarea nominală a unei acțiuni

Actul constitutiv al societății determină numărul şi valoarea nominală a acţiunilor. Valoarea nominală exprimă doar suma pe care acceptantul trebuie să o verse pentru o acţiune subscrisă, la constituirea societăţii. Valoarea de bursă pentru acţiunile cotate la bursă, exprimă valoarea de schimb pe care o posedă o acţiune la un moment dat. Pentru acţiunile necotate la bursă se calculează valoarea de bilanţ, care poate fi mai mare sau mai mică decât valoarea nominală. Potrivit dispoziţiilor art. 93 valoarea nominală a unei acţiuni nu va putea fi mai mică de 0,1 lei.

Valoarea nominală reprezintă valoarea atribuită unei acțiuni prin raportare la capitalul social al societății. Aceasta se stabilește prin actul constitutiv și permite determinarea modului în care capitalul social este împărțit în acțiuni.

Exemplu: un capital social de 500.000 lei împărțit în 50.000 de acțiuni are o valoare nominală de 10 lei pentru fiecare acțiune.

Valoarea nominală nu trebuie confundată cu valoarea economică a acțiunii. În funcție de situația societății și de condițiile pieței, valoarea de tranzacționare poate fi mai mare sau mai mică decât valoarea nominală. În cazul societăților ale căror acțiuni sunt tranzacționate pe o piață reglementată, prețul de piață reflectă condițiile cererii și ofertei, precum și așteptările investitorilor.

Care sunt principalele categorii de acțiuni

a) Acțiuni ordinare

Acțiunile ordinare conferă, de regulă, drepturi de vot și drepturi patrimoniale, inclusiv dreptul la dividende atunci când acestea sunt legal distribuite.

b) Acțiuni preferențiale

Potrivit art. 95 din Legea nr. 31/1990, pot fi emise acțiuni preferențiale cu dividend prioritar, fără drept de vot, în condițiile legii. Acestea acordă titularilor prioritate la dividend, potrivit regulilor aplicabile, dar nu conferă dreptul de vot specific acțiunilor ordinare, sub rezerva dispozițiilor legale incidente. Categoria acțiunilor și drepturile aferente trebuie analizate prin raportare la actul constitutiv și la reglementările aplicabile societății.

Felurile acţiunilor

 După modul de plată

• Acţiuni de numerar – sunt subscrise
• Acţiuni de aport în natură – sunt atribuite fondatorilor şi acceptanţilor care au adus aport în natură. Acestea din urmă trebuie să fie vărsate integral la constituirea societăţii.

 După modul de transmitere

• acţiunile nominative şi
• acţiunile la purtător

Felul acţiunilor va fi determinat prin actul constitutiv al societăţii. În lipsa unei asemenea determinări, toate acţiunile vor fi la purtător. Dreptul de proprietate asupra acţiunilor la purtător se transmite prin simpla tradiţie a înscrisului.

Acţiunile nominative pot fi convertite în acţiuni la purtător şi invers, prin hotărârea adunării generale extraordinare. Se pot emite titluri cumulative pentru mai multe acţiuni, atunci când acţiunile nominative sunt materializate. Acţiunile neplătite în întregime sunt întotdeauna nominative.

• Dreptul de proprietate asupra acţiunilor nominative se transmite:
  • prin declaraţia făcută în registrul de transmisiuni al emitentului
  • este subscrisă de cedent şi de cesionar sau de mandatarii lor şi
  • se face menţiunea pe acţiune
• Actul constitutiv poate să prevadă şi alte modalităţi de transmitere a dreptului de proprietate asupra acţiunilor nominative.

 După modul de emitere

• acţiunile materializate – pe suport de hârtie
• acţiuni dematerializate – pe suport electromagnetic

• Acţiunile nominative pot fi emise în forma materială sau în forma dematerializată , prin înscriere în cont.
• Acţiunile emise prin ofertă publică de valori mobiliare:
  • vor fi emise în formă dematerializată conform pct.3 şi 2 din Regulamentul nr. 6/1995
  • societatea, din oficiu sau la cererea acţionarilor, le va elibera câte un certificat de acţionar
  • dreptul de proprietate asupra acţiunilor emise în formă dematerializată şi tranzacţionate pe o piaţă organizată se transmite conform Legii nr. 297/2004

Conform legii nr. 297/2004 privind valorile mobiliare şi bursele de valori, transmiterea drepturilor asupra acţiunilor dematerializate implică doar un virament între cele două conturi. Viramentul este executat pe baza ordinului semnat de cedent. Dematerializarea simplifică gestiunea acţiunilor, reduce costurile ei şi totodată satisface şi respectă fiscalitatea.

Subscriitorii şi cesionarii ulteriori sunt răspunzători solidar de plată integrală a acţiunilor timp de 3 ani. Perioada se socoteşte de la data când s-a făcut menţiunea de transmitere în registrul societăţii.

Cuprinsul unei acțiuni sociale

• Ca înscris constatator acţiunile vor cuprinde:
  • denumirea şi durata societăţii;
  • data actului constitutiv, numărul din registrul comerţului sub care este înmatriculată societatea, codul unic de înregistrare, numărul Monitorului Oficial în care s-a publicat;
  • capitalul social, numărul acţiunilor şi numărul lor de ordine, valoarea nominală a acţiunilor şi vărsămintele efectuate;
  • avantajele acordate fondatorilor

 Acţiunile nominale vor cuprinde:

• Numele, prenumele şi domiciliul acţionarului (sau)
• Denumirea, sediul şi numărul de înmatriculare

Acţiunile trebuie să poarte semnătura a doi administratori, când sunt mai mulţi, sau semnătura unicului administrator. Cupoanele pe baza cărora se plătesc dividentele anuale fac corp comun cu acţiunea materializată şi se detaşează prin decupare în momentul plăţii.

Caracterele acţiunilor

• sunt părţi ale capitalului social
• sunt egale valoric şi acordă posesorilor drepturi egale  cu excepţia prevăzută de art. 95
• sunt indivizibile cu următoarele consecinţe:
  • transmiterea către coproprietari a unei acţiuni nominative nu se înscrie în registru până când nu este desemnat un reprezentant unic
  • coproprietarii acţiunii la purtător vor desemna un reprezentant comun
  • coproprietarii acţiunii răspund solidar pentru efectuarea vărsămintelor datorate
• sunt negociabile – fiind trăsătura cea mai specifică a societăţilor pe acţiuni şi se manifestă prin:
  • transmiterea dreptului asupra acţiunilor nominative
  • simpla tradiţie a acţiunilor la purtător
  • vânzarea publică a acţiunilor de către acţionari

Care sunt condițiile legale privind emiterea acțiunilor

• Emiterea acțiunilor trebuie să respecte dispozițiile Legii nr. 31/1990 și prevederile actului constitutiv.
  • acțiunile nu pot fi emise pentru o sumă mai mică decât valoarea nominală;
  • capitalul social nu poate fi majorat și nu pot fi emise noi acțiuni înainte ca acțiunile din emisiunea precedentă să fie integral plătite, în condițiile art. 92;
  • acțiunile trebuie evidențiate în forma prevăzută de lege;
  • drepturile aferente acțiunilor trebuie exercitate potrivit categoriei acestora și dispozițiilor legale.

Acţiunile

1. pot fi emise numai după înmatricularea societăţii
2. nu vor putea fi emise pentru o sumă mai mică decât valoarea nominală
3. nu vor putea fi emise noi acţiuni mai înainte de a fi integral plătite cele din emisiunea precedentă

• Pentru a grăbi o nouă emisiune, consiliul de administraţie poate opta între:
  • urmărirea silită a acţionarilor pentru vărsămintele restante şi
  • anularea acţiunilor nominative, în locul cărora vor fi vândute noile acţiuni, purtând acelaşi număr

Un alt procedeu uzitat este reducerea capitalului la suma vărsată şi apoi majorarea capitalului printr-o nouă emisiune, cu autorizarea CNVM.

Art. 91 din Legea nr. 31/1990 prevede că acțiunile societății pe acțiuni sunt nominative. Acestea pot fi emise în formă materială sau în formă dematerializată, caz în care sunt înregistrate în registrul acționarilor. Respectarea condițiilor legale privind emiterea și evidența acțiunilor contribuie la protejarea drepturilor acționarilor și la asigurarea transparenței structurii capitalului social.

Cum se transmit acțiunile și ce restricții pot exista

Transmiterea acțiunilor reprezintă operațiunea juridică prin care drepturile aferente acestora trec de la un titular la altul. În cazul acțiunilor nominative, transmiterea și opozabilitatea acesteia se realizează potrivit dispozițiilor legale aplicabile și regulilor privind evidența acționarilor. Actul constitutiv și legislația specială pot impune anumite condiții sau restricții, în funcție de natura societății și de operațiunea avută în vedere.

Restricţii ale transmiterii acțiunilor

• clauza de agrement a cesionarului, utilizată îndeosebi în societăţile cu caracter familiar ce constă în condiţia ca persoana cesionarului să fie agreată de societate
• clauza de preemţiune constând în dreptul beneficiarului de a-şi exprima cu prioritate faţă de alte persoane intenţia de a cumpăra acţiunile cedentului. Acest drept de preemţiune poate fi stipulat în favoarea membrilor fondatori
• societatea nu va putea dobândi propriile ei acţiuni, în afară de cazul în care adunarea generală extraordinară hotărăşte altfel,
• statutul poate conţine clauza potrivit căreia la emisiunile următoare acţionarii existenţi vor putea subscrie proporţional cu numărul acţiunilor pe care le posedă

Societatea nu poate acorda avansuri sau împrumuturi şi nici să constituie garanţii în vederea subscrierii sau dobândirii propriilor acţiuni de către o terţă persoană. Acceptarea în gaj a propriilor acţiuni, fie direct, fie prin persoane care acţionează în nume propriu, dar pe seama societăţii, este asimilată operaţiunii de dobândire a propriilor acţiuni.

Ipotecarea acţiunilor

• Conform art. 99^1 din Legea 31/1990 constituirea de ipoteci mobiliare asupra acţiunilor se face:
  • prin înscris sub semnătură privată în care se vor arăta cuantumul datoriei, valoarea şi categoria acţiunilor cu care se garantează,
  • se va menţiona pe titlu ipoteca
  • se va semna de creditor şi debitorul acţionar sau de mandatarii acestora în cazul acţiunilor la purtător şi nominative emise în formă materială
  • se înregistrează în registrul acţionarilor ţinut de consiliul de administraţie, respectiv de directorat, sau, după caz, de societatea independentă care ţine registrul acţionarilor.
  • se eliberează o dovadă a înregistrării acesteia creditorului în favoarea căruia s-a constituit ipoteca mobiliară asupra acţiunilor
• Ipoteca devine opozabilă terţilor şi dobândeşte rangul în ordinea de preferinţă a creditorilor de la data înregistrării în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare.

Acţiuni cu vot limitat

Prin art. 101 din Legea nr.31/1990 se reglementează dreptul la un vot în adunarea generală pentru fiecare acţiune plătită. Există o posibilitate de derogarea de la prevederile alin.1, dacă prin actul constitutiv se poate limita numărul voturilor aparţinând acţionarilor care posedă mai mult de o acţiune. Această limitare se referă evident numai la votul în adunările generale şi nu afectează dividentele (art. 67).

Acţiunile cu drept de vot suspendat

Dreptul de vot al acţionarilor care nu sunt la curent cu vărsămintele ajunse la scadenţă este suspendat până la efectuarea tuturor vărsămintelor la zi.

 Acţiuni fără drept de vot, cu divident prioritar

În condiţiile prevăzute de actul constitutiv, pot fi emise şi categorii de acţiuni care conferă titularilor drepturi diferite. Conform art. 95 din Legea nr.31/1990 se pot emite acţiuni preferenţiale cu divident prioritar.

Acțiunea socială conferă titularului:

• drepturile recunoscute celorlalte acţiuni cu excepţia dreptului de vot
• dreptul la un divident prioritar, care va fi prelevat asupra beneficiului distribuibil al exerciţiului financiar înaintea oricăror alte prelevări

Acţiunile cu divident prioritar, fără drept de vot:

• nu pot depăşi o pătrime din capitalul social şi
• vor avea aceeaşi valoare nominală ca şi acţiunile ordinare

Reprezentanţii, administratorii şi cenzorii nu pot fi, în mod nemijlocit şi aparent, titulari de acţiuni cu divident prioritar. Reglementarea criteriilor atribuirii acţiunilor preferenţiale aparţine actului constitutiv sau adunării generale extraordinare a acţionarilor.

• Aceasta este luată în condiţiile art.115 privind validitatea deliberărilor AGEA:
  • la prima convocare prezenţa acţionarilor deţinând cel puţin o pătrime din numărul total de drepturi de vot
  • la convocările următoare, prezenţa acţionarilor reprezentând cel puţin o cincime din numărul total de drepturi de vot
• În aceleaşi condiţii, adunarea generală extraordinară poate hotărî convertirea acţiunilor ordinare şi a acţiunilor preferenţiale dintr-o categorie în alta.

Consecinţele neachitării acţiunilor

Acţionarii care nu au efectuat la termenul stabilit vărsămintele datorate vor fi în prealabil somaţi să plătească printr-o înştiinţare colectivă, publicată de două ori, la interval de 15 zile, în Monitorul Oficial şi într-un ziar răspândit.

Dacă nici după această somaţie nu s-au plătit vărsămintele restante, societatea poate opta între urmărirea silită a creanţelor şi anularea acţiunilor nominative.

Urmărirea silită se va putea efectua pe baza listei subscripţiei (care este înscris autentic) investită cu formulă executorie.

Anularea acţiunilor se face

• prin decizia de anulare adoptată de consiliul de administraţie
• aceasta va fi publicată în Monitorul Oficial, specificându-se numărul de ordine al acţiunilor anulate
• în locul celor anulate, vor fi emise noi acţiuni purtând acelaşi număr, care vor fi vândute

Cu sumele obţinute din această vânzare se vor acoperi mai întâi cheltuielile ocazionate de publicaţie şi de vânzarea acțiunilor anulate. Apoi vor fi reţinute dobânzile de întârziere în plata vărsămintelor, calculate de la data scadenţei acestei plăţi şi cuantumul vărsămintelor neefectuate. Restul va fi înapoiat acţionarilor ale căror acţiuni au fost anulate.

• Societatea poate recupera sumele de la acţionarii subscriitorii sau cesionarii, în termen de 3 ani dacă:
  • preţul obţinut din vânzarea noilor acţiuni nu este îndestulător pentru acoperirea tuturor cheltuielilor şi a sumelor datorate societăţii
  • vânzarea nu are loc din lipsa de cumpărători

Dacă nici din urmărirea acestor acţionari nu s-au recuperat sumele datorate societăţii, aceasta este obligată să adopte o hotărâre de reducere a capitalului social. Capitalul va fi redus în proporţie cu diferenţa dintre capitalul existent şi capitalul social.

Vânzarea acţiunilor prin ofertă publică

Acţionarii care oferă spre vânzare acţiunile lor prin ofertă publică vor proceda conform legislaţiei pieţei de capital.

• Procedural, se va întocmi un prospect de vânzare, care va cuprinde, pe lângă datele de la art. 8, următoarele menţiuni:
  • contul de profit şi pierderi al societăţii rezultând din ultimul bilanţ
  • dividentele acordate pe baza acestui bilanţ
  • obligaţiunile emise de societate
  • garanţiile date

Prospectele care nu conţin toate aceste date sunt nule. Prospectul va fi semnat, în formă autentică, de acţionarii vânzători şi de administratori şi va fi depus la registrul comerţului. Judecătorul delegat va autoriza publicarea lui. Această publicare se face în cel puţin 2 ziare de largă circulaţie în localitatea în care se află sediul societăţii. Anunţurile publicitare vor avea acelaşi conţinut cu prospectul.

Subscrierile acestor acţiuni se vor efectua în acelaşi mod ca şi subscrierea primei emisiuni.  Dacă prospectul nu a avut cuprinsul prevăzut de art.108, cumpărătorul unei acţiuni poate cere constatarea nulităţii prospectului şi a vânzării în privinţa sa. Această cerere nu mai poate fi primită după ce cumpărătorul şi-a exercitat drepturile şi îndatoririle de acţionar.

Publicarea situaţiei acţiunilor

Anual, odată cu bilanţul, se publică şi situaţia acţiunilor. Publicaţia va menţiona obligatoriu dacă acţiunile au fost integral plătite şi numărul acţiunilor pentru care s-a cerut, fără rezultat, efectuarea vărsămintelor. 

Pot fi constituite garanții asupra acțiunilor

Acțiunile pot face obiectul unor operațiuni de garantare, cu respectarea condițiilor legale aplicabile. Constituirea unei garanții asupra acțiunilor presupune verificarea dreptului de proprietate, a categoriei și formei acțiunilor, a documentelor necesare și a formalităților de publicitate prevăzute de lege.

În cazul unei ipoteci mobiliare asupra acțiunilor, trebuie analizate dispozițiile relevante din Codul civil, Legea nr. 31/1990 și normele privind publicitatea garanțiilor mobiliare. Formalitățile concrete diferă în funcție de modul de evidență a acțiunilor și de particularitățile operațiunii.

Ce se întâmplă dacă acționarul nu își achită aportul la capitalul social

Neachitarea la termen a sumelor datorate pentru acțiunile subscrise poate produce consecințe juridice și patrimoniale. Legea nr. 31/1990 reglementează mecanismele prin care societatea poate solicita plata sumelor restante și poate aplica măsurile prevăzute de lege, în funcție de situația concretă.

Consecințele pot include exercitarea drepturilor societății pentru recuperarea creanțelor și aplicarea măsurilor legale privind acțiunile pentru care aporturile nu au fost achitate. De asemenea, art. 101 alin. (3) prevede suspendarea exercitării dreptului de vot pentru acționarii care nu sunt la zi cu vărsămintele ajunse la scadență. Pentru stabilirea măsurii aplicabile trebuie verificate scadențele, documentele subscrierii, actul constitutiv și dispozițiile legale incidente.

De ce este importantă fracțiunea deținută din capitalul social

Procentul din capitalul social deținut de un acționar poate influența participarea acestuia la deciziile societății, distribuirea profitului și raporturile dintre acționari.

O participație majoritară poate conferi o influență semnificativă asupra hotărârilor societare, dar nu garantează în orice situație controlul absolut. Trebuie avute în vedere drepturile de vot efective, eventualele categorii de acțiuni, regulile de cvorum și majoritate, precum și prevederile actului constitutiv. În cazul tranzacțiilor, al restructurărilor sau al modificărilor capitalului social, analiza fracțiunii deținute este importantă pentru evaluarea drepturilor și obligațiilor părților implicate.

Întrebări frecvente despre acțiunile sociale și capitalul social

Ce este o acțiune socială?

Acțiunea este o fracțiune a capitalului social al unei societăți pe acțiuni și conferă titularului drepturile prevăzute de lege și de actul constitutiv.

Ce înseamnă fracțiunea capitalului social?

Fracțiunea capitalului social reprezintă proporția din capitalul total corespunzătoare participației unui acționar, determinată prin raportare la acțiunile deținute și la structura capitalului societății.

Ce drepturi conferă acțiunile?

În funcție de categoria lor, acțiunile pot conferi dreptul la dividende, dreptul de vot, dreptul de informare și alte drepturi patrimoniale sau nepatrimoniale prevăzute de lege.

Care este diferența dintre valoarea nominală și valoarea de piață?

Valoarea nominală este valoarea atribuită acțiunii în structura capitalului social. Valoarea de piață este prețul la care acțiunea poate fi tranzacționată, în funcție de condițiile pieței.

Sunt acțiunile și părțile sociale același lucru?

Nu. Acțiunile sunt specifice societății pe acțiuni (SA), în timp ce părțile sociale reprezintă fracțiuni ale capitalului social al unui SRL. Regimul juridic al transmiterii și al exercitării drepturilor diferă.

Concluzie

Acțiunea socială reprezintă un element esențial al structurii capitalului unei societăți pe acțiuni. Prin intermediul acesteia se determină participația acționarului și se stabilesc drepturile aferente, în conformitate cu Legea nr. 31/1990 și cu actul constitutiv.

Cunoașterea regulilor privind emiterea, valoarea, transmiterea și exercitarea drepturilor aferente acțiunilor este importantă pentru administrarea societății, protejarea intereselor acționarilor și desfășurarea operațiunilor juridice asupra capitalului social.