Moștenirea legală este acea formă de succesiune care se aplică când o persoană a încetat din viață și nu a lăsat un testament sau când dispozițiile testamentare existente nu acoperă întreaga succesiune.

Principiile moștenirii legale

• Principiul chemării la moștenire a rudelor în ordinea claselor de moştenitori legali
• Principiul proximității gradului de rudenie între moștenitorii din aceeași clasă
• Principiul egalității între rudele din aceeași clasa și de același grad chemate la succesiune

Patrimoniul defunctului este transmis succesorilor legali, conform ordinii de prioritate stabilite de lege. Aceștia includ descendenții, ascendenții, colateralii privilegiați și statul care devine moștenitor de drept.

Art. 963 Cod civil

• (1) Mostenirea se cuvine, în ordinea şi după regulile stabilite în prezentul titlu, soţului supravieţuitor şi rudelor defunctului, şi anume descendenţilor, ascendenţilor şi colateralilor acestuia, după caz.
• (2) Descendenţii şi ascendenţii au vocaţie la moştenire indiferent de gradul de rudenie cu defunctul, iar colateralii numai până la gradul al patrulea inclusiv.
• (3) În lipsa moştenitorilor legali sau testamentari, patrimoniul defunctului se transmite comunei, oraşului sau, după caz, municipiului în a cărui rază teritorială se aflau bunurile la data deschiderii moştenirii.  

Condiții pentru a moșteni

• Capacitate succesorală: moștenitorul trebuie să aibă capacitatea de a moșteni, adică să nu fie lipsit de capacitate succesorală, așa cum este prevăzut de lege.
• Vocatie succesorală legală: moștenitorul trebuie să fie rudă cu defunctul și să aibă, prin lege, dreptul de a moșteni.
• Nedemnitatea: moștenitorul nu trebuie să fi fost declarat nedemn, conform legii.
• Inexistența ineficienței: moștenitorul nu trebuie să fi fost înlăturat de la succesiune prin testament sau prin alte dispoziții legale. 

Care sunt principiile generale ale moștenirii legale?

• Principiul ordinii claselor de moștenitori: moștenirea se transmite în ordinea stabilită de lege, în funcție de clasa de moștenitori.
  • Clasa întâi: descendenții
  • Clasa a doua: ascendenții privilegiați (părinții) și colateralii privilegiați (frații/surorile defunctului și descendenții lor)
  • Clasa a treia: ascendenții ordinari
  • Clasa a patra: colateralii ordinari
• Principiul gradului de rudenie: în cadrul fiecărei clase, rudele de gradul cel mai apropiat cu defunctul înlătură de la succesiune rudele de grad mai îndepărtat.
• Principiul egalității: în cadrul aceleiași clase și al aceluiași grad, moștenirea se împarte în mod egal între moștenitori.
• Principiul reprezentării: succesorii de grad mai îndepărtat (descendenții copiilor defunctului sau ai fraților/surorilor defunctului) pot moșteni în locul ascendentului lor, dacă acesta nu poate moșteni din motive legale (decedat, nedemnitate). 

Ce este devoluțiunea legală a moștenirii?

Determinarea regulilor devoluţiunii legale a moştenirii impune analiza persoanelor din rândul cărora vor fi desemnaţi moştenitorii și criteriile stabilite de legiuitor pentru identificarea acestora.

Moștenirea legală este concepută ca o succesiune de familie ce conferă vocaţie legală generală soțului supraviețuitor, descendenților, ascendenților, colateralilor privilegiați și ordinari. Vocația succesorală a rudelor lui de cujus este o vocaţie generală, potenţială, conferită prin efectul legii.

Temeiul vocaţiei succesorale îl constituie

• căsătoria (pentru soțul supraviețuitor) și
• rudenia (pentru celelalte clase de succesori)
  • atât rudenia firească bazată pe descendenţa unei persoane din altă persoană,
  • cât și rudenia civilă în situațiile de adopții încheiate legal

Criteriul utilizat de legiuitor pentru restrângerea sferei persoanelor chemate la moştenire este gradul de rudenie ce se stabileşte după numărul nașterilor raportat la de cujus.

Principiul reciprocităţii vocaţiei succesorale legale generale este aplicabil doar la moștenirea legală. Dacă o persoană are vocaţie succesorală la moştenirea altei persoane, atunci şi această persoană are vocaţie la moştenirea celei dintâi.

În situaţia inexistenţei moștenitorilor sau refuzului acestora de a accepta moștenirea, statul are vocaţie succesorală la moştenirea vacantă. Patrimoniul este transmis unităților administrativ-teritoriale în a căror circumscripție se află respectivele bunuri în funcție de categoria din care fac parte.

Principiile devoluţiunii legale a moştenirii

a) Principiul chemării la moştenire a rudelor în ordinea claselor de moștenitori legali

Acest principiu este denumit principiul priorităţii claselor de moştenitori, prin care clasele de moştenitori sunt chemate să culeagă patrimoniul succesoral într-o anumită ordine.

Art. 964 Cod civil – Principiile generale ale devoluţiunii legale a moştenirii
(1) Rudele defunctului vin la moştenire în următoarea ordine:
a) clasa întâi: descendenţii;
b) clasa a doua: ascendenţii privilegiaţi şi colateralii privilegiaţi;
c) clasa a treia: ascendenţii ordinari;
d) clasa a patra: colateralii ordinari.

Cele 4 clase de moştenitori legali sunt:

1. clasa I – descendenţii în linie directă, alcătuită din copii, nepoţi, strănepoţi ai defunctului, fără limită de grad
2. clasa a II a – a descendenţilor privilegiaţi (părinţii defunctului) şi  colateralilor privilegiaţi (fraţii şi surorile defunctului şi descendenţii lor până la gradul al IV lea inclusiv)
3. clasa a III a –a ascendenţilor ordinari (bunici, străbunici ai defunctului, fără limită de grad)
4. clasa a IV a –a colateralilor ordinari (unchii, mătuşile, verii primari, fraţii și surorile bunicilor defunctului).

Rudele defunctului sunt chemate la succesiune în ordinea claselor de moştenitori. Prezenţa unei singure rude dintr-o clasă înlătură rudele din clasele următoare indiferent de gradul lor de rudenie cu defunctul. Descendenţii, moştenitori din clasa întâi, vin la moştenire înaintea celor din clasa a doua, chiar dacă sunt rude de grad mai îndepărtat cu defunctul.

Concubinajul este indiferent, deoarece nu creează vocaţie la moştenire.
În lipsa moştenitorilor legali sau testamentari, patrimoniul defunctului se transmite comunei, oraşului sau, după caz, municipiului în a cărui rază teritorială se aflau bunurile la data deschiderii succesiunii (art.963 alin.3 Cod civil).

Exemplu:

Strănepotul în linie dreaptă descendentă al defunctului, fiind descendent şi deci succesor din clasa întâi, deşi rudă de gradul al treilea:

• vine la moştenire înaintea părintelui defunctului, care este rudă de gradul întâi, dar care, ca ascendent privilegiat,
• face parte din clasa a doua de succesori, chemată la moştenire numai în lipsă de rude din clasa întâi.

Conform art. 964 alin.2 Cod civil dacă în urma dezmoştenirii rudele defunctului din clasa cea mai apropiată nu pot culege întreaga moştenire, atunci partea rămasă se atribuie rudelor din clasa subsecventă care îndeplinesc condiţiile pentru a moşteni.

Rolul soțului supraviețuitor în moștenirea legală

Prin excepţie de la acest principiu, soţul supravieţuitor al defunctului (care nu este rudă cu acesta şi nu face parte din nici o clasă) vine la moştenire în concurs cu oricare dintre clase. Deci, soţul supravieţuitor nu înlătură de la moştenire nicio clasă de moştenitori, dar nici nu este înlăturat de la moştenire, indiferent de clasa cu care vine în concurs.

• Soţului supravieţuitor al defunctului îi sunt recunoscute următoarele categorii de drepturi:
  • un drept de moştenire în concurs cu oricare dintre clasele de moştenitori legali sau în lipsa rudelor din cele patru clase (art. 971 C.civ.);
  • deşi soţul supravieţuitor nu face parte din nici o clasă de moştenitori legali, acesta este chemat la moştenire, în baza legii, în concurs cu oricare dintre clasele de moştenitori legali,
  • nu este înlăturat, dar nici nu înlătură de la moştenire rudele soţului defunct,
  • cota succesorală a soţului supravieţuitor variază în funcţie de clasa de moştenitori legali cu care vine în concurs.

Cota soţului supravieţuitor (art. 972, alin.1 Cod civil) este de:

• un sfert din moştenire, dacă vine în concurs cu descendenţii defunctului;
• o treime din moştenire, dacă vine în concurs atât cu ascendenţi privilegiaţi, cât şi cu colaterali privilegiaţi ai defunctului;
• o jumătate din moştenire, dacă vine în concurs fie numai cu ascendenţi privilegiaţi, fie numai cu colaterali privilegiaţi ai defunctului;
• trei sferturi din moştenire, dacă vine în concurs fie cu ascendenţi ordinari, fie cu colaterali ordinari ai defunctului.
  În situaţia în care nu există moştenitori legali sau aceştia, deşi există nu pot (sunt nedemni) sau nu vor (sunt renunţători) să vină la moştenire, soţul supravieţuitor va culege Intreaga moştenire.

Caracterele juridice ale dreptului la moştenire al soţului supravieţuitor

• soţul supravieţuitor poate veni la moştenire doar în nume propiu;
• soţul supravieţuitor este moştenitor rezervatar;
• soţul supravieţuitor este moştenitor sezinar;
• dacă vine în concurs cu descendenţii defunctului, soţul supravieţuitor este obligat la raportul donaţiilor primite de la soţul decedat.

Exemplu:

• a) rudele din clasa a II a sunt chemate la moştenire numai dacă:
  • nu există rude din clasa I sau
  • rudele existente nu pot (din cauza nedemnităţii) să vină la moştenire, sau
  • rudele existente nu vor (sunt renunţători) să vină la moştenire
• b) rudele din clasa a III a sunt chemate la moştenire numai dacă:
  • nu există moştenitori din primele două clase sau
  • moştenitorii existenţi nu pot sau nu vor să vină la moştenire
• c) rudele din clasa a IV a moştenesc numai în lipsa moştenitorilor din primele trei clase.

Venirea concomitentă la mostenirea  a rudelor din două clase deosebite este posibilă:

• numai în caz de exheredare prin testament a moştenitorilor dintr-o clasă preferată,
• dacă aceştia sunt rezervatari (descendenţii şi părinţii defunctului)
• ei culeg ca moştenitori legali, rezerva prevăzută de lege (contrar voinţei defunctului),
• restul moştenirii (cotitatea disponibilă) fiind dobândită (dacă defunctul n-a dispus altfel prin testament) de moştenitorii din clasa subsecventă.

 b) Principiul proximității gradului de rudenie

Vocația concretă la moștenire depinde de apropierea gradului de rudenie față de de cujus se numeşte principiul proximităţii gradului de rudenie între moştenitorii din aceeaşi clasă.

Art. 964 alin. 3 Cod civil: Înăuntrul fiecărei clase, rudele de gradul cel mai apropiat cu defunctul înlătură de la moştenire rudele de grad mai îndepărtat, cu excepţia cazurilor pentru care legea dispune altfel.

Excepţii de la acest principiu:

• în cadrul clasei a II a părinţii defunctului, deşi sunt rude de gradul I, nu înlătură de la moştenire pe fraţii şi surorile defunctului şi descendenţii lor, care sunt rude de gradul al II-lea, III-lea, IV-lea. Ei vin împreună la moştenire, primind anumite cote stabilite de lege, fiind o clasă mixtă
• reprezentarea succesorală când rude de grad mai apropiat cu defunctul, vin la moștenire cu rude de grad mai îndepărtat, aceștia din urmă având calitatea de reprezentanți.

Exemplu

Copiii defunctului înlătură de la moştenire pe nepoţi, strănepoţi etc.; bunicii îi înlătură pe străbunici; unchii şi mătuşile pe verii primari etc.

 Excepţii de la principiul proximității gradului de rudenie

a) împărţirea pe tulpini a moştenirii în cazul venirii la moştenire prin reprezentare succesorală, împărţirea se face pe tulpini.

• Prin tulpină se înțelege:
  • înăuntrul clasei întâi, descendentul de gradul întâi care culege moştenirea este reprezentat la moştenire
    • fiul defunctului este rudă de gradul 1 iar nepotul de fiu este rudă de gradul 2 cu defunctul. Fiul va culege moștenirea îndepărtând pe nepot
  • înăuntrul clasei a doua, colateralul privilegiat de gradul al doilea care culege moştenirea este reprezentat la moştenire
    • fratele defunctului este rudă de gradul 2 şi va înlătura pe nepotul de frate al defunctului.

 b) împărtirea pe linii când la moştenire vin mai mulţi colaterali privilegiaţi (fraţi-surori) proveniţi din părinţi diferiţi indiferent dacă sunt din căsătorii diferite, din afara căsătoriei sau din adopţie.

c) Principiul egalității între moștenitorii din aceeași clasă

Potrivit acestui principiu, dacă rudele din clasa chemată la moştenire sunt de acelaşi grad, ele împart moștenirea în părţi egale, pe capete. Această egalitate nu suportă excepţii individuale sub aspectul sexului, vârstei, etc. În cadrul aceleiaşi clase, rudele de grad egal moştenesc în părţi egale, dacă legea nu prevede altfel.

Art. 964 alin. 4 Cod civil: Între rudele din aceeaşi clasă şi de acelaşi grad, moştenirea se împarte în mod egal, dacă legea nu prevede altfel.

Excepțiile de la principiile devoluțiunii legale

• fraţii şi surorile defunctului, dacă provin din căsătorii diferite, primesc părţi inegale, întrucât moştenirea se împarte mai întâi pe linii şi apoi partea cuvenită fiecărei linii se împarte la numărul fraţilor chemaţi la aceasta;
• fraţii buni moştenesc atât în linia paternă cât şi în linia maternă, spre deosebire de fraţii consângeni sau de cei uterini, care moştenesc, fiecare, numai în linia respectivă.

Între ei şi dacă este cazul între descendenţii fraţilor-surorilor de diferite categorii, moştenirea nu se împarte în părţi egale. Legea prevede împarţirea pe linii, egalitatea păstrându-se numai între fraţii pe aceeaşi linie, însă fratele bun al defunctului beneficiază de cotă parte pe ambele linii (paternă şi maternă).

Rudele de acelaşi grad pot moşteni cote inegale, dacă toate vin la moştenire prin reprezentarea ascendentului lor, iar nu în nume propriu. În această situaţie moştenirea defunctului:

• se împarte mai întâi pe tulpini şi
• fiecare reprezentant vine la moştenirea tulpinii, adică a părţii din patrimoniul succesoral cuvenită ascendentului său pe care îl reprezintă.

Moştenirea legală şi cea testamentară coexistă în următoarele situaţii

1. când testatorul a instituit unul sau mai mulţi legatari cu titlu universal, dar prin aceste legate nu este epuizată întreaga masă succesorală;
   • în această situaţie moştenirea se va deferi pe cale testamentară în limitele impuse de manifestarea de voinţă a defunctului,
   • restul masei succesorale rămase neacoperită de voinţa testatorului se va deferi pe calea moştenirii legale;
2. dacă defunctul, prin legatele făcute (universale, cu titlu universal), a adus atingere rezervei succesorale cuvenite moştenitorilor rezervatari care vor şi pot să vină la moştenire:
   • în acest caz moştenirea va fi legală în limitele rezervei succesorale şi testamentară pentru partea în privinţa căreia acesta a dispus pe cale testamentară;
3. dacă defunctul prin testament exheredează moştenitorii săi rezervatari instituind legatari:
   • în acest caz moştenitorii rezervatari vor culege rezerva cuvenită lor, iar restul moştenirii se va atribui legatarilor;
4. dacă defunctul instituie doar legatari cu titlu particular:
   • în acest caz patrimoniul succesoral este transmis pe cale legală către moştenitorii legali, cărora le incumbă obligaţia de a executa legatele în favoarea legatarilor.

Dacă obiectul legatului cu titlu particular este un drept real al unui bun individual determinat, acest drept va fi dobândit de legatarul cu titlu particular, direct de la defunct, acesta nemaitrecând asupra moştenitorilor legali.