Statutul de Utilitate Publică

Utilitatea publică nu este un privilegiu, ci o responsabilitate asumată în serviciul comunității

Recunoașterea unei asociații sau fundații ca fiind de utilitate publică se face prin hotărâre a Guvernului. În acest scop, asociația sau fundația interesată trebuie să depună o cerere la autoritatea competentă, însoțită de documentele care dovedesc îndeplinirea condițiilor legale prevăzute de O.G. nr. 26/2000.

Definiția statutului de utilitate publică

Prin utilitate publică, în sensul prevederilor art.38^1 al OG nr.26/2000, cu modificările și completările ulterioare, se înțelege orice activitate care se desfăşoară în domenii de interes public general sau al unor colectivităţi.

Orice asociație, fundație sau federație poate fi recunoscută ca fiind de utilitate publică dacă demonstrează că îndeplinește cumulativ anumite condiții de eligibilitate referitoare în principal la activitatea acesteia.

Statutul de Utilitate Publică reprezintă o recunoaștere oficială acordată de autoritățile statului organizațiilor neguvernamentale (ONG-uri), asociațiilor și fundațiilor care desfășoară activități de interes general, cu impact semnificativ asupra comunității.

Ce presupune statutul

  • Este confirmarea administrativă că organizația acționează în interesul general, nu doar al membrilor săi. 
  • Statutul de utilitate publică poate conferi organizației anumite beneficii și credibilitate. 
  • Pentru a obține statutul, organizația trebuie să îndeplinească anumite condiții și criterii impuse de legislație. 

Condiții pentru acordarea Statutului

Pentru a obține acest statut, o organizație trebuie să îndeplinească mai multe criterii prevăzute la art.38 din OG nr.26/2000:

  1. activitatea acesteia se desfăşoară în interes general sau al unor colectivităţi, după caz;
  2. funcţionează de cel puţin 3 ani şi a realizat o parte din obiectivele stabilite, făcând dovada unei activităţi neîntrerupte prin acţiuni semnificative;
  3. prezintă un raport de activitate din care să rezulte desfăşurarea unei activităţi anterioare semnificative, prin derularea unor programe ori proiecte specifice scopului său, însoţit de situaţiile financiare anuale şi de bugetele de venituri şi cheltuieli pe ultimii 3 ani anteriori datei depunerii cererii privind recunoaşterea statutului de utilitate publică;
  4. deţine un patrimoniu, logistică, membri şi personal angajat, corespunzător îndeplinirii scopului propus;
d^1) valoarea activului patrimonial pe fiecare dintre cei 3 ani anteriori în parte este cel puţin egală cu valoarea patrimoniului iniţial/de 3 ori valoarea salariului brut pe ţară garantat în plată;
  • face dovada existenţei unor contracte de colaborare şi parteneriate cu instituţii publice sau asociaţii ori fundaţii din ţară şi din străinătate;
  • face dovada obţinerii unor rezultate semnificative în ceea ce priveşte scopul propus sau prezintă scrisori de recomandare din partea unor autorităţi competente din ţară sau din străinătate, care recomandă continuarea activităţii.
Potrivit prevederilor art.39 alin.11 din OG nr.26/2000, cererea de recunoaștere a utilității publice va fi însoțită, pe lângă dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de art.38 alin.1, de următoarele documente justificative:
  • a) copii de pe statutul asociației sau fundației;
  • b) copie de pe dovada dobândirii personalității juridice;
  • c) dovada privind bonitatea asociației sau fundației, emisă de banca la care are deschis contul;
  • d) copie de pe dovada privind situația juridică a sediului asociației sau fundației;
  • e) datele de identificare ale persoanelor fizice:
    • numele, prenumele, codul numeric personal, seria și numărul actului de identitate,
    • respectiv denumirea, sediul și codul de identificare fiscală a persoanelor juridice, cu care asociația sau fundația colaborează în mod frecvent în vederea realizării obiectului său de activitate pentru care aceasta solicită recunoașterea statutului de utilitate publică;
  • f) situațiile financiare anuale și bugetele de venituri și cheltuieli pe ultimii 3 ani de activitate;
  • g) lista persoanelor angajate și copii de pe contractele de muncă ale angajaților;
  • h) copii de pe convențiile de colaborare, calificări, scrisori de recomandare și altele asemenea.

Beneficii și avantaje

Statutul de utilitate publică conferă organizației o serie de drepturi și beneficii:

  • Acces prioritar la finanțare publică și fonduri nerambursabile (naționale și europene).
  • Posibilitatea de a primi bunuri din domeniul public în administrare sau folosință gratuită.
  • Scutiri de taxe și facilități fiscale, cum ar fi reducerea anumitor obligații fiscale.
  • Creșterea credibilității și a vizibilității în fața partenerilor și donatorilor.

Recunoașterea utilității publice se acordă pe durată nedeterminată.

Retragerea statutului de utilitate publică

Dacă asociația sau fundația nu mai îndeplinește una sau mai multe dintre condițiile care au stat la baza acordării acestui statut, Guvernul poate retrage recunoașterea, la propunerea autorității administrative competente, respectiv a Ministerului Muncii sau a Ministerului Justiției.

Retragerea va avea loc și în cazul neîndeplinirii obligațiilor prevăzute la art. 41 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, enumerate mai jos. Orice persoană fizică sau juridică interesată poate sesiza MMSS, Ministerul Justiției sau Guvernul cu privire la aceste împrejurări.

În conformitate cu prevederile art. 41 din Ordonanţa Guvernului nr.26/2000, recunoaşterea ca fiind de utilitate publică, conferă asociaţiei sau fundaţiei următoarele drepturi şi obligaţii:
  1. dreptul de a i se atribui în folosinţă gratuită bunurile proprietate publică;
  2. abrogat
  3. dreptul de a menţiona în toate documentele pe care le întocmeşte că este recunoscută ca fiind de utilitate publică;

Obligații și responsabilități

În schimbul acestor beneficii, organizațiile recunoscute ca fiind de utilitate publică au anumite obligații:

  • Respectarea scopului declarat și menținerea activităților de interes public.
  • Raportare și transparență – publicarea anuală a raportului de activitate și situațiilor financiare.
  • Interdicția de a distribui profit – veniturile trebuie reinvestite în scopurile organizației.
  • Supunerea la controale periodice din partea autorităților competente.
Art. 41 din Ordonanţa Guvernului nr.26/2000, recunoaşterea ca fiind de utilitate publică, conferă asociaţiei sau fundaţiei următoarele obligaţii:
  1. obligaţia de a menţine cel puţin nivelul activităţii şi performanţele care au determinat recunoaşterea;
  2. obligaţia de a comunica autorităţii administrative competente orice modificări ale actului constitutiv şi ale statutului, precum şi rapoartele de activitate şisituaţiile financiare anuale; MMPS are obligaţia să asigure consultarea acestor documente de către orice persoană interesată;
  3. obligaţia de a publica în extras, în termen de 3 luni de la încheierea anului calendaristic, rapoartele de activitate şi situaţiile financiare anuale în:
    • Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, precum şi
    • în Registrul naţional al persoanelor juridice fără scop patrimonial,
    • în conformitate cu modelul extrasului situaţiilor financiare aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr.62/2009, publicat în Monitorul Oficial al României nr.35/19 ianuarie 2009;
Potrivit prevederilor art.6 din Ordinul ministrului finanţelor publice nr.3103/2017 privind aprobarea Reglementărilor contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial:
  • pe durata deţinerii statutului de utilitate publică,
  • situaţiile financiare anuale ale persoanelor juridice fără scop patrimonial de utilitate publică,
  • sunt supuse auditului statutar, care se efectuează de către auditori financiari sau firme de audit, autorizate în condiţiile legii.

Statutul de utilitate publică este un instrument important pentru sprijinirea societății civile, oferind avantaje semnificative organizațiilor care contribuie la binele comun. Totuși, este necesară o supraveghere atentă a modului în care acest statut este acordat și menținut, pentru a evita abuzurile și pentru a asigura că beneficiile ajung la organizațiile care într-adevăr servesc interesului public.

Importanța practică

  • Sprijin pentru proiecte sociale: statutul ajută organizațiile să își fundamenteze activitatea pe obiective de interes public și să atragă suport. 
  • Asigurarea calității serviciilor: în cazul unităților medicale, statutul poate fi o garanție a calității serviciilor oferite populației. 

Similar Posts

  • Simulatia prin incheierea unui act public si unul secret

    ∞ Cea mai mare descoperire a tuturor timpurilor a fost aceea că o persoană își poate schimba viitorul doar schimbându-și atitudinea! ∞

    Simulatia prin încheierea unui act public și unul secret reprezintă o operațiune juridică unitară, realizată prin existența a două înscrisuri cu conținut diferit, care creează o aparență contrară realității prin încheierea a două acte juridice distincte: Pentru existența simulației, este esențială întrunirea cumulativă a trei condiții: Potrivit Codului civil, simulaţia Art.1289 Cod civil În cadrul…

  • Remiterea de datorie si Confuziunea moduri stingere obligatii

    ∞ Rareori omului i se dă deodată și fericire și bun simț ∞

    Obligaţiile se sting prin plată, compensaţie, confuziune, remitere de datorie, imposibilitate fortuită de executare, precum şi prin alte moduri expres prevăzute de lege. Creditorul renunță la dreptul de creanță, eliberând debitorul de obligația sa. Remiterea de datorie Remiterea de datorie este un mod voluntar de stingere a obligației care constă în renunţarea creditorului, cu consimţământul…

  • Actiunea revocatorie sau actiunea pauliana

    ∞ Dumnezeu face totul cum vrea, iar omul cum poate ∞

    Acţiunea pauliană, directă sau revocatorie este acţiunea exercitată de un creditor, care se întemeiază pe dreptul de gaj general al creditorilor chirografari, prin care acesta poate cere desfiinţarea, pe cale judecătorească, a actelor juridice încheiate de debitor în frauda intereselor sale. Este un mijloc juridic prin care creditorii pot contesta actele frauduloase ale debitorului, cum ar fi vânzări de…

  • Contractul de renta viagera

    ∞ Prietenii sunt buni când ai nevoie de ei. Plăcerea e plăcută dacă e reciprocă∞

    Contractul de renta viagera este reglementat de dispozițiile art. 2242-2253 Cod civil. Contractul de rentă viageră este o soluție juridică prin care o persoană (debirentierul) se obligă să plătească periodic o sumă de bani sau alte bunuri unei alte persoane (credirentierul), pe întreaga durată a vieții acesteia. În schimb, credirentierul oferă un capital sau transferă…

  • Dreptul de proprietate publica

    ∞ Pentru omul înțelept, toată lumea e deschisă, fiindcă sufletului bun lumea întreagă îi este patrie ∞

    Dreptul de proprietate publică – subiecte, conținut, limite și caractere specifice sunt reglementate în art. 858-875 Cod civil și Legea nr. 213 din 1998 privind bunurile proprietate publică.  Proprietatea publică este dreptul de proprietate ce aparţine statului sau unei unităţi administrativ-teritoriale asupra bunurilor (de exemplu: drumuri, parcuri, ape) care, prin natura lor sau prin declaraţia legii, sunt de uz ori de interes…

  • Uzucapiunea imobiliara tabulara, extratabulara

    ∞ Crează o viziune şi nu lăsa niciodată mediul, convingerile altor oameni sau limitele trecutului să îţi afecteze deciziile ∞

    Uzucapiunea reprezintă un mod de dobândire a dreptului de proprietate prin exercitarea posesiei, care poate fi tabulară sau extratabulară, în funcție de existența sau inexistența înscrierii în cartea funciară pe baza unui titlu de proprietate. Uzucapiunea tabulară, reglementată de art. 931 NCC, intervine atunci când posesorul figurează în cartea funciară ca proprietar în baza unui…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.