Renta viagera agricola

Renta viageră agricolă este un mecanism financiar instituit pentru a încuraja transferul de terenuri agricole către exploatațiile agricole mai mari și mai eficiente.

Renta viageră agricolă

• reprezintă suma de bani plătită rentierului agricol care înstrăinează sau arendează terenurile aflate în proprietatea sa, având siguranţa unui venit anual garantat până la sfârșitul vieții,
• este acordată conform legislației în vigoare, ca o formă de sprijin pentru persoanele care renunță la exploatarea terenurilor agricole în favoarea unor fermieri activi,
• este administrată de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA)
• este condiționată de respectarea anumitor criterii, precum dovada înstrăinării sau arendării terenului și îndeplinirea vârstei minime stabilite prin lege.

Renta viageră agricolă

Se acordă persoanelor care au dobândit calitatea de rentier agricol până la data de 31.12.2009.
Obiectul rentei viagere agricole îl constituie terenurile cu destinaţie agricolă situate în extravilan, astfel cum sunt definite la art. 2 lit. a) din Legea fondului funciar nr. 18/1991.
Reprezintă suma de bani plătită rentierului agricol care înstrăinează sau arendează terenurile agricole extravilane aflate în proprietatea sa ori încheie acord cu investitorul, cu respectarea prevederilor:

• art. 4 alin. (13) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere,
• solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare, având siguranţa unei surse viagere de venituri garantate de stat;

Renta viageră agricolă este personală, netransmisibilă şi încetează la data decesului rentierului agricol.

În cazul arendării:

• renta viageră agricolă se plăteşte dacă terenul ce face obiectul rentei este arendat continuu, întreg anul calendaristic,
• în cazul în care contractul de arendare încetează, renta viageră agricolă se va plăti în anul următor
  • doar dacă rentierul încheie, în maximum 30 de zile de la încetare, un nou contract,
  • considerându-se astfel continuitate în arendare.

Renta viageră agricolă încetează la data la care terenurile prevăzute la art. 9 alin. (1) şi (2),
însumate, depăşesc 10 ha.

Rentierul agricol este persoana fizică:

• în vârstă de peste 62 de ani care, de la data intrării în vigoare a prezentului titlu,
  • nu are şi nu va deţine în proprietate, cumulate în timp, mai mult de 10 ha de teren agricol extravilan,
  • pe care le înstrăinează prin acte între vii sau le arendează, total ori parţial;
• în vârstă de peste 62 de ani căreia
  • i s-a validat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate potrivit legilor fondului funciar şi
  • optează pentru despăgubirile plătite de către investitor, încheind cu acesta un acord, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (13) din Legea nr. 1/2000, după intrarea în vigoare a prezentului titlu.
• persoana pensionată pe caz de boală, gradele I şi II, care, chiar dacă nu a împlinit vârsta de 62 de ani,
  • îşi dovedeşte incapacitatea de a munci cu decizie de la comisia de expertiză medicală, pe care o va prezenta în fiecare an la vizarea carnetului de rentier,
  • cu excepţia celei ce aparţine categoriei persoanelor care nu mai sunt supuse examenului anual, iar în decizie se consemnează “nerevizuibil”, şi care înstrăinează prin acte între vii,
• arendează terenuri agricole extravilane aflate în proprietate sau încheie acord cu investitorul, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (13) din Legea nr. 1/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

Carnetele de rentier agricol

• se vizează anual, de către centrele judeţene ale APIA, respectiv al municipiului Bucureşti,
• solicitarea vizării carnetului se face personal de către rentierul agricol sau prin mandatar cu procură autentică, în perioada 01 martie – 31 august a fiecărui an.

Rentierii agricoli vor completa şi depune personal sau prin mandatar cu procură notarială:

• la oricare centru judeţean al APIA, respectiv al municipiului Bucureşti,
• în perioada 1martie-31 august a fiecărui an declaraţiile cuprinse în anexele 1, 3, 4 şi 5 după caz, în vederea vizării carnetului de rentier agricol.

Renta viageră agricolă se plăteşte într-o singură rată anuală, până la data de 30 noiembrie a anului următor celui pentru care aceasta este datorată.
Renta viageră agricolă plătită de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, cu respectarea termenului prevăzut la alin. (1), care nu a fost încasată de beneficiari, va fi utilizată pentru reluarea procesului de plată către aceştia sau, în caz de deces, către moştenitorii acestora şi după termenul de 30 noiembrie al anului următor celui pentru care acesta este datorată.
În cazul decesului rentierului, moştenitorii vor încasa renta până la data de 30 noiembrie a anului următor celui pentru care aceasta se datorează, pe baza actelor doveditoare privind calitatea de moştenitor, a certificatului de deces în original, precum şi a carnetului de rentier agricol al defunctului.

Renta viageră agricolă

Aceasta reprezintă un sprijin financiar periodic acordat persoanelor fizice care aleg să își înstrăineze terenurile agricole:

• fie prin vânzare,
• fie prin arendare,
• cu scopul de a sprijini consolidarea suprafețelor agricole și de a stimula dezvoltarea agriculturii în România.

Cadrul legal

Renta viageră agricolă în România a fost reglementată inițial prin Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, iar ulterior, prin acte normative subsecvente, care au clarificat condițiile și modul de acordare a acesteia.

Condiții pentru a se acorda renta viageră agricolă

Pentru a beneficia de renta viageră agricolă, o persoană trebuie să îndeplinească anumite condiții:

1. Să dețină teren agricol, rentierul trebuie să fie proprietarul unui teren agricol pe care îl înstrăinează.
2. Să înstrăineze terenul, terenul poate fi vândut către un alt agricultor, către o persoană fizică sau juridică, ori arendat pe termen lung, cu scopul de a asigura o utilizare mai eficientă a terenului agricol.
3. Vârsta minima, în general, beneficiarii trebuie să aibă peste o anumită vârstă (în jur de 62 de ani, conform reglementărilor aplicabile la momentul introducerii legii).
4. Înregistrarea la Agenția Domeniilor Statului (ADS) sau la alte instituții autorizate pentru a putea primi renta viageră.

Valoarea rentei viagere

Valoarea rentei este calculată în funcție de suprafața de teren înstrăinată și tipul operațiunii efectuate:

• În cazul vânzării terenului agricol, rentierul primește 100 de euro pe an pentru fiecare hectar de teren înstrăinat.
• În cazul arendării terenului, renta este de 50 de euro pe an pentru fiecare hectar arendat.

Suma plătită anual

• este calculată în funcție de suprafața terenului cedat și de tipul tranzacției (vânzare sau arendare), fiind indexată periodic în funcție de evoluțiile economice,
• reprezintă o soluție pentru proprietarii de terenuri care nu doresc sau nu pot să le mai lucreze, asigurându-le un venit stabil fără a fi implicați direct în activitatea agricolă,
• se plăteşte într-o singură rată anuală, până la data de 30 noiembrie a anului următor celui pentru care aceasta este datorată,
• plătită de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, cu respectarea termenului prevăzut la alin.(1),
• dacă nu a fost încasată de beneficiari, va fi utilizată pentru reluarea procesului de plată către aceştia sau, în caz de deces, către moştenitorii acestora şi după termenul de 30 noiembrie al anului următor celui pentru care acesta este datorată.
• În cazul decesului rentierului, moştenitorii vor încasa renta până la data de 30 noiembrie a anului următor celui pentru care aceasta se datorează, pe baza actelor doveditoare privind calitatea de moştenitor, a certificatului de deces în original, precum şi a carnetului de rentier agricol al defunctului.

Renta viageră agricolă este plătită anual și se acordă până la decesul rentierului.

Avantaje

1. Stimularea consolidării terenurilor, această măsură ajută la consolidarea parcelelor agricole, într-o țară în care terenurile sunt fragmentate, ceea ce limitează eficiența economică.
2. Venit sigur pentru persoanele în vârstă, rentierii, în special cei care nu mai au posibilitatea de a lucra terenurile din motive de vârstă sau sănătate, primesc un venit stabil pe termen lung.
3. Îmbunătățirea productivității agricole prin stimularea transferului de terenuri către agricultori activi, renta viageră agricolă contribuie la creșterea productivității și competitivității agriculturii românești.

Dezavantaje

1. Întârzieri în implementare, în practică, au existat întârzieri în plata rentei, ceea ce a afectat încrederea beneficiarilor în acest mecanism.
2. Valoarea scăzută, deși utilă, suma anuală acordată prin renta viageră agricolă nu este semnificativă, în special pentru cei care dețin suprafețe mici de teren agricol.
3. Dependența de bugetul de stat, acest mecanism depinde de fondurile alocate din bugetul de stat, ceea ce poate duce la incertitudini privind viabilitatea pe termen lung. 

Acte necesare pentru renta viageră agricolă

Pentru a beneficia de renta viageră agricolă, există câteva acte necesare care trebuie prezentate, în special pentru persoanele care doresc să încheie astfel de contracte cu statul:

1. Cerere de acordare a rentei viagere;
2. Act de identitate al solicitantului;
3. Acte care atestă deținerea terenurilor agricole (titlu proprietate, contracte vânzare-cumpărare etc.);
4. Contractul de înstrăinare a terenurilor agricole (în cazul în care terenul a fost vândut sau arendat);
5. Adeverințe fiscale care să ateste plata impozitelor pe terenuri;
6. Extras de cont bancar pentru a putea primi plata rentei. Aceste documente pot varia în funcție de cerințele specifice ale APIA (Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură), instituția responsabilă pentru plata rentei viagere agricole în România.

Pentru obținerea sumei de bani reprezentând renta viageră agricolă, rentierii vor solicita viza anuală de la APIA:

• fie prin prezența fizică la sediul centrelor județene APIA,
• fie prin mijloace electronice de comunicații sau poștă/curier.

Pentru vizarea electronică, rentierii vor transmite documentele necesare acordării vizei pe adresa de e-mail a centrului județean APIA pe raza căruia figurează cu domiciliul și vor contacta telefonic funcționarii APIA pentru a primi confirmarea acordării vizei.

Documentele pe care trebuie să le prezinte rentierul la depunerea declaraţiilor de vizare, personal sau prin împuternicit/mandatar/curator, sunt:

1. carnetul de rentier agricol;
2. actul de identitate al solicitantului;
3. decizia de la comisia de expertiză medicală – pentru solicitanţii pensionaţi pe caz de boală gradele I  sau II
   • decizia de la comisia de expertiză medicală și decizia de pensionare la limită de vârstă – pentru solicitanţii pensionaţi pe caz de boală gradele I  sau II a cărei pensie de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă;
4. procură notarială autentificată/curatelă/hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă din care să reiasă că solicitantul este tutore legal al rentierului agricol, în original, numai pentru cazurile în care vizarea carnetului de rentier agricol este solicitată prin reprezentant legal;
5. contractul/contractele de arendare încheiat
   • încheiate până la data de 30 septembrie 2011,
   • cu respectarea prevederilor Legii arendării nr.16/1994,
   • sau încheiat/încheiate după data de 1 octombrie 2011, cu respectarea prevederilor Codului civil;
6. extras de cont pe numele rentierului agricol, deschis la oricare bancă de pe teritoriul României, în lei (opţional);
7. declarația pentru obţinerea vizei anuale conform modelului din Anexa la Normele metodologice de aplicare a prevederilor „titlului XI Renta viageră agricolă” din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, aprobate prin Ordinul nr.1272/2005.

Moștenitorii rentierilor

În cazul decesului rentierului, renta datorată acestuia până la data decesului poate fi încasată de moştenitorii săi, cu condiţia respectării prevederilor art.8 din Legea 247/2005 Titlu XI, și a depunerii, la oricare Centru APIA, a cererii de moștenitor însoțită de următoarele documente justificative:

• carnetul de rentier al defunctului (obligatoriu în original);
• copie a certificatului de deces;
• copie a actului doveditor privind calitatea de moștenitor:
  • certificat de moştenitor sau certificat de calitate de moştenitor,
  • certificat de legatar,
  • hotărâre judecătorească de succesiune învestită cu formula ”definitivă”;
• copie după B.I/C.I./paşaport al moştenitorului;
• împuternicire/declaraţie notarială din care să reiasă acordul celorlalţi moştenitori privind solicitarea şi încasarea rentei viagere agricole datorată rentierului (original);
• extras de cont pe numele moștenitorului.

Deoarece carnetul de rentier este un document care se depune obligatoriu în original, acest tip de cerere poate fi depusă la sediul centrului județean APIA sau transmisă prin poștă/curier.

Plata rentei viagere agricole, conform prevederilor art.6 alin.1 şi alin.2, din Legea 247/2005 Titlul XI, se efectuează într-o singură rată anuală, până la data de 30 noiembrie 2023, prin mandat poştal sau virament bancar.

Legislaţie:

• Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, titlul XI renta viageră agricolă;
• Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului finanţelor publice 1272/26503/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor titlului XI „Renta viageră agricolă” din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi completările ulterioare.