Procedura ofertei de plată si consemnatiunea este o procedură prin care debitorul debitorul se poate libera de o obligație atunci când creditorul refuză, în mod nejustificat, să primească plata.

Procedura ofertei de plată și consemnațiunea: condiții, etape și efecte juridice

Procedura permite debitorului să ofere creditorului prestația datorată și, în cazul refuzului sau al neprezentării acestuia, să consemneze suma de bani ori bunul datorat la dispoziția creditorului. Reglementarea se regăsește în Codul de procedură civilă, art. 1006–1013, iar dispozițiile procedurale se completează cu regulile din Codul civil privind plata și efectele acesteia.

Art. 1006 Cod procedură civilă ”Când creditorul refuză să primească plata de la debitor, acesta din urmă este în drept să facă ofertă reală şi să consemneze ceea ce datorează” 

Procedura ofertei de plata dă posibilitatea liberării debitorului de bună credinţă de obligaţia sa faţă de creditor când acesta ar încerca să împiedice liberarea acestuia din motive ca:

• continuarea perceperii dobânzilor
• continuarea păstrării lucrul primit în gaj
• constituirea unui motiv de desfiinţare a contractului/convenţiei din vina debitorului, etc.

Ce este oferta de plată și consemnațiunea

Oferta de plată și consemnațiunea reprezintă o procedură prin care debitorul urmărește să demonstreze că și-a executat obligația, deși creditorul refuză să primească plata. Procedura presupune două momente principale:

1. oferta reală de plată, prin care debitorul oferă creditorului suma de bani sau bunul datorat;
2. consemnarea, realizată atunci când creditorul refuză plata sau nu se prezintă pentru primirea prestației.

Scopul procedurii este protejarea debitorului de consecințele unui refuz nejustificat al creditorului și obținerea efectului liberator al plății.

Când este utilă procedura

• Procedura poate fi relevantă, de exemplu, atunci când creditorul:
  • refuză să primească suma datorată;
  • refuză să primească bunul care face obiectul obligației;
  • nu se prezintă la locul stabilit pentru executarea obligației;
  • încearcă să mențină în sarcina debitorului anumite consecințe ale neexecutării obligației, deși acesta dorește să plătească.
• În asemenea situații, debitorul nu trebuie să rămână într-o situație de incertitudine juridică, ci poate utiliza mecanismul ofertei reale urmate de consemnare.

Care sunt condițiile pentru oferta reală de plată

Pentru ca oferta să producă efecte juridice, aceasta trebuie să corespundă obligației datorate. În principal, debitorul trebuie să ofere prestația în condițiile în care aceasta este datorată, ținând seama de:

• existența și exigibilitatea obligației;
• cuantumul datoriei;
• dobânzile și celelalte accesorii datorate, după caz;
• locul și momentul în care trebuie făcută plata;
• natura bunului sau a prestației datorate;
• persoana îndreptățită să primească plata.

Oferta trebuie să fie reală, serioasă și conformă obligației, deoarece o ofertă incompletă sau făcută în condiții necorespunzătoare poate să nu producă efectul liberator urmărit. Codul civil stabilește regulile materiale privind oferta reală și consemnarea, în timp ce Codul de procedură civilă reglementează modul concret de realizare a procedurii.

Cum se desfășoară procedura ofertei de plată și consemnațiunii

Procedura extrajudiciară poate fi prezentată, în linii generale, în următoarele etape:

1. Sesizarea executorului judecătoresc

Debitorul se adresează unui executor judecătoresc pentru realizarea procedurii ofertei reale de plată. Executorul comunică creditorului somația prin care acesta este invitat să primească plata sau bunul datorat.

2. Somația adresată creditorului

• Somația trebuie să permită creditorului să cunoască în mod clar:
  • ce sumă sau ce bun îi este oferit;
  • unde trebuie să se prezinte pentru primirea prestației;
  • data la care urmează să fie efectuată plata;
  • ora la care creditorul trebuie să se prezinte.
• Indicarea concretă a momentului și locului executării ofertei este importantă deoarece permite constatarea ulterioară a acceptării, refuzului sau neprezentării creditorului.

3. Realizarea ofertei

La data și ora stabilite, debitorul trebuie să fie pregătit să execute obligația. Creditorul poate: să accepte plata; să refuze plata; să nu se prezinte.

În cazul acceptării, plata se realizează, iar executorul consemnează finalizarea procedurii. În cazul refuzului sau al neprezentării creditorului, procedura poate continua cu consemnarea prestației datorate.

Condiţiile procedurii ofertei de plata

Debitorul se poate libera făcând creditorului o ofertei de plata reală urmată de consemnaţiune, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

a) Refuzul creditorului de a primi plata

• Debitorul trebuie să facă dovada:
  • ofertei de plata ce a fost făcută creditorului, reprezentantului său ori persoanei indicate de către acesta sau autorizate de către instanţă a primi plata (art. 1476 cod civil)
  • ofertei de plata ce corespunde întocmai obligaţiei de plată a debitorului:
    • plata nu este afectată de un termen conceput în interesul legitim al creditorului,
    • este integrală şi este oferită în condiţiile stabilite de părţi
    • corespunde întocmai condiţiilor legale şi convenţionale, ţinând cont de natura şi întinderea obligaţiei debitorului.

b) Refuzul de plată poate fi explicit sau tacit 

Condiţia este îndeplinită dacă pasivitatea creditorului sau a persoanei în drept să primească plata liberatorie poate fi asimilată refuzului de plată.

c) Refuzul de plată să poată fi demonstrat prin orice mijloc de probă este fapt juridic

Oferta de Plata

Debitorul, prin intermediul unui executor judecătoresc, formulează o ofertă reală de plată adresată creditorului.
Această ofertă poate fi făcută și pe durata procesului, direct în fața instanței.
Dacă creditorul este prezent și acceptă plata, instanța constată eliberarea debitorului printr-o încheiere.
În situația în care creditorul refuză oferta sau este absent, procedura continuă cu etapa următoare.

Condiţiile ce trebuie să le îndeplinească condițiile ofertei de plata pentru a avea efectul liberatoriu.

Condiţii de formă ale ofertei de plata

Emiterea unei somaţii către creditor sau către persoana care poate primi valabil plata în numele acestuia

Somaţia trebuie să cuprindă:

1. invitaţia de a primi plata,
2. indicarea locului unde, a datei şi orei când suma sau obiectul oferit urmează să fie predate, confirmând caracterul real al ofertei

Lipsa indicării în somaţie a locului, datei şi orei când suma oferită va fi predată:

• dă acesteia caracterul unei simple notificări, dovedind că oferta este neserioasă
• face imposibilă constatarea refuzului creditorului de acceptare a plăţii, constatare făcută de executor

Comunicarea somaţiei de către executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de apel în care se află:

• domiciliul sau sediul creditorului sau
• domiciliul ales al acestuia pentru desfăşurarea procedurilor legate de executarea convenţiei ori pentru corespondenţă

Este exclusă obţiunea domiciliului procesual al părţii, implicit a domiciliului procesual ales, fiind o fază preprocesuală a procedurii, alegerea de domiciliu procesual nu ar fi posibilă.

Respectarea dispoziţiilor generale legale privind procedura ofertei de plata şi consemnaţiunea

– din Legea nr.188/2000 a executorilor judecătoreşti şi codul de procedură civilă. Nu sunt aplicabile dispozițiile incidente în materia plăţii silite. Când oferta de plata se realizează în faţa instanţei, în cursul unui proces, în condiţiile art.1011 Cod procedură civilă, nu se impune parcurgerea acestei proceduri (emiterea somației si comunicarea prin intermediul executorului).

Condiţii de fond ale ofertei de plata

Să fie reală – caracter ce se stabileşte prin evaluarea condiţiilor de valabilitate a plăţii din convenţia părţilor, prevăzute de art. 1480 şi următoarele cod civil.

Caracterul real se stabileşte din prisma condiţiilor referitoare la caracterul conform şi integral la plăţi pentru valabilitatea ofertelor reale făcute de un debitor creditorului său, se cere ca oferta să cuprindă:

1. capitalul datorat,
2. cât şi dobânzile exigibile sau o sumă oarecare pentru sumele nelichidate

• scadenţa şi caracterul perfect al obligaţiei de plată;
• respectarea condițiilor privind locul şi data plăţii,
• respectarea cheltuielilor impuse de efectuarea plăţii şi ofertei de plată dacă sunt în sarcina debitorului
• oferta trebuie să fie adresată creditorului sau persoanei împuternicite să o primească. Această persoană trebuie să fie şi capabilă (art.1476 cod civil).

Orice viciu de formă sau de fond al ofertei impune nulitatea acesteia. Nulitatea ofertei de plată poate avea ca efect sancţionarea contractului prin incidenţa unei clauze rezolutorii.

Soluţii ale procedurii ofertei de plata

După comunicarea ofertei, creditorul va putea să o accepte prin primirea bunului ori să o refuze.

Acceptarea ofertei de plata

Somaţia comunicată creditorului sau celui în drept să primească plata poate să determine acceptarea plăţii care poate fi expresă sau tacită.

Acceptarea plăţii presupune prezentarea creditorului sau celui în drept să primească plata la locul stabilit în somaţie în vederea primirii plăţii sau ridicării bunului care face obiectul material al plăţii.

Acceptarea plăţii urmată de primirea sumei de bani sau a bunului cu care se face plata are efect liberatoriu pentru debitor. Acceptarea ofertei şi primirea efectivă a plăţii va fi consemnată de executorul judecătoresc printr-un proces-verbal, care are şi semnificaţia încheierii procedurii de plată.

Ce se întâmplă dacă creditorul refuză plata?

Refuzul creditorului nu înseamnă că debitorul rămâne fără posibilitatea de a-și executa obligația. Dacă oferta reală este refuzată sau creditorul nu se prezintă, se poate trece la etapa consemnării. Executorul judecătoresc va constata situația procedurală, iar debitorul va putea efectua consemnarea în condițiile prevăzute de lege.

Această etapă este esențială deoarece urmărește să demonstreze că debitorul a făcut demersurile necesare pentru executarea obligației. Refuzul de acceptare a plăţii realizate de debitor în procedura ofertei de plată are semnificaţia punerii creditorului în întârziere, cu toate consecinţele legate de accesorii, garanţii şi riscuri.

Ce este consemnarea

Consemnarea reprezintă depunerea sumei de bani sau a bunului datorat la dispoziția creditorului, atunci când acesta nu primește prestația oferită. Prin consemnare, debitorul urmărește să obțină efectul liberator al plății, chiar dacă plata directă către creditor nu a fost posibilă.
Consemnarea nu depinde de acordul creditorului, iar instituția este obligată să o primească.
Înainte de consemnare, debitorul trebuie să trimită creditorului o nouă somație, indicând ziua, ora și locul unde se va efectua consemnarea.

Care sunt etapele consemnării

1. Stabilirea momentului consemnării

După refuzul sau neprezentarea creditorului, procedura continuă potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă. În cadrul procedurii trebuie respectate formalitățile prevăzute de lege privind înștiințarea creditorului și efectuarea consemnării.

2. Depunerea sumei sau a bunului

Debitorul consemnează suma ori, după caz, bunul datorat la dispoziția creditorului. Dacă obiectul obligației este un bun care nu poate fi păstrat în condiții normale sau a cărui depozitare presupune costuri importante, trebuie avute în vedere regulile speciale aplicabile situației respective.

3. Depunerea dovezii consemnării

După efectuarea consemnării, debitorul depune dovada acesteia în cadrul procedurii. Dovada consemnării este necesară pentru ca executorul judecătoresc să poată constata efectuarea plății și liberarea debitorului.

Etape procedurale

1) Emiterea unei noi somaţii adresată creditorului

• această somaţie este act distinct de somaţia care integrează oferta reală de plată
• este comunicată tot de executorul ce a efectuat procedura ofertei de plată

O notificare  emisă de debitor, indiferent de formula de comunicare folosită, nu poate avea semnificaţia reală a acestei somaţii.

• Somaţia:
  • precede consemnarea bunului
  • cuprinde în mod obligatoriu ziua, ora şi locul unde suma, sau bunul oferit se va depune
  • este afectată valabilitatea ei şi a actelor succesive ei prin lipsa acestor menţiuni obligatorii

2) Consemnarea bunului

Este un act material prin care debitorul depune (depozitează) la dispoziţia creditorului suma sau bunul oferit. Se poate consemna la CEC Bank, la o unitate specializată sau la orice altă instituţie de credit. Consemnarea bunurilor se face în condiţiile prevăzute de lege. Unitatea la care urmează a se face consemnarea este obligată să accepte consemnarea şi nu o poate condiţiona de existenţa acordului creditorului.

• Actul material de consemnare a sumei sau a bunului oferit ca plată are două aspecte particulare:
  • toate cheltuielile de consemnarea bunului oferit sunt în seama creditorului 
    • acestea nu îl pot implica pe creditor într-o relaţie obligaţională directă cu depozitarul
    • aceste costuri, chiar dacă vor fi suportate de creditor, sunt un efect al raportului juridic dintre creditor şi debitor
    • în acest raport creditorul va fi ţinut de tot ceea ce consemnarea implică
    • debitorul se va regresa împotriva creditorului său după plata bunului consemnat către depozitar
  • actul consemnării bunului oferit ca plată, ca act material, nu trebuie privit în sensul său absolut Debitorul poate începe vânzarea publică dacă natura bunului face imposibilă vânzarea, bunul este perisabil ori depozitarea lui necesită costuri de întreţinere ori cheltuieli considerabile,
• consemnarea se va strămuta asupra preţului obţinut dintr-o astfel de valorificare a bunului destinat plăţii. Lichidarea bunului trebuie să respecte condiţiile şi formalităţile reglementate de lege, în special va trebui să aibă autorizarea instanţei în acest scop.

3) Depunerea dovezii efectuării consemnării, recipisa de consemnare

• depunerea se face de către debitor,
• depunerea se face la executorul judecătoresc care a trimis somaţia
• semnifică finalizarea procedurii şi liberarea debitorului, dacă, la sesizarea creditorului, instanţa nu anulează oferta de plată şi consemnaţiunea (art.1010 alin.1 şi 3 Cod procedură civilă).

• Actul de liberare a debitorului care face dovada executării plăţii va fi:
  • încheierea emisă de executor (art.1010 alin.1 Cod procedură civilă)
  • hotărârea judecătorească dacă creditorul formulează acţiune pentru anularea încheierii

Când este considerat debitorul liberat de obligație

Potrivit art. 1010 alin. (3) din Codul de procedură civilă, debitorul este considerat liberat la data consemnării plății, cu excepția situației în care oferta de plată și consemnațiunea sunt ulterior anulate. Prin urmare, efectul liberator nu trebuie confundat cu momentul în care creditorul ridică efectiv suma consemnată. Consemnarea urmărește tocmai să permită debitorului să își execute obligația atunci când creditorul nu cooperează la primirea plății.

Constatarea eliberării și posibilitatea de contestare

După realizarea consemnării, executorul judecătoresc întocmește o încheiere prin care constată efectuarea plății și eliberarea debitorului de obligație.
Această încheiere se comunică creditorului în termen de 5 zile.
Creditorul are la dispoziție 15 zile de la primirea comunicării pentru a formula contestație la judecătoria de pe raza locului unde s-a făcut consemnarea.
Hotărârea pronunțată asupra contestației poate fi atacată numai cu apel.

Ce încheiere emite executorul judecătoresc

După consemnare, executorul judecătoresc constată, printr-o încheiere dată fără citarea părților, efectuarea plății și liberarea debitorului. Încheierea trebuie comunicată creditorului în termen de 5 zile de la întocmire. Această încheiere reprezintă unul dintre actele esențiale ale procedurii, deoarece constată efectul liberator al consemnării.

Acţiunea de anulare a ofertei de plata şi consemnaţiune

Acţiunea este la sesizarea creditorului.

• Soluţiile posibile a fi pronunţate de instanţă sunt:
  • admiterea acţiunii: întreagă procedură va fi invalidată şi va putea să fie reluată, lăsând fără semnificaţie actele făcute de debitor în vederea plăţii
  • respingerea acţiunii: hotărârea judecătorească este actul final al procedurii

Actul liberării debitorului va fi tot încheierea executorului, a cărei legalitate a fost verificată (art.1010 Cod procedură civilă). Controlul jurisdicţional al procedurii semnifică validarea, ca act cu însemnatate liberatorie pentru debitor.

Recipisa de consemnare a bunului sau a sumei oferite ca plată:

• se predă executorului judecătoresc
• se păstrează de executor
• se va preda creditorului la cererea acestuia

 Ridicarea sumei sau bunului consemnat

• vor putea fi ridicate în condiţiile legii
• ridicarea reprezintă totuşi o facultate pentru creditor
• în cazul lipsei cererii de eliberare din partea creditorului, în condiţiile legii, bunul va putea fi valorificat ca bun fără stăpân
• valorificarea se face în condiţiile OG nr.14/2007 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate în proprietatea privată a statului

Consemnarea bunului este reversibilă.

• Debitorul poate retrage bunul consemnat în scopul liberării sale:
  • a) până la acceptarea consemnării de către creditor. Acceptarea consemnării se face expres sau tacit, prin nedeclanşarea controlului jurisdicţional în condiţiile art. 1010 Cod procedură civilă.
  • b) până la validarea sa în instanţă
    •  atunci când această procedură este declanşată
    •  dacă debitorul retrage bunul consemnat până la acceptarea consemnării sale de către creditor, creanţa creditorului renaşte cu toate garanţiile şi accesoriile sale.                            
• Efectul este liberarea debitorului prin încheierea pronunţată de executorului judecătoresc va lua act de efectuarea plăţii şi liberarea debitorului.
• Încheierea se emite după depunerea recipisei de consemnare, eliberată de depozitar debitorului ca urmare a consemnării bunului
• Încheierea se pronunţă de către executor printr-o procedură graţioasă, nejurisdicţională, dată fără citarea părţilor, nefiind precizată o limită de timp în care acest act trebuie emis. Încheierea trebuie să fie emisă de îndată după depunerea recipisei de către debitor. Executorul va verifica condiţiile formale legale ale procedurii.

În termen de 5 zile de la emiterea încheierii, aceasta trebuie comunicată creditorului de către executor, în vederea acceptării sau contestării sale.

Până la acceptarea ofertei de plata, potrivit declaraţiei creditorului sau pînă la validarea sa de către instanţă:

• bunul oferit şi consemnat ca plată poate fi retras de către debitor,
• creanţa renaşte cu toate garanţiile şi accesoriile sale din momentul retragerii bunului

Ulterior acceptării şi validării procedurii ofertei de plata

• retragerea sumei sau a bunului consemnat de către debitor se situează în afara raportului juridic care a generat obligaţia de plată,
• debitorul nu mai poate să retragă suma depusă în prejudiciul codebitorilor sau fideiusorilor săi, chiar cu consimţământul creditorului

Dacă după acest moment debitorul îşi retrage suma, cu consimţământul creditorului:

• codebitorii şi fidejusorii sunt liberaţi,
• creditorul pierde dreptul de privilegii sau ipoteci pentru plata creanţei sale

Poate creditorul să conteste oferta de plată și consemnarea

Da. Creditorul poate solicita anularea încheierii executorului dacă susține că nu au fost respectate condițiile de validitate, de fond sau de formă ale ofertei de plată și consemnării.

• Potrivit art. 1010 Cod procedură civilă:
  • cererea se formulează la judecătoria în circumscripția căreia s-a făcut consemnarea;
  • termenul este de 15 zile de la comunicarea încheierii;
  • hotărârea poate fi atacată numai cu apel;
  • termenul de apel este de 10 zile de la comunicare.
• Prin urmare, creditorul are la dispoziție un mecanism judiciar prin care poate verifica legalitatea procedurii.

Obiectul acţiunii de soluţionare a contestaţiei îl constituie:

• controlul de legalitate al acestei încheieri, dar şi
• verificarea valabilităţii de fond şi formă a ofertei reale şi consemnaţiunii
• verificarea efectului său liberator pentru debitor

În lipsa acestei contestații, oferta şi consemnaţiunea devin perfecte, fiind considerate acceptate de creditor şi îşi produc deplin efectul de liberare a debitorului. Instanţa competentă material este judecătoria, iar teritorial instanţa în circumscripţia căreia s-a făcut consemnarea. Hotărârea instanţei este supusă numai apelului în 10 zile de la comunicare.

Instanţa sesizată cu judecarea acestei acţiuni va putea:

• să admită cererea creditorului, să anuleze încheierea executorului judecătoresc şi actele care au stat la baza acesteia, procedura urmând a fi reluată de la actul anulat, la iniţiativa debitorului
• să respingă cererea ceea ce semnifică validarea ofertei şi a consemnaţiunii

Ce poate decide instanța

Instanța poate verifica dacă oferta de plată și consemnarea au respectat condițiile prevăzute de lege. În funcție de situație, instanța poate:

Respinge cererea creditorului

Dacă instanța constată că procedura a fost realizată legal, oferta și consemnarea își mențin efectele, iar debitorul rămâne liberat de obligație.

Admite cererea creditorului

Dacă sunt constatate neregularități relevante, instanța poate dispune anularea încheierii și a actelor afectate de nelegalitate, cu consecințele prevăzute de lege.

Oferta de plată în timpul unui proces

Oferta de plată poate fi făcută și în timpul unui proces, în fața instanței care soluționează cauza. Codul de procedură civilă permite ca oferta de plată să fie făcută în orice stadiu al judecății. În această situație, instanța poate pune creditorul în întârziere să primească suma sau bunul datorat.

Dacă creditorul este prezent și primește prestația datorată, liberarea debitorului se constată prin încheiere. Dacă creditorul lipsește sau refuză primirea prestației, debitorul poate proceda la consemnare, iar recipisa este pusă la dispoziția instanței. Instanța poate constata, prin încheiere, liberarea debitorului. Această variantă este diferită de procedura extrajudiciară realizată prin intermediul executorului judecătoresc.

•  În cursul desfăşurării procesului intentat de creditor ce are ca scop tocmai plata, debitorul poate:
  • să achieseze la pretenţiile creditorului, ce impune pronunţarea unei hotărâri dublată de
  • să facă o ofertă reală de plată a obligaţiei care face obiectul litigiului în faţa instanţei de judecată. Ea trebuie să îndeplinească condiţiile de validitate ca ofertă reală

Oferta reală de plată făcută de debitor în timpul procesului:

• este un incident, astfel încât instanţa îl va analiza prioritar fondului şi oricărei altei chestiuni
• este soluţionată exclusiv de instanţa care judecă procesul, indiferent de stadiul procedurii: fond, apel, recurs.
• întotdeauna însoţeşte un act de dispoziţie al părţii, care, în plan procesual, îi este recunoscut acesteia în orice stadiu al judecăţii
  • După verificare, instanţa va constata caracterul real al ofertei prin încheiere, al cărei principal efect îl reprezintă punerea în întârziere a creditorului.

Creditorul poate:

• acceptă oferta şi primi plata concomitent efectuării ofertei. Atât oferta de plată cât şi liberarea debitorului se pot constatata printr-o încheiere unică. O poate accepta şi succesiv, instanţa pronunţând o noua încheiere
• contestă plata, instanţa trebuind să analizeze şi să soluţioneze acest incident printr-o încheiere
• creditorul ar putea reveni asupra refuzului, acceptând plata, ulterior soluţionării

Dacă creditorul refuză plata astfel oferită, tacit sau expres, atunci plata trebuie consemnată în condiţiile art.1009 alin. 2 Cod procedură civilă. Recipisa de consemnare va fi pusă la dispoziţia instanţei, care, prin încheiere, va constata liberarea debitorului.

Până la pronunţarea acestei încheieri, bunul oferit ca plată poate fi retras de debitor, cu consecinţele stabilite prin art.1516 Cod procedură civilă. Toate aceste încheieri au caracter interlocutoriu şi nu mai pot fi cenzurate decât în sistemul căilor de atac, iar încheierile date în recurs sunt definitive. Prin această procedură se suprimă în mod justificat atât necesitatea somării succesive a creditorului, dar şi lipsa dreptului de contestare al acestuia.

Oferta de plată și consemnațiunea pentru stingerea unei ipoteci

Procedura poate avea relevanță și în cazul în care obligația de plată este garantată cu o ipotecă. Codul de procedură civilă prevede că, în baza procesului-verbal sau a încheierii corespunzătoare procedurii, persoana interesată poate solicita radierea din cartea funciară sau din alte registre publice a drepturilor de ipotecă constituite pentru garantarea creanței stinse. Prin urmare, stingerea obligației principale poate avea consecințe și asupra garanțiilor reale care o însoțesc.

Care sunt efectele juridice ale procedurii

• Dacă procedura este realizată în condițiile legii, principalele efecte sunt:
  • liberarea debitorului de obligația de plată;
  • încetarea situației de neexecutare imputabile debitorului, în limitele efectelor recunoscute de lege;
  • protejarea debitorului împotriva consecințelor refuzului creditorului de a primi plata;
  • posibilitatea dovedirii executării obligației;
  • stingerea, după caz, a garanțiilor aferente creanței;
  • posibilitatea radierii ipotecii din cartea funciară, atunci când sunt îndeplinite condițiile legale.

Care este diferența dintre oferta de plată și consemnare

• Cele două operațiuni sunt strâns legate, dar nu sunt identice.
  • Oferta de plată reprezintă propunerea efectivă a debitorului de a executa obligația.
  • Consemnarea intervine, în esență, atunci când creditorul nu primește prestația oferită și suma sau bunul trebuie pus la dispoziția sa prin mecanismul prevăzut de lege.

Simplificat: ofertă de plată → refuz/neprezentare creditor → consemnare → încheierea executorului → posibilitatea contestării.

Oferta de plată și consemnațiunea

Etapă	Ce se întâmplă
1. Oferta	Debitorul oferă creditorului plata datorată
2. Somația	Creditorul este convocat pentru primirea prestației
3. Refuzul/neprezentarea	Creditorul nu primește plata
4. Consemnarea	Suma sau bunul este consemnat la dispoziția creditorului
5. Dovada consemnării	Debitorul depune recipisa/dovada în cadrul procedurii
6. Încheierea executorului	Se constată plata și liberarea debitorului
7. Contestarea	Creditorul poate cere anularea în termenul legal
8. Controlul instanței	Judecătoria verifică legalitatea procedurii

Radierea ipotecilor

• Actele care constată plata creanţei sunt:
  • procesul-verbal prin care executorul judecătoresc constată acceptarea ofertei de plata reale de către creditor
  • încheierea prin care executorul judecătoresc constată efectuarea plăţii şi liberarea debitorului prin încheierea instanţei prin care dispune liberarea debitorului (fie ca efect al acceptării ofertei, fie după consemnarea plăţii şi depunerea recipisei de către debitor)

Momentul în care se produce liberarea debitorului (efectul ofertei de plata reale):

• de la data consemnării plăţii când încheierea executorului este suspendată până la data rămânerii definitive a hotărârii instanţei,
• de la data consemnării plăţii constatate prin încheierea instanţei. Efectul se produce independent de data soluţionării eventualelor căi de atac împotriva încheierii instanţei.

Din momentul plăţii datoriei se sting toate accesoriile şi toate garanţiile reale care o însoţesc. De la data considerată data plăţii, debitorul sau garantul este liberat de sarcina de garanţie constituită pentru a însoţi creanţa a cărei plată a fost stinsă în aceste condiţii. În acest caz nici stingerea garanţiei nu este condiţionată de acceptarea din partea creditorului, deoarece ea însoţeşte în mod obiectiv creanţa, care a fost plătită.

• Poate cere radierea din cartea funciară sau din alte registre publice a drepturilor de ipotecă constituite în vederea garantării creanţei stinse în condiţiile prezentului titlu:
  • debitorul obligaţiei de plată,
  • debitorul garanţiei ipotecare,
  • orice persoană interesată

Întrebări frecvente despre oferta de plată și consemnațiune

Ce este oferta de plată și consemnațiunea?

Este procedura prin care debitorul poate obține liberarea de obligația de plată atunci când creditorul refuză să primească suma sau bunul datorat.

Cine poate solicita oferta de plată și consemnațiunea?

În principal, debitorul care dorește să își execute obligația, dar întâmpină refuzul sau lipsa de cooperare a creditorului.

Ce se întâmplă dacă creditorul refuză plata?

Dacă oferta reală este refuzată sau creditorul nu se prezintă, debitorul poate trece la consemnarea prestației datorate, în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă.

Când este liberat debitorul?

În procedura prevăzută de art. 1010 Cod procedură civilă, debitorul este considerat liberat la data consemnării plății, cu excepția cazului în care oferta și consemnațiunea sunt ulterior anulate.

Poate creditorul să conteste procedura?

Da. Creditorul poate solicita anularea încheierii executorului la judecătoria competentă, în termen de 15 zile de la comunicarea acesteia. Hotărârea poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.