Legea europeana a climei

Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”).

Context și importanță

Adoptată în 2021, legea este:

  • parte a Pactului Verde European,
  • un plan amplu de transformare a economiei europene într-una sustenabilă, prin reducerea dependenței de combustibilii fosili și promovarea surselor de energie regenerabilă.
  • oferă un cadru legislativ obligatoriu, pentru a asigura că toate statele membre se aliniază în eforturile lor de reducere a emisiilor și de tranziție energetică.

Legea Europeană a Climei (Regulamentul (UE) 2021/1119)

  • reprezintă un cadru legislativ central al Uniunii Europene care consfințește obiectivele ambițioase în ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice,
  • transformă în lege ținta UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050 și include obiective intermediare, precum reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990,
  • transformă ambiția politică de a atinge neutralitatea climatică până în 2050 într-o obligație juridică pentru Uniunea Europeană.
Adoptată în 2021, legea:
  • este parte a Pactului Verde European, un plan amplu de transformare a economiei europene într-una sustenabilă, prin reducerea dependenței de combustibilii fosili și promovarea surselor de energie regenerabilă,
  • oferă un cadru legislativ obligatoriu, pentru a asigura că toate statele membre se aliniază în eforturile lor de reducere a emisiilor și de tranziție energetică.

Prin adoptarea acestuia, atât UE, cât și statele membre și-au asumat angajamentul de a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră în UE cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990.

Acest obiectiv are caracter obligatoriu din punct de vedere legal și se bazează pe o evaluare a impactului efectuată de Comisie.

Obiectivele Principale

  • Neutralitatea climatică până în 2050 ce implică reducerea la zero a emisiilor nete de gaze cu efect de seră, prin combinarea reducerilor de emisii și a măsurilor de absorbție a carbonului, cum ar fi plantările de arbori,
  • Reducerea cu 55% a emisiilor până în 2030 este o țintă intermediară obligatorie, menită să accelereze eforturile pe termen scurt ale statelor membre,
  • Revizuiri periodice a progresului în atingerea obiectivelor care este monitorizat constant, cu ajustări și politici suplimentare, dacă este necesar, pentru a rămâne pe drumul cel bun.

Principalele acțiuni incluse în regulament sunt:

  • cartografierea ritmului de reducere a emisiilor pentru a oferi previzibilitate întreprinderilor, părților interesate și cetățenilor, până în 2050;
  • dezvoltarea unui sistem eficient de monitorizare și raportare a progreselor înregistrate în vederea atingerii obiectivului stabilit;
  • asigurarea tranziției verzi eficiente din punct de vedere al costurilor și echitabilă din punct de vedere social.

În urma acordului provizoriu încheiat cu Parlamentul European în aprilie 2021, Consiliul a aprobat acordul în mai 2021, iar regulamentul a intrat în vigoare.

Legea europeană a climei:
  • publicată la 9 iulie 2021 și intrată în vigoare la 29 iulie 2021,
  • reprezintă un cadru legislativ semnificativ pentru Uniunea Europeană (UE) în vederea atingerii neutralității climatice până în 2050. Legea conturează mai multe obiective și elemente cheie pentru a ghida tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic.

Legea europeană a climei

  • Stabilește direcția pentru atingerea obiectivului de neutralitate climatică până în 2050 prin toate politicile.
  • Subliniază echitatea socială și eficiența costurilor;
  • Stabilește o țintă mai ambițioasă pentru UE în 2030, vizând o reducere de cel puțin 55% a emisiilor nete de gaze cu efect de seră față de nivelurile din 1990;
  • Creează un sistem pentru monitorizarea progresului prin mecanisme existente, cum ar fi procesul de guvernare pentru planurile naționale de energie și climă, rapoartele Agenției Europene de Mediu și cele mai recente dovezi științifice;
  • Revizuiește progresul la fiecare cinci ani, în concordanță cu exercițiul global de evaluare sub Acordul de la Paris;
  • Oferă previzibilitate pentru investitori și actori economici pentru a încuraja investițiile durabile;
  • Asigură caracterul ireversibil al tranziției către neutralitatea climatică.

Elemente Cheie

  • Stabilește o țintă legală obligatorie de emisii nete zero de gaze cu efect de seră până în 2050.
  • Introduce o nouă țintă pentru 2030, cu o reducere minimă de 55% a emisiilor nete de gaze cu efect de seră față de nivelurile din 1990.
  • Propune revizuiri ale instrumentelor politice pentru a obține reduceri suplimentare ale emisiilor până în 2030.
  • Stabilește un proces pentru stabilirea unei ținte climatice pentru 2040, având în vedere un buget indicativ de gaze cu efect de seră pentru perioada 2030-2050.
  • Angajează în emisii negative după 2050.
  • Stabilește Consiliul Științific Consultativ European privind Schimbările Climatice pentru a oferi sfaturi științifice independente.
  • Întărește prevederile referitoare la adaptarea la schimbările climatice.
  • Se angajează să colaboreze cu sectoarele pentru a pregăti hărți de drum specifice pentru atingerea neutralității climatice în diferite domenii ale economiei.

Legea europeană a climei

  • a fost publicată în Jurnalul Oficial la 9 iulie 2021 și
  • a intrat în vigoare la 29 iulie 2021,
  • a fost precedată de o consultare extensivă a părților interesate și analize au precedat finalizarea acesteia, inclusiv o conferință publică în ianuarie 2020.

Comisia a evaluat progresul în 2023, evidențiind necesitatea unei acțiuni suplimentare în domenii precum construcțiile, transportul și agricultura. Recomandările sub Legea Europeană a Climei au fost emise statelor membre în funcție de progresul lor și respectarea obiectivelor de neutralitate climatică.

Recomandări ale Comisiei pentru Statele Membre:

  • Belgia
  • Bulgaria
  • Irlanda
  • Letonia
  • Polonia
  • Austria

Articolul 45 din „Legea europeană a climei” reglementează:

În termen de șase luni de la realizarea fiecărei evaluări la nivel global convenite în temeiul articolului 14 din Acordul de la Paris, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport cu privire:

  • la funcționarea prezentului regulament,
  • la contribuția sa la guvernanța uniunii energetice,
  • la contribuția sa la îndeplinirea obiectivelor pe termen lung ale Acordului de la Paris,
  • la progresele înregistrate în direcția îndeplinirii:
    • obiectivelor privind clima și energia pentru 2030 și
    • a obiectivului Uniunii privind neutralitatea climatică prevăzut la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1119,
  • la îndeplinirea obiectivelor suplimentare privind uniunea energetică și
  • la conformitatea dispozițiilor în materie de planificare, de raportare și de monitorizare:
    • stabilite în prezentul regulament
    • cu alte acte legislative ale Uniunii sau decizii legate de CCONUSC sau de Acordul de la Paris.

Rapoartele Comisiei pot fi însoțite de propuneri legislative, dacă este cazul.

Implementare și impact

Statele membre trebuie să dezvolte și să adopte politici naționale care să contribuie la atingerea obiectivelor europene. Impactul preconizat include o transformare masivă în sectoare precum energia, transporturile, industria și agricultura, ceea ce va genera provocări economice, dar și oportunități în sectoarele verzi.

Similar Posts

  • Obiectivele UE în materie de energie si de climă

    Uniunea Europeană (UE) își propune prin strategii bine definite să abordeze provocările legate de energie și schimbările climatice. Competența UE în domeniul energiei și al schimbărilor climatice Obiectivele Uniunii Europene (UE) în materie de energie și climă sunt stabilite în cadrul: Aceste obiective sunt parte a eforturilor UE de a aborda schimbările climatice: Printre principalele obiective se numără Obiectivele…

  • Anul european al competențelor

    Decizia (UE) 2023/936 a Parlamentului European și a Consiliului din 10 mai 2023 privind Anul european al competențelor Perioada cuprinsă între 9 mai 2023 și 8 mai 2024 este desemnată „Anul european al competențelor”. Scopul anului este de a atrage atenția asupra competențelor persoanelor în vârstă de muncă și asupra dezvoltării acestora. Obiectivul său general a fost să promoveze…

  • Summitul al VIII-lea al Inițiativei celor Trei Mări

    Summitul al VIII-lea al Inițiativei celor Trei Mări (București, 6-7 septembrie 2023) a reunit: Inițiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă și informală, la nivel prezidențial, care reunește cele 12 state membre ale UE aflate între mările Adriatică, Baltică și Neagră (Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia)….

  • Spatiul Schengen

    Spațiul Schengen reprezintă una dintre cele mai semnificative realizări ale proiectului european. Spațiul Schengen este o zonă de liberă circulație în Europa care cuprinde 27 de țări europene, eliminând controalele la frontierele interne și promovând cooperarea în materie de securitate. Ce este Spațiul Schengen? Spațiul Schengen este o zonă de liberă circulație în Europa, creată…

  • Competente cheie si masuri luate pana in prezent

    Competențe cheie ”Recomandarea 2006/962/CE privind competențele cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții” îndeamnă guvernele UE să includă predarea și învățarea competențelor-cheie în strategiile lor de învățare pe tot parcursul vieții. Recomandarea identifică opt competențe-cheie care sunt fundamentale pentru fiecare persoană în cadrul unei societăți bazate pe cunoaștere. Competențele cheie Principalele competențe cheie identificate includ…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.