Dreptul de asociere
Dreptul de asociere este reglementat prin art 40 din Constituția României
Art 40 din Constituție
- Cetățenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate și în alte forme de asociere.
- Partidele sau organizațiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva:
- pluralismului politic,
- a principiilor statului de drept ori
- a suveranității,
- a integrității sau
- a independenței României sunt neconstituționale.
- Nu pot face parte din partide politice:
- judecătorii Curții Constituționale,
- avocații poporului,
- magistrații,
- membrii activi ai armatei,
- polițiștii și
- alte categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică.
- Asociațiile cu caracter secret sunt interzise.
Calificarea dreptului de asociere și conținutul său
Dreptul de asociere este un drept fundamental, social-politic, clasificat de regulă în categoria libertăților de opinie, alături de libertatea conștiinței, libertății de exprimare etc., prin care se explică în ce privește conținutul său.
Conținutul dreptului de asociere – cuprinde posibilitatea cetățenilor români de a se asocia, în mod liber:
- în partide sau formațiuni politice,
- în sindicate, patronate sau alte forme și tipuri de organizații,
- ligi și uniuni,
- cu scopul de a participa la viața politică, științifică, socială și culturală, pentru realizarea unei serii de interese legitime comune
Asociațiile prevăzute în art. 40
- nu au scopuri lucrative,
- nu urmăresc obținerea sau împărțirea unor beneficii,
- ele trebuie să aibă scopuri politice, religioase, culturale etc.,
- scopuri care să exprime libertatea de gândire și de exprimare a gândurilor, opiniilor, credințelor.
Asemenea precizări urmăresc să arate că art. 40 din Constituție nu poate fi socotit temeiul juridic al creării:
- unor societăți comerciale sau
- al unor alte asociații cu caracter lucrativ sau eventual
- al persoanelor juridice
Domeniu de reglementare
Sfera de aplicare a dispozițiilor constituționale din art. 40 presupune o delimitare:
- a asociațiilor ce sunt rezultatul exercitării acestui drept și
- a altor asociații și societăți care sunt rezultatul unor contracte între asociați.
Art. 40 din Constituție se referă la asociații de drept constituțional. Ele sunt asociații de drept public, temeiul lor fiind libertatea de asociere și nu contractul care este temeiul asociațiilor și societăților de drept privat.
Asemenea precizări urmăresc să arate că art. 40 din Constituție nu poate fi socotit temeiul juridic al creării:
- unor societăți comerciale sau
- unor alte asociații cu caracter lucrativ sau
- persoanelor juridice.
Modificarea Legii fundamentale în 2003 a conferit și acestor din urmă asociații un statut constituțional, în art. 45 referitor la libertatea economică. Diferența de natură juridică dintre aceste două tipuri de asocieri explică și regimul juridic diferit pe care ele îl cunosc în privința creării și înregistrării lor.
Forme de asociere
Garantând dreptul la liberă asociere, dispozițiile constituționale stabilesc și formele de asociere. Dificultatea stabilirii unui inventar complet a determinat folosirea a două procedee, și anume:
- nominalizarea partidelor, a sindicatelor și, mai nou, în urma revizuirii Constituției, și a patronatelor;
- enunțarea celorlalte forme organizatorice prin formularea „alte forme de asociere”.
Nominalizarea partidelor politice, a sindicatelor și, mai nou, a patronatelor era obligatorie, având în vedere corelația intre art. 40 și art. 8 alin. (2) și art. 9 din Constituție, articole care privesc direct scopurile acestor forme de asociere.
ART. 8 din Constituție Pluralismul și partidele politice
- Pluralismul în societatea românească este o condiție și o garanție a democrației constituționale.
- Partidele politice se constituie și îți desfășoară activitatea în condițiile legii. Ele contribuie la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor, respectând suveranitatea națională, integritatea teritorială, ordinea de drept şi principiile democrației.
ART. 9 din Constituție Sindicatele, patronatele și asociațiile profesionale
Sindicatele, patronatele şi asociațiile profesionale se constituie şi își desfășoară activitatea potrivit statutelor lor, în condițiile legii. Ele contribuie la apărarea drepturilor și la promovarea intereselor profesionale, economice și sociale ale membrilor lor.
Limitele constituționale ale dreptului de asociere
Dreptul de asociere nu poate fi însă un drept absolut. De aceea, în mod firesc, se stabilesc anumite limite.
Aceste limite constituționale privesc trei aspecte:
- scopurile și activitatea;
- membrii;
- caracterul asociației, rezultând practic din modul de constituire.
Cât priveşte scopurile şi activitatea
Prin alin. (2) al art 40 din Constituție:
- sunt considerate neconstituţionale partidele sau organizaţiile care militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranităţii ţării
- se urmăreşte protejarea unor valori politice, juridice şi statale consacrate încă în primul titlu al Constituţiei
Aceste valori intrând practic în ordinea constituţională nu pot fi afectate nici prin exercitarea abuzivă a dreptului de asociere. De aceea, asociaţiile care încalcă aceste valori sunt neconstituţionale. Constatarea şi declararea ca neconstituţională a unei asociaţii revine Curţii Constituționale.
Limitele privind membrii asociațiilor
Privesc numai partidele politice, având în vedere rolul lor în viața politică și statală.
Potrivit alin. (3) art. 40 din Constituție nu pot face parte din partidele politice:
- judecătorii Curţii Constituţionale,
- avocaţii poporului,
- magistraţii,
- membrii activi ai armatei,
- poliţiştii şi
- alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică.
Se poate observa că este vorba numai de funcţionari publici. Unele categorii sunt nominalizate chiar în text, aici interdicția fiind de ordin constituţional.
Dar pentru că şi alţi funcţionari publici nu pot să se asocieze în partide politice, asocierea fiind un obstacol în buna exercitare a funcţiilor lor, Constituția permite legii organice să stabilească ea aceste categorii:
- nu mai suntem în prezența unei nominalizări constituționale,
- suntem în prezența unui temei constituțional în baza căruia legea organică poate face asemenea nominalizări.
Explicația unei asemenea interdicții privind unele categorii de funcționari constă în:
- serviciile publice nu au voie să facă nici o diferențiere, între cei cărora le furnizează prestații pe motive politice și, în general, pe alte motive discriminatorii
- teoria neutralității serviciilor publice, care implică o detașare a funcționarilor publici (sau doar a unor categorii de funcționari publici) de problemele politice
- egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără discriminări şi fără privilegii.
Din acest principiu constituţional rezultă foarte clar că:
- funcţia publică este accesibilă în mod egal tuturor celor care dovedesc capacitatea şi aptitudinile cerute de lege pentru ocuparea unei funcţii publice
- o lege care ar condiţiona ocuparea unei funcţii publice de opţiunile publice, ar fi neconstituțională.
Referitor la caracterul asociației, potrivit Constituției, sunt interzise asociațiile cu caracter secret. Această dispoziție constituțională urmărește protejarea valorilor democrației constituționale față de anumite forțe obscure care ar dori să atenteze la ele.
Exista o prevedere in Legea nr. 407/2006 a vanatorii si protectiei fondului cinegetic care limiteaza numarul de membri vanatori intr-o asociatie vanatoareasca constituita in baza O 26/2000. ( asociatii si fundatii).
Ordinul 219/2008 completat si modificat prevede la art. 18 alin (1) lit b rezilierea de drept a contractului de gestionare daca o asociatie gestionara de fonduri de vanatoare depaseste numarul de vanatori prevazuti de L 407. Oare nu este incalcat dreptul la asociere?
Dreptul de asociere este dreptul constituțional de a participa la constituirea unei organizații.
Activarea ca membru în cadrul unei organizații cu statut de gestionar de fond cinegetic este în funcție de suprafața productivă cinegetic pentru un membru vânător.
Suprafața productiva cinegetic minima necesara pentru un membru vanator, pe organizatii vanatoresti si la nivelul tarii, este de:
a) 150 ha la campie;
b) 200 ha la deal;
c) 250 ha la munte.
(4) Fondul cinegetic se delimiteaza pe limite naturale, cum ar fi: culmi, cursuri de apa si altele asemenea, si/sau limite artificiale stabile in timp, cum ar fi: drumuri, cai ferate, autostrazi, linii electrice, canale de irigatii sau navigabile si altele asemenea, usor identificabile.
(5) Pentru constituirea unui fond cinegetic este necesara indeplinirea tuturor criteriilor prevazute la alin.1 .
Categoriile de gestionari care pot incheia contracte de gestionare a faunei cinegetice sunt urmatoarele:
a) organizatiile vanatoresti;
b) administratorul padurilor proprietate publica a statului;
c) administratorii padurilor proprietate privata;
d) administratorii padurilor proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale;
e) institutiile publice care au ca obiect de activitate cercetarea stiintifica;
f) institutiile de invatamant care au ca discipline de studiu vanatul si vanatoarea;
g) Regia Autonoma, Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat, pentru fondul cinegetic Scroviștea din județul Ilfov.”
Rezilierea contractului dacă este depășit nr. de vânători nu este o încălcare a dreptului la asociere. Nu este o asociere ci o apartenență ca membru vânător în cadrul unei organizații gestionar de fond de vânătoare.
https://projurista.ro/grup-interes-economic-gie/
https://projurista.ro/fundatia-organism-nonprofit-cu-scop-nelucrativ/
Fac parte dintr-un grup informal care este interesat de transmiterea parlamentului a unor amendamente la legea 196/2018 Asociatiilor de proprietari. Avand in vedere ca dupa dobandirea personalitatii juridice, acordul de asociere și statutul asociației de proprietari, sufera de facto modificari prin schimbarea proprietarilor si suprafetelor utile luate in calcul la constituire, actualizarea acordului si statutului ar deveni obligatorie de fiecare data si la oricare dintre aceste modificari, pentru simplificarea procedurilor si respectand acelasi tratament din ART. 17 (9), vin cu urmatoarele propuneri:
Art. 33 (6) Noul proprietar va deveni automat, fara alte formalitati, membru al asociatiei de proprietari. Proprietarul care nu doreste inscrierea in asociatie va depunere o cerere scrisa in acest scop.
ART. 17 (7) abrogare
si
ART. 17 (8), in sensul aplicarii lui doar in celelalte cazuri decat modificarea proprietarilor si a cotelor parti (sau abrogarii lui).
Credeti ca aceste propuneri de asociere automata (fortata) incalca Art. 40 – Dreptul de asociere din Costitutia Romaniei? Credeti ca Legea 196/2018 prin Art. 13 (1) incalca Art. 40 – Dreptul de asociere sau discrimineaza fata de cei care nu se asociaza ? Art. 40 – Dreptul de asociere din Costitutia Romaniei conduce la concluzia ca Legea 196/2018 este neconstitutionala ?
Motivatie:
I. Avand in vedere obligativitatea asocierii rezultate direct, indirect, explicit, implicit ca rezultat al articolelor:
ART. 1 (2) Prezenta lege se aplică proprietarilor, chiriașilor, asociațiilor de proprietari și asociațiilor de chiriași din condominii.
ART. 3 (1) În scopul exercitării drepturilor și obligațiilor ce le revin asupra proprietății comune, în cazul condominiilor, se constituie asociații de proprietari, care se organizează și funcționează conform prevederilor prezentei legi.
ART. 4 (2) Niciun act de dispoziție nu poate să aibă ca obiect exclusiv cota-parte indiviză din coproprietatea forțată asupra părților comune ale condominiului, decât odată cu înstrăinarea locuinței/spațiului cu altă destinație care constituie bunul principal.
ART. 13 (1) Asociația de proprietari se înființează prin acordul scris a cel puțin jumătate plus unu din numărul proprietarilor dintr-un condominiu.
ART. 14 În cazul condominiilor din ansamblurile rezidențiale, proprietarii/dezvoltatorii ansamblurilor rezidențiale, în calitate de vânzători, trebuie să îi informeze la momentul înstrăinării pe cumpărători cu privire la necesitatea constituirii asociațiilor de proprietari, în condițiile prezentei legi.
Art. 2 o) membru al asociației de proprietari – proprietarul semnatar al acordului de asociere sau al
unei cereri depuse la asociație; De unde rezulta ca noile modificari de proprietari nu implica actualizarea acordului de asociere si statutului si nici inregistrarea in registrul unic al asociatiilor de proprietari.
Consider ca asocierea este fortata ca rezultat indirect al coproprietii forțate, indivizibile asupra părților comune, este impusa (imperativa), nu este optionala si trebuie considerata ca atare, in sensul propunerii mele legislative
II. De asemenea, limitarea asocierii membrilor conform ART. 13 (1) poate leza dreptul de asociare a celor care nu reusesc sa costituie 50%+1 din numarul proprietarilor si intra in contradictie cu ART. 3 (1) care este fundamentul obligativitatii infiintarii asociatiilor de proprietari, in sensul neindeplinirii dispozitiei legale de a face (in acest caz, de a constitui). Suplimentar, ART. 13 (1) este discriminatoriu, confuz, contradictoriu
In concluzie, legea 196/2018 impune asocierea si nu ofera posibilitatea optionala a asocierii, legea 196/2018 ofera cadrul legal de asociere si regulile aplicabile in cadrul ei.
III. Articolele urmatoare privesc doar procedura dobandirii personalitatii juridice, odata dobandite acestea nu ar mai avea obiect de aplicare, asociatia nu ar mai avea motiv sa se reinfiinteze, eventual doar se modifica reguli, regulamente, dar si acestea ar fi redundante (in masura in care nu poti sa te abati de la lege), componenta membrilor, suprafetele din acordul de asociere nu se supun acestora de mai jos:
ART. 16 (1) registrul unic al asociației de proprietari
ART. 17 (1) Cererea pentru dobândirea personalității juridice….
ART. 17 (4) Asociația de proprietari dobândește personalitate juridică în baza încheierii judecătorului desemnat….
ART. 17 (7) Înscrierea ulterioară în asociație a proprietarilor care nu au fost prezenți la adunarea proprietarilor în vederea constituirii asociației de proprietari sau care au dobândit calitatea de proprietari ulterior adunării de constituire, după caz, se face la cererea scrisă a acestora, prin semnarea unui act adițional la acordul de asociere. Prin grija președintelui asociației de proprietari, actele adiționale se atașează dosarului de înființare a asociației, se păstrează la sediul asociației și se prezintă compartimentelor de specialitate din cadrul primăriei, la solicitarea acestora.
ART. 17 (8) Acordul de asociere și statutul asociației de proprietari, actualizate, se depun de către președintele asociației de proprietari, ori de câte ori sunt modificări, la judecătoria în a cărei rază teritorială se află condominiul.
ART. 17 (9) Odată cu pierderea calității de proprietar în condominiu încetează statutul de membru al respectivei asociații de proprietari.
ART. 21 (1) Pentru modificarea sau completarea statutului ori a acordului de asociere, în cadrul adunării
generale a asociației de proprietari este necesar acordul a cel puțin jumătate plus unu din numărul
proprietarilor din condominiu.
…. si urmatoarele 2, 3, 4
Multumesc!
Nu este posibil să obligi o persoană să își asume o calitate fără consimțământul expres al acesteia.
https://projurista.ro/drepturile-omului-protejate-prin-legi/