Sechestrul asigurător al navelor civile: condiții și procedură

Sechestrul asigurător al unei nave civile este o măsură asigurătorie prin care o navă este indisponibilizată temporar pentru a proteja drepturile unui creditor și pentru a preveni îndepărtarea navei din port înainte de soluționarea litigiului sau până la executarea obligației.

Regulile speciale privind sechestrul asigurător al navelor civile sunt prevăzute de art. 960–967 din Codul de procedură civilă și se completează cu dispozițiile generale referitoare la sechestrul asigurător, precum și cu convențiile internaționale privind sechestrul navelor la care România este parte.

Măsura sechestrului asigurător include

1. Emiterea unei notificări oficiale către proprietarul navei sau operatorul acesteia, prin care se aduce la cunoștință faptul că nava este sub sechestru asigurător și nu poate părăsi portul fără aprobarea autorităților competente.
2. Asigurarea respectării imobilizării prin măsuri fizice sau administrative, precum interzicerea alimentării cu combustibil, blocarea accesului la resursele portuare sau alte acțiuni similare.
3. Supravegherea continuă a navei pentru a preveni încercările de plecare neautorizată din port.
4. Emiterea documentelor de constatare a aplicării sechestrului, care vor fi transmise către instanța de judecată sau autoritățile competente în cadrul procedurilor legale.
5. Colaborarea cu alte autorități relevante, cum ar fi poliția de frontieră sau alte structuri de control, pentru a asigura implementarea măsurii în condiții de legalitate și siguranță.

În cazul în care există un ordin judecătoresc care stabilește ridicarea sechestrului, căpitănia are obligația să îl pună în aplicare imediat, permițând navei să își reia activitatea.

Ce este sechestrul asigurător al unei nave civile?

Sechestrul asigurator al navelor civile este o măsură asiguratorie înființată împotriva debitorului unei creanţe certe. Acesta este proprietar sau coproprietar al unei nave civile (armator) aflată în posesia sa ori a unor terţi.

Scopul măsurii nu este vânzarea imediată a navei, ci conservarea posibilității creditorului de a-și recupera creanța în cazul în care aceasta va fi recunoscută printr-un titlu executoriu. Spre deosebire de sechestrul asigurător obișnuit, sechestrul asupra unei nave are reguli procedurale speciale, determinate de natura bunului și de necesitatea de a împiedica plecarea acestuia din port.

Potrivit art. 960 Cod procedură civilă, creditorul poate solicita înființarea sechestrului asigurător asupra unei nave, cu respectarea atât a regulilor speciale prevăzute de Codul de procedură civilă, cât și a convențiilor internaționale aplicabile.

Nava trebuie să fie plasată în aria de jurisdicţie a instanţelor române. Creditorul poate solicita înfiinţarea sechestrului asigurator asupra navei  (art 960 cod procedură civilă), respectând convenţiile internaţionale asupra sechestrului navelor civile la care România este parte. Este necesar să existe un element de extraneitate ce ar putea antrena incidenţa unei convenţii internaţionale asupra sechestrului navelor civile.

Sechestrul asigurator este reglementat de legislația națională, iar în Uniunea Europeană, directivele și regulamentele relevante pot influența aplicarea acestei măsuri. Legea maritimă specifică aspectele legate de nave, inclusiv evaluarea și procedura de sechestrare.

Care este temeiul legal al sechestrului asigurător al navelor?

Reglementarea principală se găsește în Codul de procedură civilă, art. 960–967, în secțiunea dedicată dispozițiilor speciale privind sechestrul asigurător al navelor civile. În funcție de situație, sunt relevante și dispozițiile generale privind măsurile asigurătorii.

În materia internațională este importantă și Convenția internațională din 10 mai 1952 pentru unificarea anumitor reguli asupra sechestrului asigurător de nave maritime, la care România a aderat. Convenția definește noțiunea de creanță maritimă și include, printre altele, creanțe rezultate din coliziuni, transport maritim, salvare, remorcaj, pilotaj, furnizarea de produse sau materiale pentru exploatarea ori întreținerea navei, reparații și alte raporturi maritime.

Prin urmare, în cauzele cu elemente de extraneitate trebuie analizată nu numai legislația procesual civilă română, ci și convenția internațională incidentă.

Cine poate solicita sechestrul asigurător asupra unei nave?

În principiu, creditorul care urmărește protejarea creanței sale poate solicita instanței înființarea sechestrului asigurător asupra unei nave. Cererea trebuie să respecte condițiile aplicabile măsurilor asigurătorii și să indice în mod corespunzător nava asupra căreia se solicită instituirea măsurii.

• Într-un litigiu maritim, creanța poate proveni din:
  • contracte de transport maritim;
  • contracte de navlosire;
  • servicii de reparații ale navei;
  • furnizarea de produse sau materiale;
  • servicii portuare;
  • remorcaj; pilotaj; coliziuni;
  • operațiuni de salvare;
  • salarii și alte drepturi ale membrilor echipajului;
  • ipoteci maritime sau alte garanții;
  • alte raporturi juridice recunoscute de legislația aplicabilă.
• Convenția din 1952 enumeră în mod expres mai multe categorii de creanțe maritime care pot fundamenta măsura sechestrului.

Poate formula cerere de sechestru asigurator:

• creditorul care are un privilegiu asupra navei
• coproprietarul navei
• debitorul

În ce condiții poate fi înființat sechestrul asigurător al navei?

Sechestrul asigurător al unei nave se solicită în condițiile speciale prevăzute de art. 960 și următoarele din Codul de procedură civilă, coroborate cu regulile generale aplicabile măsurilor asigurătorii.

Condiții pentru instituirea sechestrului

• Depunerea cererii la instanță: creditorul trebuie să formuleze o cerere de sechestru asigurător adresată instanței competente, fie celei care judecă acțiunea principală, fie instanței de la locul unde se află bunul (de exemplu, nava).
• Dovada existenței acțiunii în judecată: creditorul are obligația de a demonstra că a introdus o cerere de chemare în judecată privind creanța sa.
• Plata cauțiunii: instanța poate dispune ca solicitantul sechestrului să depună o cauțiune, al cărei cuantum este stabilit de aceasta în funcție de circumstanțele cauzei.
• Cazuri speciale: sechestrul poate fi încuviințat și atunci când creanța nu este încă exigibilă, dacă există riscul ca debitorul să se sustragă de la executare, să ascundă sau să înstrăineze bunurile sale.

Condiţii

• creditorul trebuie să fie titularul unei creanţe având ca obiect o sumă de bani. Măsura asiguratorie are un caracter specializat, având ca obiect doar nave civile
• creanţa trebuie să fie certă, constatată în scris şi exigibilă sau
• creanţa trebuie să fie certă şi exigibilă, fără a fi constatată în scris sau
• creanţa trebuie să fie certă, constatată în scris dar care nu este exigibilă

Cererea de înfiinţare a sechestrului asigurator asupra unei nave

• în cazuri urgente poate fi formulată chiar şi înaintea introducerii acţiunii de fond. Condiţia urgenţei va trebui dovedită sau temeinic justificată de creditor cu ocazia formulării cererii de sechestru asigurator. Creditorul are obligaţia ca în termen de 20 zile de la data încuviinţării măsurii asiguratorii:
  • să introducă acţiunea la instanţa competentă sau
  • să iniţieze măsurile necesare pentru constituirea tribunalului arbitral dacă între părţi este operantă o convenţie arbitrală. Neîndeplinirea de către creditor a acestei obligaţii determină intervenirea desfiinţării de drept a sechestrului asigurator.
• în cazuri când nu este urgenţă cererea poate fi formulată după investirea instanţei competente cu judecarea procesului pe fond sau constituirea tribunalului arbitral

Pentru înfiinţarea sechestrului asigurator asupra navelor civile se respectă condiţiile referitoare la:

• însuşirile creanţei creditorului,
• cazurile în care se datorează cauţiune
• modalitatea de determinare a cuantumului ei
• creditorul va trebui să indice, în cererea adresată instanţei, nava sau navele a căror sechestrare o cere:

1.  datorită specializării acestei măsuri
2. ca modalitate specifică de executare de către căpitănia portului unde nava se află. Executarea se face prin refuzul eliberării documentelor necesare navigaţiei şi interzicerea plecării navei din port sau rada.

Instanţa, prin încheierea executorie ce o va pronunţa, va arăta suma până la care se încuviinţează sechestru (art 954 alin 2 Cod procedură civilă). Soluţionarea se va face de urgenţă, în camera de consiliu, dar cu citarea părţilor, printr-o încheiere executorie supusă doar apelului.

• Competența materială aparține tribunalului, fiind normă de ordine publică.
• Competenţa teritorială exclusivă aparţine tribunalului de la locul unde se afla nava, indiferent de instanţa de fond.

La ce instanță se depune cererea de sechestru asupra navei?

Pentru sechestrul asigurător asupra unei nave există o regulă specială de competență. Cererea este de competența tribunalului în a cărui circumscripție se află nava, indiferent de instanța la care a fost introdusă sau urmează să fie introdusă acțiunea principală. Această regulă este importantă în practică deoarece determinarea instanței competente nu se face pur și simplu prin raportare la instanța care soluționează litigiul principal.

Cum se soluționează cererea de sechestru asigurător?

Cererea de sechestru asupra navei se soluționează de urgență, în camera de consiliu, cu citarea părților. Încheierea prin care se soluționează cererea este executorie și este supusă apelului în termenul special prevăzut de lege. Caracterul urgent al procedurii este justificat de natura măsurii: o navă poate părăsi rapid portul, iar plecarea acesteia poate îngreuna considerabil recuperarea unei creanțe.

Procedura de aplicare

• Cererea de sechestrare pe care creditorul o depune la instanța competentă, însoțită de dovezi ale creanței.
• Evaluarea cererii de către instanță și apoi decide asupra aplicării sechestrului.
• Executarea dacă se aprobă cererea, sechestrul fiind executat prin intermediul autorităților competente.

Când nu poate fi pusă nava sub sechestru?

O regulă specială este prevăzută de art. 963 Cod procedură civilă. Nava gata de plecare nu poate fi pusă sub sechestru asigurător.

Nava este considerată gata de plecare atunci când comandantul are la bord certificatele, toate documentele navei și permisul de plecare, documente predate de căpitănia portului. Această regulă are o importanță practică deosebită. Momentul la care este formulată și soluționată cererea poate fi esențial pentru eficiența măsurii.

Cum se execută sechestrul asigurător asupra navei?

Executarea sechestrului asigurător asupra navei are un regim special. Potrivit art. 967 Cod procedură civilă, măsura este adusă la îndeplinire prin imobilizarea navei de către căpitănia portului în care aceasta se află. Căpitănia portului nu eliberează documentele necesare navigației, nu admite plecarea navei din port sau radă.

Aceste măsuri preventive ar putea fi:

• înştiinţarea căpităniei portului despre acordarea autorizării de efectuare a călătoriei sau a călătoriilor, putând să remită comandantului navei documentele necesare navigaţiei
• stabilirea rutei de navigaţie – în sensul indicării precise a destinaţiei sau destinaţiilor pentru călătoriile încuviinţate
• stabilirea datei de întoarcere a navei în port, etc.
• transcrierea încheierii de încuviinţare a călătoriei:
  • în registrele autorităţii maritime respective,
  • în actul de naţionalitate al navei
• Aceste măsuri de publicitate se efectuează înainte de plecarea navei.

Cel care a solicitat aceasta efectuarea călătoriei va avansa:

• cheltuielile necesare pentru efectuarea acesteia
• costul navlului (chiria pentru folosirea vasului) pentru călătoriile autorizate la preţul vânzării.
  • Cerinţa va fi verificată de instanţă. Cererea de autorizare a călătoriei se va soluţiona de urgenţă, în camera de consiliu, cu citarea părţilor, fiind supusă doar apelului.

Legea permite atât creditorului cât şi debitorului ca, pentru motive temeinice, să solicite instanţei care a dispus sechestrul asigurator schimbarea navei sechestrate cu o alta. Cererea trebuie să fie motivată, indiferent de titularul ei. Instanţa competentă să o soluţioneze este tribunalul de la locul unde se afla nava. Cererea de autorizare a călătoriei se va soluţiona de urgenţă, în camera de consiliu, cu citarea părţilor, fiind supusă doar apelului.

Împotriva modului în care este adusă la îndeplinire măsura se poate formula contestație la executare la tribunalul locului unde se află nava. Prin urmare, este importantă diferența dintre înființarea măsurii de către instanță și executarea efectivă a sechestrului, care se realizează prin autoritatea portuară competentă.

Poate nava să efectueze călătorii după instituirea sechestrului?

Da, în anumite condiții. După încuviințarea sechestrului, instanța poate autoriza, la cererea persoanelor prevăzute de lege, efectuarea uneia sau mai multor călătorii și poate stabili măsurile preventive necesare. Nava poate pleca numai după îndeplinirea formalităților prevăzute de lege, inclusiv transcrierea încheierii de încuviințare în registrele autorității maritime competente și înscrierea mențiunii corespunzătoare în actul de naționalitate. Prin urmare, instituirea sechestrului nu înseamnă în orice situație că activitatea navei trebuie să înceteze definitiv pe durata măsurii.

Se poate schimba nava asupra căreia este instituit sechestrul?

Da. Pentru motive temeinic justificate, instanța care a dispus sechestrul poate aproba, la cererea debitorului sau, după caz, a creditorului, schimbarea navei sechestrate cu o altă navă. Cererea este soluționată potrivit regulilor speciale aplicabile procedurii de sechestru.

Această posibilitate poate fi relevantă atunci când menținerea sechestrului asupra unei anumite nave produce consecințe comerciale disproporționate sau există o alternativă suficientă pentru protejarea interesului creditorului.

Se pot sechestra și mărfurile aflate la bord?

DaCodul de procedură civilă reglementează distinct și sechestrarea mărfurilor reprezentate în conosament. Creditorul posesorului legitim al conosamentului poate solicita sechestrarea mărfurilor aflate la bordul navei. Dacă nu solicită și sechestrarea navei, creditorul trebuie să solicite și descărcarea mărfurilor. Această situație trebuie diferențiată de sechestrul asupra navei însăși: obiectul măsurii îl reprezintă marfa, nu nava.

Potrivit art. 966 cod procedură civilă obiect al sechestrului pot fi şi mărfurile reprezentate în conosament (poliţa de încărcare). Acestea se află la bordul unei nave, sechestrul fiind solicitat de creditorul posesorului legitim al conosamentului.

Conosament reprezintă promisiunea cărăuşului că va livra marfa înscrisă, încărcată la bord sau preluată la transport într-un port nominal.

Funcţiile conosamentului sunt:

• este o adeverinţă semnată de cărăuş sau de un împuternicit al său. Se eliberează expeditorului pentru a face dovada că mărfurile pe care le descrie:
  • au fost încărcate pe un anumit vas cu o anumită destinaţie sau
  • au fost încredinţate armatorului, în vederea transportului
• este dovada existenţei contractului de transport
• este un titlu reprezentativ al mărfurilor care se transportă pe o nava. Prezumţia de proprietate asupra mărfurilor operează în favoarea posesorului conosamentului. Cel care este în posesia acestui document este socotit ca fiind proprietarul mărfurilor descrise. Acest titlu poate fi negociat în timpul transportului. Posesorul conosamentului, la destinaţie, poate să ridice singur mărfurile descrise sau poate dispune predarea lor unor alte persoane
• este un instrument de credit, pentru că pe baza lui se deschide, prin intermediul băncilor, creditul necesar finanţării contractului de vânzare-cumpărare

În funcţie de modul de transmitere a proprietăţii, conosamentele sunt:

• nominative – se eliberează în favoarea unei anumite persoane indicate expres în acest document. Aceasta este singura persoană îndreptăţită să solicite armatorului să îi predea mărfurile înscrise în conosament. În caz de pierdere, rătăcire sau sustragere a originalului conosamentului, persoana care îl deţine nu îl poate folosi pentru a intra în posesia mărfurilor
• la ordin – este un conosament emis la ordinul unei anumite persoane, care apoi îl poate andosa unei alte persoane. Prin această andosare, persoana respectivă devine proprietarul de drept al mărfii. Modul de transmitere a conosamentului la ordin este asemănător cu al cambiilor. Dacă posesorul doreşte să transfere proprietatea lui unei alte persoane, atunci înscrie şi semnează ordinul de transmitere a conosamentului
• la purtător – acordă deţinătorului şi titlul de proprietar al mărfurilor înscrise în cuprinsul lui. Comandantul navei eliberează mărfurile celui care îi prezintă acest conosament în portul de descărcare al mărfii. Oricine a intrat în posesia acestui conosament, indiferent pe ce cale (a fost pierdut sau sustras) poate intra în posesia mărfii. Aceasta întrucât comandantul navei nu este obligat să constate dacă posesorul conosamentului este cel legitim sau nu.

Pentru stabilirea legitimităţii posesiei de către debitor a conosamentului, instanţa va trebui să se raporteze la modul de transmitere a proprietăţii specifică tipului de conosament. Dacă nu se cere şi sechestrarea navei, creditorul trebuie să ceară descărcarea mărfii.

• Măsura sechestrului asigurator al navelor civile se va realiza de căpitănia portului. Aceasta la cererea creditorului care va prezenta o copie legalizată a încheierii executorii de încuviinţare a măsurii.
• Măsura sechestrului asigurator a mărfii este în competenţa executorului judecătoresc. Acesta se va deplasa la locul unde se află mărfurile pentru aplicarea sechestrului.
  • Împotriva modului de aducere la îndeplinire a măsurii sechestrului cel interesat poate face contestaţie la executare la tribunalul locului unde se află nava.

Numai pentru asigurarea traficului portuar şi a siguranţei civile, pe durata imobilizării navei, tribunalul competent va putea dispune:

• pe calea ordonanţei preşedinţiale,
• măsuri urgențe (mutarea navei în altă radă sau port),
• calitate procesuală activă aparţinând părţilor între care poartă raportul juridic de sechestru dar şi căpităniei portului.
  • Sechestrul asigurator al navelor civile este o măsură esențială în domeniul dreptului comercial

Care sunt efectele sechestrului asupra navei?

Principalul efect este indisponibilizarea navei în scopul conservării garanției creditorului. În concret, sechestrul împiedică plecarea navei în condițiile obișnuite, prin măsurile dispuse și executate de autoritatea portuară.

Măsura nu echivalează însă cu executarea silită propriu-zisă și nu înseamnă că nava este vândută automat. Sechestrul asigurător are, prin natura sa, un caracter preventiv și conservator: urmărește să păstreze posibilitatea unei executări viitoare, dacă creditorul obține un titlu executoriu.

Ce se întâmplă dacă creditorul nu introduce acțiunea principală?

În cazul în care sechestrul a fost solicitat înainte de introducerea acțiunii de fond, creditorul trebuie să respecte termenul legal de 20 de zile pentru introducerea acțiunii sau pentru inițierea procedurii arbitrale, după caz. Dacă această obligație nu este îndeplinită, sechestrul se desființează de drept. Această regulă împiedică utilizarea sechestrului ca măsură autonomă și nelimitată în timp împotriva debitorului.

Care este diferența dintre sechestrul navei și sechestrul mărfurilor?

Sechestrul navei	Sechestrul mărfurilor
Are ca obiect nava	Are ca obiect mărfurile
Este executat prin imobilizarea navei de către căpitănia portului	Are propriile reguli de executare
Împiedică plecarea navei	Vizează bunurile reprezentate în conosament
Este reglementat de art. 960–967 CPC	Se aplică regula specială privind mărfurile din art. 966 CPC

Distincția este importantă deoarece creditorul trebuie să identifice exact bunul asupra căruia solicită măsura asigurătorie.

Ce trebuie să conțină, în principiu, cererea de sechestru?

Cererea trebuie să permită instanței să identifice atât creanța, cât și nava asupra căreia se solicită măsura.

• În funcție de situația concretă, trebuie avute în vedere:
  • identificarea creditorului și a debitorului;
  • descrierea și justificarea creanței;
  • înscrisurile care susțin existența creanței;
  • identificarea cât mai precisă a navei;
  • indicarea situației juridice relevante;
  • justificarea condițiilor pentru instituirea măsurii;
  • elementele privind urgența, dacă cererea este formulată înaintea acțiunii principale;
  • dovada îndeplinirii condițiilor privind cauțiunea, atunci când aceasta este datorată;
  • indicarea acțiunii principale sau a intenției de a o introduce, după caz.
• Într-un litigiu maritim cu elemente internaționale trebuie analizată suplimentar incidența convențiilor internaționale aplicabile.

Sechestrul asigurător al navei în litigiile maritime internaționale

În cauzele maritime cu elemente de extraneitate, sechestrul navei poate ridica probleme de jurisdicție, lege aplicabilă și recunoaștere a măsurii. Art. 960 Cod procedură civilă prevede în mod expres că instituirea sechestrului se face cu respectarea convențiilor internaționale asupra sechestrului navelor la care România este parte.

Convenția internațională din 1952 are o importanță deosebită în acest domeniu și stabilește, între altele, categorii de creanțe maritime care pot sta la baza măsurii. În consecință, într-o cauză internațională nu este suficientă verificarea exclusivă a condițiilor din Codul de procedură civilă.

Interdicţia sechestrului

Chiar dacă sunt întrunite cerinţele ce decurg din normele anterioare, tribunalul nu va putea încuviinţa sechestrul asigurator dacă nava este gata de plecare. Dovada trebuie făcută de debitor. Conform art.963 alin. 2 Cod procedură civilă nava este gata de plecare când comandantul navei are la bord certificatele, documentele navei şi permisul de plecare. Aceste documente  se predau de căpitănia portului.

Chiar dacă s-a încuviinţat cererea de sechestru asigurator al unei nave civile, instanţa care a dispus măsura poate ordona ca nava să efectueze una sau mai multe călătorii, şi va stabili toate măsurile preventive care ar fi necesare.

Întrebări frecvente despre sechestrul asigurător al navelor civile

1. Ce este sechestrul asigurător al unei nave civile?

Este o măsură asigurătorie prin care nava este indisponibilizată temporar pentru garantarea unei creanțe.

2. Cine poate solicita sechestrul unei nave?

Creditorul care urmărește protejarea creanței sale poate solicita instanței instituirea sechestrului, în condițiile legii.

3. La ce instanță se solicită sechestrul?

Cererea este de competența tribunalului în a cărui circumscripție se află nava.

4. Poate fi sechestrată o navă gata de plecare?

Nu. Potrivit Codului de procedură civilă, nava gata de plecare nu poate fi pusă sub sechestru asigurător.

5. Cum se execută sechestrul asupra navei?

Sechestrul se execută prin imobilizarea navei de către căpitănia portului, care nu permite plecarea acesteia în condițiile prevăzute de lege.